14 ianuarie 2026
Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind organizațiile internaționale interguvernamentale și alte entități internaționale la care România este parte și pentru care achită cotizații anuale.
Vă prezentăm textul integral al cererii:
Domnului Mircea ABRUDEAN
Președintele Senatului
În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată,
formulez următoarea
CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii privind organizațiile internaționale interguvernamentale și alte entități internaționale la care România este parte și pentru care achită cotizații anuale
La data de 29 decembrie 2025, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea privind organizațiile internaționale interguvernamentale și alte entități internaționale la care România este parte și pentru care achită cotizații anuale (PL-x nr. 402/2025).
Legea are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru stabilirea listei organizațiilor internaționale interguvernamentale la care România este parte și pentru care achită cotizații anuale. Acestea se plătesc conform baremelor stabilite și comunicate de fiecare organizație, din bugetul autorității publice competente.
În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia, Guvernul adoptă o hotărâre, la inițiativa Ministerului Afacerilor Externe, prin care stabilește lista organizațiilor internaționale interguvernamentale la care România este parte și pentru care achită cotizații anuale, termen la care se abrogă Ordonanța Guvernului nr. 41/1991 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, aprobată prin Legea nr. 126/1994.
Totodată, legea prevede posibilitatea autorităților publice de a decide apartenența și la alte entități internaționale care nu au caracter interguvernamental, iar cotizațiile urmează a fi plătite conform baremelor stabilite și comunicate de fiecare entitate în parte, din bugetul autorității publice competente.
Din analiza parcursului legislativ al legii criticate şi din compararea formelor pe care aceasta le-a avut de la momentul inițierii şi până la momentul adoptării, reiese faptul că legea transmisă la promulgare contravine prevederilor art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, motiv pentru care apreciem că se impune reanalizarea acesteia de către Parlament.
Potrivit expunerii de motive, propunerea legislativă a urmărit crearea premiselor „unei abordări unitare, transparente și eficiente, adaptată realităților instituționale și bugetare actuale. Este valorificat astfel rolul Ministerului Afacerilor Externe în coordonarea relațiilor internaționale și conferită Guvernului competența formală de a aproba, prin hotărâre, lista organizațiilor pentru care se achită cotizații anuale. Această procedură permite o mai bună fundamentare bugetară și consolidarea controlului asupra utilizării fondurilor publice în acest domeniu. Prezenta propunere legislativă stabilește cadrul legislativ prin care Guvernul aprobă, prin hotărâre, lista organizațiilor internaționale interguvernamentale la care România este parte şi pentru care se achită cotizații anuale. (…) De asemenea, este consolidat rolul Ministerului Afacerilor Externe în procesul de coordonare a politicii externe a statului, în acord cu atribuțiile prevăzute în legislația în vigoare, inclusiv în ceea ce privește gestionarea relațiilor cu organizațiile internaționale interguvernamentale”.
Forma inițiatorilor stabilește ca lista organizațiilor internaționale interguvernamentale la care România este parte şi pentru care achită cotizații anuale, să se aprobe de către Guvern, prin hotărâre. În mod corelativ, Ministerul Afacerilor Externe are obligația de a iniția proiectul de hotărâre în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. De asemenea, se abrogă Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte reglementări contrare.
În data de 15 octombrie 2025 a fost adoptată de Senat „Legea privind plata cotizațiilor la organizațiile internaționale la care România este parte”. Senatul, în forma adoptată, a avut în vedere observațiile transmise de Guvern prin punctul său de vedere, astfel că: menționează expres faptul că prin Hotărârea Guvernului prin care se stabilește lista organizațiilor internaționale interguvernamentale la care România este parte și pentru care achită cotizații anuale, se aprobă și cuantumul cotizațiilor anuale datorate fiecărei organizații; s-a extins termenul de inițiere a proiectului de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea listei de la 30 de zile la 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Cu privire la dispozițiile referitoare la abrogarea OG nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, s-au adus modificări de tehnică legislativă, pentru claritatea și previzibilitatea legii.
Forma legii adoptată de Senat a fost prezentată în Biroul permanent al Camerei Deputaților, iar după parcurgerea procedurii de avizare şi dezbatere a fost adoptată în data de 23 decembrie 2025, cu un număr de 6 amendamente admise, potrivit Raportului comun al Comisiei pentru politică externă.
Față de modificările aduse în Camera decizională, apreciem că legea transmisă la promulgare contravine prevederilor art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului. Astfel, în Camera Deputaților legea a fost modificată față de forma inițiatorilor şi, respectiv, față de forma adoptată de Senat. Au fost admise 6 amendamente fiind: modificat titlul legii, extins scopul legii față de intenția inițiatorilor, introdus un nou articol prin care se include posibilitatea de a adera la alte entități internaționale de către administrația publică prin hotărâre proprie și introdusă modalitatea de plată a cotizației la bugetul organizațiilor internaționale interguvernamentale la care România este parte, respectiv contribuția la bugetul entităților internaționale, care nu sunt organizații internaționale interguvernamentale.
La art. 1 din legea supusă reexaminării se elimină sintagma „precum și cuantumul cotizațiilor anuale datorate fiecărei organizații”, cuantumul cotizațiilor fiind detaliat într-un nou articol introdus.
În ceea ce privește art. 2 din legea supusă reexaminării, se constată, însă, că în Camera decizională s-a produs o schimbare de esență, în sensul că au fost adoptate noi prevederi, neavute în vedere de Senat, în calitate de prima cameră sesizată. Astfel, la acest articol se prevede că: „(1) Autoritățile publice pot participa și la alte entități internaționale, care nu sunt organizații internaționale interguvernamentale, prin decizie proprie. (2) Autoritățile publice publică pe pagina proprie de internet lista entităților menționate la alin. 1 la care participă”.
Este realizată, așadar, pentru prima dată la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, o intervenție legislativă, ce a atras, pe cale de consecință şi modificarea titlului legii supuse reexaminării, aceasta devenind „Lege privind organizațiile internaționale interguvernamentale și alte entități internaționale la care România este parte și pentru care achită cotizații anuale”.
De asemenea, tot la Camera Deputaților este introdus art. 3, potrivit căruia: „Cotizația la bugetul organizațiilor internaționale interguvernamentale la care România este parte, precum și contribuția la bugetul entităților internaționale menționate la art. 2 se plătește conform baremelor stabilite și comunicate de fiecare organizație, respectiv entitate în parte, din bugetul autorității publice competente”.
Motivarea amendamentelor aduse la Camera decizională, deși pornește de la cea avută în vedere, inițial, prin expunerea de motive şi încearcă să stabilească o legătură cu prevederile OG nr. 41/1994, care va ieși din vigoare, are în vedere, în realitate, o nouă soluție legislativă. Aceasta este motivată astfel: «Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, cuprinde două anexe. Anexa 1 cuprinde subcapitolul „III. Organizații internaționale guvernamentale la care România a aderat ca urmare a aprobărilor conducerii Academiei Române sau a altor instituții centrale”. Având în vedere abrogarea OG 41/1994 la momentul adoptării acestei propuneri legislative, este necesară: – fie extinderea scopului propunerii legislative, conform propunerii de amendament; – fie identificarea unei alte soluții (eventual o nouă propunere legislativă) prin care să fie reglementată situația acestor entități, având în vedere că plata cotizațiilor din acest subcapitol nu va mai putea fi posibilă.». Totodată, inițiatorii au avut în vedere reglementarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte și consolidarea rolului Ministerului Afacerilor Externe în procesul de coordonare a politicii externe a statului, inclusiv în ceea ce privește gestionarea relațiilor cu organizațiile internaționale interguvernamentale, pe când forma adoptată de Camera Deputaților extinde sfera entităților internaționale la care România poate adera, prin autoritățile publice, prin decizie proprie și la cele care nu au caracter interguvernamental.
De altfel, Curtea Constituțională a dezvoltat prin deciziile sale o veritabilă „doctrină” a bicameralismului şi a modului în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român şi de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut şi de cealaltă Cameră (Decizia nr. 710/2009 şi Decizia nr. 89/2017). Ca urmare, dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Așa fiind, modificările şi completările pe care Camera decizională le aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia şi la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, şi anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului (Decizia nr. 472/2008 şi Decizia nr. 89/2017).
Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea Constituțională a apreciat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție a primei Camere sesizate. Este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât şi obligația acestora de a-şi exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor (Decizia nr. 1/2012 şi Decizia nr. 89/2017). Bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice. Art. 75 alin. (3) din Constituție, folosind sintagma „decide definitiv” cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci dimpotrivă presupune ca proiectul sau propunerea legislativă adoptată de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări şi completări. Curtea a subliniat că, în acest caz, Camera decizională nu poate însă modifica substanțial obiectul de reglementare şi configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator (Decizia nr. 624/2016 şi Decizia nr. 89/2017).
Așa fiind, modificările şi completările pe care Camera decizională le aduce asupra propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator şi la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, şi anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (Decizia nr. 472/2008). Legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, drept care autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră (Decizia nr. 1.029/2008, Decizia nr. 3/2014, Decizia nr. 355/2014, Decizia nr. 624/2016, Decizia nr. 765/2016 şi Decizia nr. 62/2017).
În concluzie, din analiza comparată a documentelor privind inițierea şi desfășurarea procesului legislativ în cauză, respectiv a propunerii legislative, a formei adoptate de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi a celei adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, se poate constata că există deosebiri majore de conținut juridic şi o configurație diferită între forma inițiatorului şi a primei Camere sesizate, pe de o parte, şi forma adoptată de cea de-a doua Cameră, pe de altă parte, iar față de dispozițiile art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, precum şi față de bogata jurisprudență constituțională pronunțată în materia principiul bicameralismului, apreciem că se impune reanalizarea legii de către Parlament.
Față de argumentele expuse mai sus, și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind organizațiile internaționale interguvernamentale și alte entități internaționale la care România este parte și pentru care achită cotizații anuale.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
NICUȘOR-DANIEL DAN
