De la margine de moarte eu îți scriu
o poveste care nu există-n carte
una după care n-am să fiu
cel ce s-a mai răstignit și-n moarte
voi rămâne-n amintirea ta frumoasă
că frumoasă mi-ești în infinit
am să stau cu fulgere la masă
ultimul plecat și-ntâi venit
voi rămâne ca un vis de dus
că de dus am suferit mereu
draga mea din ultimul apus
m-am certat mereu cu Dumnezeu
i-am vorbit de tine și de noi
despre umbre-ascunse în nimic
m-a înveșmântat atuncea doar în ploi
despre care nu pot să îți zic
l-am certat că viața ne e scurtă
și că așteptarea morții-i grea
a tăcut și nu mă mai ascultă
s-a ascuns în ceruri cu o stea
eu mai stau pe lutul astă rece
dorul meu de tine este cald
simt cum înspre moarte se petrece
ziua-n care clipele îmi scad.
IOAN ROMEO ROȘIIANU
