Cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înființare, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a organizat la data de 23 mai2025, un eveniment solemn dedicat valorilor culturale și educaționale care au marcat existența acestei instituții prestigioase. Manifestarea a avut loc în Aula BCU, spațiu emblematic desemnat drept „cea mai frumoasă clădire din lume” datorită proporțiilor sale arhitecturale ideale, proiectată de Paul Gottereau.
La eveniment au participat numeroși invitați de seamă, incluzând reprezentanți ai Academiei Române, Bibliotecii Naționale, Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Culturii, Asociației Bibliotecarilor din România (ABR), Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), AGERPRES, precum și specialiști și angajați din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
În contextul sărbătoririi Zilei Naționale a Bibliotecarului și a Zilei Mondiale a Cărții și a Drepturilor de Autor, discuțiile au explorat provocările și oportunitățile pe care le prezintă era digitală, evidențiind rolul de neînlocuit al bibliotecilor în promovarea lecturii și cultivarea discernământului etic. (BCU)
Scurte interviuri realizate de Diaconu Mădălina Corina cu acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul general al BCU și Prof. dr. Ioan Cristescu , managerul Muzeului Național al Literaturii Române.
D.M.C. O sesiune aniversară, prilej cu care s-a amintit că această minunată aulă a Bibliotecii Centrale Universitare Carol I a fost desemnată de ziarul Figaro și The Knowledge Academy, ca una dintre cele mai frumoase din lume. Domnule academician Ioan Aurel Pop se și simte, nu, această energie?
I.A.P. Absolut. Clădirea aceasta, după părerea mea, are o alură regească, dacă nu împărătească. Știți că un cronicar al nostru, în secolul XVII, zicea despre Vasile Lupu că ar avea hire, adică fire, mai mult împărătească decât domnească. Deci clădirea aceasta, da, e frumoasă. Știți că la Iași, în Copou, este o bibliotecă, considerată ca una dintre primele zece biblioteci ale lumii ca frumusețe. Noi de obicei nu ne mândrim cu lucrurile acestea, socotim că suntem modești, că nu avem nimic de arătat. Clădirea Bibliotecii Centrale Universitare Carol I din București, și prin formă, și și prin fondul care îl găzduiește, este o clădire, un palat închinat cărții. Astăzi trebuie să prețuim bibliotecarul, cartea și cei 130 de ani de când biblioteca a fost înființată sub domnia marelui rege al nostru Carol I. Prin urmare, faptul că cinstim acest lucru, că ne amintim de carte, care nu este eternă, a fost inventată cândva, poate în forma pe care o știm noi va dispărea după o vreme, dar ceea ce conține cartea trebuie preamărit și dus mai departe.
Și azi a fost un moment de a îndemna pe oameni și să citească și să vină la bibliotecă.
D.M.C. Astăzi ne bucurăm că de 130 de ani este aici, pe pământ bucureștean, o clădire, o instituție care onorează cartea. Doamnă Mireille Rădoi, o aniversare care ne bucură și cred, după cele ascultate la evenimentul din Aula Bibliotecii, că ne dă și ceva aripi.
M.R. Ne bucură într-adevăr, dar ne și responsabilizează. Ne fac să reflectăm odată în plus la importanța gândirii criticee și a lustruirii spiritului și sufletului, ori asta nu se poate face decât printr-un demers sistematic, care ar putea avea loc, e recomandabil să aibă loc, într-o bibliotecă, un palazzo, pe care Carol I a găsit de cuvință să-l poziționeze vis-a-vis de Palatul Regal. Asta arată foarte mult în ce măsură a înțeles importanța unei infrastructuri educaționale pentru modernizarea României. El a înțeles că țara asta nu se poate moderniza exclusiv doar prin șosele, căi ferate și spitale, adică o infrastructură fizică, decât dacă în spiritul generațiilor viitoare, mai tinere, să cultive respectul pentru anumite valori. De aceea a plasat biblioteca vis-a-vis de Palatul Regal. Azi a fost într-adevăr o zi importantă, este o zi importantă pentru noi, pentru că am decis să marcăm cei 130 de ani de la inaugurarea Fundațiunii Universitare Carol I, care a avut loc pe 14 martie. Am găsit de cuvință să o serbăm astăzi, pentru că astăzi, de Sfântul Gheorghe este și ziua cărții, ziua drepturilor de autor și ziua bibliotecarului. Așadar, pentru noi este un prilej de mare sărbătoare și ne-am bucurat că am avut alături personalități cheie ale instituțiilor culturale și educaționale de astăzi.
D.M.C. Ați spus la un moment dat, în cuvântările din Aula Bibliotecii, că este o bucurie atunci când se intră în sala de lectură și cei care sunt acolo sunt tineri.
M.R. Da, suntem fericiți aici la bibliotecă pentru că nouă ne calcă pragul tineretul studios. Și avem și bucuria, încântarea de a vedea că e plină biblioteca, deci asta este vestea bună, se citește în continuare, și carte fizică, dar și carte electronică, se consultă baze de date, corespondență, jurnale, periodice, tipuri diferite de documente, surse de informație. Studenții vin aici cu drag pentru că se simt bine, le place locul, este un ambient prietenos, cei cu care interacționează în mod direct sunt persoane joviale, discrete și care încearcă, din răsputeri, să-i ajute și să-i ghideze în demersul lor de a-și elabora o lucrare, o licență, o dizertație, o temă oarecare. După cum, de asemenea, pot veni la sala de lectură și doar pentru o lectură așezată, de literatură, de încântarea sufletului, deși asta se întâmplă mai rar la bibliotecă. Asta este, să zicem, cartea de pe noptieră, mai degrabă. La bibliotecă se vine pentru studiu în principal.
D.M.C. Dar un demers foarte important, pentru că iată, după 130 de ani, biblioteca este tânără.
M.R. Da, biblioteca a reușit să se reinventeze de fiecare dată, păstrându-și identitatea și forța și misiunea inițială. A reușit să se adapteze și ne-am străduit să fim cât mai aproape de profilul utilizatorilor noștri, care în proporție de 85% sunt studenți, deci, prin urmare, nu avem încotro. Trebuie să fim la curent cu ultima tehnologie, măcar să știm despre ea, să putem să purtăm un dialog și să oferim, inclusiv din punct de vedere tehnologic, condiții așa cum și le doresc studenții din ziua de astăzi, care sunt cei mai exigenți, trebuie să vă spun.
D.M.C. Bibliotecile sunt vii nu doar prin colecțiile de carte, nu doar prin cititorii lor, dar și prin colaborarea cu alte instituții. Domnule Ioan Christescu, aveți o colaborare foarte apropiată cu Biblioteca Centrală Universitară Carol I.
I.C. Este o colaborare foarte importantă, pentru că atunci, în urmă cu 10 ani, când am fost evacuați și am fost mutați la Casa Presei, ca să fim prezenți în peisajul cultural bucureștean am apelat la generozitatea și îngăduința Bibliotecii Centrale Universitare ca să fie locul unde muzeul să realizeze conferințe, unde să realizeze evenimente. Și de atunci, iată că facem în fiecare an câteva mai mari sau mai mici evenimente. Și sigur, până la urmă, și Muzeul Național al Literaturii Române este o mare bibliotecă, așa cum este sigur o mai mare bibliotecă, Biblioteca Centrală Universitară.
D.M.C. Colecțiile se completează, evenimentele se completează. Știu că Muzeul Național al Literaturii Române întotdeauna vine aici cu unul dintre cele mai frumoase evenimente, cel dedicat poeziei.
I.C. Nu numai că deschidem Festivalul Internațional de Poezie în această superbă aulă, dar și lecturile publice, mare parte din ele se realizează aici. Pentru că, sigur, poezia este considerată regina literaturii, dar nu numai datorită acestui fapt, ci și ca poeții români și străini să se simtă onorați și cu o vizibilitate mai mare aici, în această clădire emblematică.
