Interviu Veteranul col. (rez) IURIE NEGHINĂ: „ În inima mea, iubirea este pentru un popor, o limbă și două țări ”

Pe 2 martie 2025, la Bălți, veteranii și autoritățile moldave s-au adunat pentru a aduce un omagiu celor care au luptat pentru integritatea și suveranitatea Republicii Moldova. I-au comemorat pe cei ce au plătit libertatea cu viața. În aceeași zi, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că: „tinerii trebuie să cunoască istoria, iar întreaga țară să nu uite prețul enorm plătit pentru libertate și pace. Mai ales că azi, din nou, un război nemilos la doar câteva sute de km de noi ne arată că pacea nu este un dat. Acum, ca și în 1992, Rusia a declanșat un război ilegal, care omoară oameni și distruge țări. În 1992 moldovenii de pe ambele maluri nu-și doreau lupte. Avem datoria să spunem adevărul – conflictul de pe Nistru nu a fost un conflict local, ci a fost declanșat de Rusia pentru a ne slăbi, diviza și controla. Ca și atunci, se încearcă și azi divizarea și ciocnirea noastră. Dar ca și atunci, oamenii de pe ambele maluri nu au ce împărți – avem aceleași griji, aceleași nevoi, aceleași aspirații. Fie că trăim la Chișinău sau la Tiraspol, la Cahul sau la Tighina, la Soroca sau la Râbnița, cu toții vrem un lucru firesc: un viitor sigur pentru copiii noștri, o viață demnă, fără frică și fără lipsuri. Și vrem să fim liberi să ne construim acest viitor în pace!” iar președintele Franței spunea într-un interviu acordat mai multor publicații franceze : „Dacă preşedintele rus Vladimir Putin, care a invadat Ucraina în 2022, nu este oprit, va merge sigur în (Republica) Moldova şi poate mai departe, în România”.

La scurt timp după proclamarea independenței Republicii Moldova (27 august 1991), în 1992, pe Nistru a izbucnit un conflict armat  (2 martie – 21 iulie ) iar moldovenii au fost nevoiți să lupte contra tancurilor rusești fără a avea propria armată. Acel conflict nu este soluționat nici până în prezent iar Chișinăul nu controlează regiunea transnistreană. Una din premisele acelui conflict a fost mișcarea de eliberare națională și dorința cetățenilor de reunificare cu România.

Aproximativ 30 de mii de oameni, militari, polițiști și voluntari au luat parte la conflictul armat, circa 321 de personane și-au pierdut viața în timpul luptelor iar o mie au fost rănite.

Cea mai tragică etapă a războiului din 1992 a fost lupta sângeroasă de la Teghina. Din registrul istoric al Brigăzii de Infanterie Motorizată 1 „Moldava” aflăm că, la acea vreme, Batalionul 4 îl avea comandant pe căpitanul Iurie Neghină, care în urma luptelor a fost și rănit.
 La 33 ani de la Războiul din Transnistria, oficial Războiul pentru apărarea integrității și suveranității Republicii Moldova, denumit uneori și Războiul ruso-moldovenesc, stăm de vorbă cu veteranul col.(rez.) Iurie Neghină, președintele Uniunii a Veteranilor războiului pentru Independența Republicii Moldova din Bălți.

Zilele trecute președintele Franței spunea într-un interviu acordat mai multor publicații franceze că în cazul în care „Putin nu este oprit, va merge sigur în Republica Moldova şi poate mai departe, în România” o afirmație care a făcut-o pe Maia Sandu să aibă spună că „ război nemilos la doar câteva sute de km de noi ne arată că pacea nu este un dat”. Credeți că avertismentul lui Emmanuel Macron că poate avea efecte imediate asupra liniștii poporului moldovenesc?

Col. (rez) IURIE NEGHINĂ: Avertismentul lui Emmanuel Macron despre Rusia ca amenințare pentru Europa poate crea neliniște în rândul moldovenilor, subliniind pericolele la care este expusă Republica Moldova. Totuși, această declarație poate întări și sentimentul de solidaritate națională și poate încuraja sprijinul internațional din partea UE și NATO. Astfel, deși poate genera frică, poate stimula și măsuri care să protejeze Moldova.

Credeți că Moldova, care se depărtează tot mai mult de sfera de influență a Rusiei, ar putea fi atacată militar, așa cum amenință Moscova?

Col. (rez) IURIE NEGHINĂ: Posibilitatea ca Moldova să fie atacată militar de Rusia este un subiect complex, dar în contextul actual, nu poate fi complet exclusă. Pe măsură ce Moldova se apropie tot mai mult de Uniunea Europeană și de NATO, în special prin reformele interne și dorința de integrare europeană, Rusia ar putea percepe acest lucru ca o amenințare la adresa influenței sale în regiune. Totuși, un atac direct asupra Moldovei ar putea fi riscant pentru Rusia, având în vedere contextul internațional. Moldova nu este membră NATO, dar orice acțiune agresivă ar atrage probabil reacții internaționale, inclusiv din partea Uniunii Europene și a altor state care sprijină suveranitatea Moldovei. În plus, există și factori dissuazivi, cum ar fi implicațiile economice și politice pentru Rusia, dar și faptul că Moldova se află sub influența unui conflict înghețat în Transnistria, care ar putea servi ca un instrument indirect de presiune asupra Chișinăului. În concluzie, deși un atac direct nu poate fi complet exclus, riscurile pentru Rusia de a putea face o astfel de acțiune mai puțin probabilă.

Ce pericol reprezintă dronele rusești care cad pe teritoriul Moldovei? Dacă Moldova ar avea un sistem capabil să detecteze dronele rusești, le-ar doborî?

Col. (rez) IURIE NEGHINĂ: Dronele rusești care ajung pe teritoriul Moldovei reprezintă un pericol real, mai ales pentru siguranța civililor și infrastructura critică a țării. Pericolul există, iar răspunsul Moldovei depinde de capacitățile sale de apărare. O reacție adecvată ar putea reduce riscurile, dar nu le-ar elimina complet. În prezent, multe țări au sisteme de apărare care pot intercepta dronele, dar acest lucru presupune un nivel înalt de pregătire și tehnologie. Dacă Moldova ar avea un astfel de sistem, ar putea, teoretic, să doboare dronele care reprezintă o adevărată amenințare. Dar asta nu înseamnă că ar fi o soluție simplă. Detecția și interceptarea dronelor sunt provocări complexe, iar costurile și riscurile unei astfel de strategii ar fi foarte mari și ar trebui bine analizate. 

Cum vedeți că ar fi scenariul prin care Rusia ar putea ataca Moldova, pe unde ar trimite trupele?

Col. (rez) IURIE NEGHINĂ: Un scenariu în care Rusia ar ataca Moldova ar putea implica mai multe opțiuni, dar toate ar presupune o intensificare semnificativă a tensiunilor și o serie de riscuri atât pentru Rusia, cât și pentru întreaga regiune. Dar, iată câteva scenarii posibile:

1. Atac prin Transnistria – Cel mai probabil traseu pentru un atac ar fi prin Transnistria, o regiune separatistă din stânga Nistrului, care este susținută de Rusia. Dacă Moscova ar decide să acționeze militar, ar putea folosi acest teritoriu ca bază pentru a lansa un atac spre Chișinău și alte orașe strategice din Moldova. Transnistria are deja o prezență militară rusă semnificativă, iar un atac ar putea începe de acolo, având avantajul unei poziții geografice favorabile pentru începerea unui conflict.
2. Avans prin sud, dinspre Ucraina – Un alt scenariu ar putea implica o avansare prin sud, dinspre regiunea ucraineană de sud (în cazul în care Rusia controlează mai mult teritoriu în Ucraina). Acest lucru ar presupune înfruntarea cu trupele ucrainene, dar dacă Rusia ar avea control asupra unei părți mari din sudul Ucrainei, ar putea încerca să se direcționeze spre Moldova pe un front sudic. Acesta ar putea fi un atac indirect, dar cu scopul de a înconjura și izola Moldova.
3. Atac direct pe cale aeriană și terestră – Rusia ar putea, de asemenea, să înceapă un atac direct asupra Moldovei folosind forțe aeriene și terestre. Deși acest scenariu ar presupune depășirea unei distanțe considerabile și implicarea într-un conflict cu țările vecine, ar putea avea loc într-un context de escaladare globală. Având în vedere că Moldova nu este membru NATO, ar putea fi mai vulnerabilă unui astfel de atac direct.

Indiferent screnariu ales, o agresiune militară rusă asupra Moldovei ar avea consecințe grave și ar atrage, aproape cu siguranță, reacții internaționale. În acest context, este important de menționat că un astfel de atac ar implica nu doar o riscare mare de conflict cu state din NATO și UE, dar și un cost semnificativ pentru Rusia, care ar putea duce la izolarea sa pe plan internațional.

În concluzie, un atac ar putea veni prin Transnistria sau prin sudul Ucrainei, dar riscurile și costurile pentru Rusia ar face ca acest scenariu să fie unul dificil de implementat pe termen scurt. Totuși, Moldova ar trebui să rămână pregătită pentru orice posibilitate, având în vedere complexitatea situației geopolitice actuale.

Autorităţile Republicii Moldova analizează un plan de reintegrare a regiunii separatiste transnistrene. Există un risc real de conflict militar pentru reintegrarea Transnistriei?

Col. (rez) IURIE NEGHINĂ: Reintegrarea regiunii separatiste transnistrene reprezintă un proces extrem de delicat pentru autoritățile Republicii Moldova, iar riscul unui conflict militar nu poate fi complet exclus, chiar dacă nu este neapărat inevitabil. Ca militar, privind obiectiv, cred că există mai mulți factori care trebuie luați în considerare atunci când evaluăm acest risc:

1. Prezența militară rusă în Transnistria – Unul dintre cei mai mari factori de risc este prezența unei forțe militare ruse în Transnistria, care include trupe de menținere a păcii și depozite de muniție. În cazul în care Moldova ar încerca să reintegreze Transnistria prin forță, acest lucru ar înfrunta opoziția militară din partea Rusiei, care ar putea interveni pentru a sprijini regimul separatist.
2. Susținerea internă a Transnistriei – Regiunea transnistreană are o populație care, în mare parte, susține separarea de Moldova și apropierea de Rusia. Un atac militar din partea Chișinăului ar putea duce la un conflict intern, cu riscuri majore pentru siguranța civililor și pentru stabilitatea regiunii. Chiar dacă o mare parte din populație nu dorește un război deschis, există un sentiment de loialitate față de Rusia și frica de reintegrarea sub autoritatea Chișinăului.
3. Contextul geopolitic – Moldova se află într-un context geopolitic sensibil, fiind situată între două sfere de influență importante: Uniunea Europeană și Rusia. În acest context, orice tentativă de reintegrare ar putea atrage o reacție puternică din partea Moscovei, care ar vedea acest lucru ca o amenințare la adresa influenței sale în regiune. De asemenea, războiul din Ucraina face situația și mai volatilă, iar orice acțiune în Transnistria ar putea escalada rapid într-un conflict mai amplu.
4. Opțiuni non-militare de reintegrare – Chiar dacă riscurile militare există, autoritățile moldovenești, în special sub conducerea unui guvern pro-european, ar putea căuta soluții non-militare pentru reintegrarea regiunii. Acestea ar putea include negocieri politice, oferirea de autonomie Transnistriei într-un cadru federal sau integrarea regiunii în Uniunea Europeană pe cale pașnică, sub presiunea unei posibile schimbări de atitudine în rândul populației transnistrene.

Anul acesta s-au împlinit 107 ani (3 martie 1918) de când județul Bălți cerea revenirea Basarabiei la trupul Țării-mamă România printr-o scrisoare o scrisoare adresată Sfatului Țării. Dumneavoastră ce părere aveți, ar trebui ca Basarabia să revină României? Vă doriți acest lucru?

Col. (rez) IURIE NEGHINĂ: Este o întrebare complexă și sensibilă, care ține de identitate, istorie și geopolitică. Părerea despre unirea Basarabiei cu România depinde foarte mult de perspectivele politice și istorice ale fiecărei personae. Deși cred că suntem două state și o singură națiune, pot să aduc în discuție mai multe aspecte de luat în considerare:

1. Istoricul relației dintre Basarabia și România – Basarabia a fost parte a României până în 1940, când a fost ocupată de Uniunea Sovietică, iar în 1991, după prăbușirea URSS, a devenit stat independent sub numele de Republica Moldova. Istoric, există o legătură profundă între cele două teritorii, în special pe plan cultural, lingvistic și social. Mulți moldoveni consideră România drept Țara-mamă, iar dorința de reunire există în rândul unei părți semnificative din populația Republicii Moldova.
2. Punctul de vedere al Republicii Moldova – Deși există o dorință de unire în rândul unui segment al populației, există și o rezistență din partea altora, mai ales având în vedere contextul geopolitic și influențele externe. Moldova, ca stat independent, a avut de-a lungul timpului o politică internă care s-a concentrat pe menținerea suveranității și pe integrarea în structuri internaționale precum Uniunea Europeană, în loc să opteze pentru unirea cu România. De asemenea, există și grupuri etnice din Moldova care nu se identifică cu România, iar aceste diversități pot complica un astfel de proces.
3. Geopolitica și securitatea regională – Din punct de vedere geopolitic, unirea Basarabiei cu România ar însemna un schimb major în echilibrul regiunii, iar acest lucru ar atrage probabil reacții din partea unor state, în special Rusia, care ar vedea un astfel de proces ca pe o provocare la influența sa în zonă. În plus, securitatea națională ar fi o preocupare importantă, având în vedere conflictele din jurul Ucrainei și tensiunile existente.
4. Beneficii și provocări – O unire ar aduce, pe de o parte, beneficii economice și sociale pentru Moldova, prin accesul la infrastructura și resursele Uniunii Europene, dar ar putea adânci și diviziunile interne. O mare parte dintre cetățenii Moldovei s-ar simți mai apropiați de România, în timp ce alții ar resimți o pierdere a identității naționale și culturale.

Ce așteptări aveți de la România?

Col. (rez) IURIE NEGHINĂ: În cazul meu,pot spune că,România este țara în care rădăcinile mele se întâlnesc cu ale tale. Patria în care am învățat să iubesc mângâierea pământului și aerul curat, fără să uit de sângele care ne leagă. Pentru mine, România nu este doar un nume de țară pe hartă, ci un loc sacru, un bastion al dăruirii și al demnității, care a fost mereu acolo, chiar și atunci când valurile istoriei au încercat să ne despartă. Ca un fost luptător, știu ce înseamnă să fii străin pe propriul tău pămân. România mi-a dat o nouă speranță și un nou început, fiind un frate mai mare, gata oricând să întindă o mână de ajutor. Fie ca legătura noastră să rămână veșnic neclintită, așa cum este credința unui soldat care, chiar și la pensie, își poartă uniforma cu mândrie și respect. România este mai mult decât un teritoriu, este o parte din mine, și voi lupta mereu pentru ea, chiar din umbra pașilor mei. Cam asta-i România pentru mine iar așteptările mele sunt la fel cum aștepți sustinere de la familie.

Dacă m-ați întrebat din punctul de vedere al unui militar moldovean, așteptările de la România ar putea fi orientate spre mai multe aspecte, având în vedere contextul geopolitic și provocările cu care se confruntă Republica Moldova:

1. Sprijin în securitatea regională – Având în vedere vecinătatea cu un stat precum Rusia și instabilitatea regională, unul dintre cele mai mari așteptări ar fi ca România să sprijine Republica Moldova în consolidarea securității naționale. Acest lucru ar putea include colaborarea în domeniul apărării, schimb de informații, instruirea și pregătirea personalului militar moldovean și sprijin în modernizarea armatei. Aș dori să văd o cooperare mai strânsă în cadrul structurilor internaționale de securitate, în special în ceea ce privește protejarea regiunii împotriva amenințărilor externe.
2. Suport pentru integrarea în structuri internaționale – Un alt aspect esențial ar fi ca România să sprijine Republica Moldova în procesul de integrare în Uniunea Europeană și NATO. Deși Moldova nu este membru NATO, România poate juca un rol crucial în facilitarea accesului Moldovei la parteneriatele internaționale și în promovarea securității colective. În calitate de militar moldovean, aș dori să văd o susținere mai activă a României pentru securitatea și integrarea Moldovei în structuri occidentale.
3. Asistență în modernizarea și profesionalizarea armatei – Având în vedere că Moldova nu beneficiază de aceleași resurse ca statele NATO, un alt așteptat sprijin ar fi în domeniul modernizării forțelor armate. România poate contribui cu asistență în formarea continuă a militarilor moldoveni, prin programe de schimb și instruire comună, pentru a ajuta armata moldovenească să facă față mai bine provocărilor de securitate.
4. Sprijin în prevenirea și gestionarea crizelor regionale – În cazul unei escaladări a conflictului în regiune, așteptările ar include ajutorul României în gestionarea crizelor, prin asistență logistică, umanitară și diplomatică. România ar putea fi un actor cheie în coordonarea acțiunilor de prevenire a conflictelor și menținerea păcii în Moldova și în regiunea extinsă a Mării Negre.
5. Unirea ideologică și solidaritatea națională – Într-o perspectivă mai largă, ca militar moldovean, aș dori să simt că există o solidaritate națională și o unitate în fața provocărilor externe. România, având un rol important în istoria Moldovei, ar putea sprijini mai mult procesul de consolidare a unei identități comune și a unui sentiment de unitate în fața unei amenințări externe, promovând astfel o apărare mai eficientă și coezivă.

În esență, așteptările ar fi ca România să sprijine Republica Moldova în domeniul securității, să ajute la dezvoltarea unei armate mai puternice și mai bine pregătite, și să promoveze integrarea Moldovei în structuri internaționale de securitate, în special NATO, pentru a asigura stabilitatea și protecția regiunii. În rest, pot spune că, fiecare popor stă pe urmerii trecutului. Repet, suntem o națiune în două state.

Peste un milion de cetățeni din Republica Moldova au pașaport românesc. Aveți pașaport românesc?

Col. (rez) IURIE NEGHINĂ: Da, dețin cetățenie română și sunt cu actele în regulă. Ca cetățean român din Republica Moldova, dragostea față de România nu este doar un sentiment, ci o legătură profundă care mă definește. Deși am trăit în Moldova, țara mea natală, România a fost mereu alături de mine, nu doar geografic, ci și cultural, istoric și emoțional. România reprezintă pentru mine nu doar un act de cetățenie, ci o identitate pe care o port cu mândrie. A devenit un loc unde pot să mă simt acasă, un loc unde valorile pe care le prețuiesc – demnitatea, respectul și iubirea față de tradiții – sunt împărtășite. Faptul că am obținut cetățenia română a fost pentru mine o reafirmare a unui legământ vechi, al unei legături strânse ce nu s-a rupt niciodată, chiar și în vremuri de încercare. Sunt mândru să fiu român și moldovean în același timp. Aceste două identități se completează și nu se exclud reciproc. Fiecare zi în care trăiesc ca cetățean român mă face să simt că legătura noastră nu este doar politică, ci un legământ de suflet și de inimă, care nu va fi niciodată destrămat, indiferent de obstacolele ce vor apărea.

România este locul în care am găsit sprijin, oportunități și un viitor mai bun. Mă mândresc cu limba română, cu cultura noastră comună și cu istoria care ne leagă, chiar și atunci când granițele politice ne separă. Dragostea mea față de România nu este doar un sentiment, ci o alegere conștientă de a trăi în armonie cu valorile acestei țări, de a contribui la dezvoltarea ei și de a apăra demnitatea sa. Deci, pot spune că, în inima mea iubirea este pentru un popor, o limbă și două țări.

În toamna acestui an R. Moldova va avea alegeri parlamentare. Credeți că este posibil ca în urma alegerilor parlamentare din această toamnă să asistăm la instalarea unei formule de guvernare hibridă pro-rusă?

Col. (rez) IURIE NEGHINĂ: Este o întrebare foarte relevantă, având în vedere contextul politic și geopolitic al Republicii Moldova. Situația politică din Moldova este destul de fluidă și depinde de mai mulți factori. În prezent, țara se află într-un moment de schimbare, având în vedere influențele externe, dar și dorințele interne ale cetățenilor și partidelor politice.

Este posibil ca în urma alegerilor parlamentare din această toamnă să asistăm la instalarea unei formule de guvernare hibridă pro-rusă, dar există câteva considerații care trebuie luate în calcul:

1. Divizarea politică internă – În Republica Moldova, scena politică este destul de fragmentată, cu partide care au viziuni opuse. Există partide pro-europene (precum PAS – Partidul Acțiune și Solidaritate, care este în prezent la guvernare), dar și partide pro-ruse, cum ar fi Partidul Socialiștilor din Moldova (PSRM) și altele care se situează între cele două direcții. O formulă de guvernare hibridă ar putea apărea dacă partidele pro-ruse ar reuși să formeze o coaliție cu partide din centru, dar acest lucru ar depinde de rezultatul alegerilor și de discuțiile dintre partide.
2. Influența geopolitică – Republica Moldova se află la granița dintre Uniunea Europeană și Rusia, iar alegerea unui guvern pro-rus ar însemna o întoarcere la o politică mai apropiată de Moscova. În același timp, însă, Moldova beneficiază de sprijin internațional din partea UE și a altor țări occidentale. De asemenea, contextul internațional (războiul din Ucraina și evoluțiile regionale) ar putea influența rezultatele alegerilor și direcția politică a guvernului. O guvernare pro-rusă ar putea duce la sancțiuni economice și politice, ceea ce ar afecta în mod direct economia și relațiile externe ale Moldovei.
3. Dorințele electoratului – Deși o parte a populației din Moldova tinde să fie pro-rusă, există și o mare parte care dorește integrarea în Uniunea Europeană și apropierea de România. Alegerile vor reflecta aceste opțiuni și vor depinde de modul în care partidele reușesc să își mobilizeze alegătorii. O guvernare pro-rusă ar putea face apel la acei cetățeni care se simt legați de Rusia din punct de vedere cultural sau istoric, dar ar putea dezavantaja pe termen lung politica externă a Moldovei.
4. Măsurile guvernamentale actuale – De la alegerea lui Maia Sandu și a guvernului pro-european, au existat inițiative clare în direcția integrării Moldovei în Uniunea Europeană, precum și în combaterea corupției și îmbunătățirea guvernanței interne. Aceste politici au fost susținute de o mare parte a populației, dar există și o opoziție considerabilă, în special din partea partidelor pro-ruse, care contestă aceste orientări.

În concluzie, deși există un risc real ca în urma alegerilor parlamentare din toamnă să asistăm la o coaliție de guvernare hibridă pro-rusă, acest lucru depinde de mai mulți factori: rezultatele votului, negocierile post-electorale și contextul geopolitic. În plus, guvernul pro-european actual și dorințele unei părți semnificative a populației de integrare în UE vor juca un rol important în orientarea politică a viitorului guvern. Într-un astfel de scenariu, Moldova ar putea rămâne într-o situație de echilibru între Est și Vest, iar coalițiile politice vor fi esențiale pentru direcția viitoare a țării.

Uniunea Națională a Veteranilor războiului pentru Independența Republicii Moldova organizează două mari concursuri naționale, în Bălți: Concursul naţional militar-sportiv patriotic „Cupa Eroilor” și Concursul național militar-sportiv „Scutul Tinerilor Patrioți, consacrat memoriei colaboratorilor structurilor de forță (MAI, MA, MJ și SIS) căzuți la datorie. Câtă susținere are UNVRI din partea autorităților?

Col. (rez) IURIE NEGHINĂ: Dacă vorbim de aceste consursuri naționale pot spune că, Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independența Republicii Moldova (UNVRI) beneficiază de sprijin din partea autorităților. Avem sprijin logistic. Autoritățile locale sau centrale oferă locații, facilități și infrastructură necesară pentru organizarea evenimentelor, cum ar fi concursurile „Cupa Eroilor” și „Scutul Tinerilor Patrioți”. La aceste două concursuri naționale ne oferă și sprijin financiar deși resursele financiare sunt limitate, se alocă fonduri pentru susținerea evenimentelor, inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor de organizare, premii sau recompense pentru participanți. Putem spune că avem și sprijin simbolic prin reprezentanți ai guvernului și ai instituțiilor publice care participă la aceste evenimente, oferind mesaje de omagiu și recunoaștere a meritelor veteranilor.

Dacă vorbim de lupta UNVRI pentru drepturile veteranilor ce poartă pe corp urmele nemiloase ale războiului este un subiect sensibil. Ani de zile reprezentanți UNVRI au bătut la porțile autorităților decizionale pentru o lege privind statul veteranilor. Anul trecut, pe 26 decembrie a fost votată legea 315 din statutul veteranilor de război. După 33 de ani a putut această lege să i-a naștere și deabea anul acesta, prin aprilie, vom primi o recunoaștere, o indemnizație mărită cu 10% la alocație. Știți cum se spune… „la război mor cei săraci, bogății stau la masa”.

Cum sunt respectați de către autorități veteranii în Republica Moldova?

Col. (rez) IURIE NEGHINĂ: În Republica Moldova, cei mai mulți dintre noi înțeleg importanța menținerii memoriei istorice și a transmisiei valorilor de sacrificiu și patriotism din generație în generație. Pot spune că de-a lungul anilor, societatea moldovenească a învățat să își omagieze veteranii, să le recunoască eforturile și să le arate respectul meritat. Și asta se vede la nivel local, multe comunități și instituții organizează evenimente de comemorare, unde veteranii sunt invitați să participe și să fie onorați pentru serviciile lor. Pentru noi, veteranii, aceste momente sunt oportunități de a aduce un omagiu celor care au luptat pentru libertatea țării, fiind o manifestare de recunoștință din partea întregii societăți.

În plus, prin proteste și multe drumuri la porțile intituțiilor guvernamentale, am reușit să beneficiem de sprijin din atât prin diverse forme de ajutor social, cum ar fi accesul la servicii de sănătate, reduceri la transport și alte facilități.  Putem considera că aceste gesturi de apreciere sunt un mod prin care societatea și autoritățile își exprimă respectul pentru ei și ne sunt oferite pentru a le îmbunătăți calitatea vieții. Dar, să nu uităm că sunt familii care și-au „stâlpul” în Războiul din Transnistria. Și-au pierdut omul drag, soțul, fratele, copilul… și, mulți au un trai nevoiaș.  Nimic nu se compară o pierdere de viață, o viață curmată în chin, cu traumele rămase, cu o viață în care zi de zi te trezești cu urmările și „amprentele” unui război nemilos rămase pe suflet și minte.

Avem legături cu diverse asociații și fundații atât din România, cât și din lume și, clar, nu ne putem compara cu ei. Nici la noi, nici în România nu-i ușor să obți un drept. Ca unic exemplu, cunosc foarte bine Asociația Militarilor Veterani cu Dizabilități „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izorâtorul de Mir” (A.M.V.V.D.) din România. Am participat la câteva evenimente organizate de asociație, am stat de vorbă, ne-am povestit clipe din război, ne-am aflat traiul, beneficiile și nevoile, mi-am făcut prieteni veterani din diverse structuri militare – de la infanteriști până la forțe pentru operații speciale – și pot spune că nici la ei nu este ușor. Cu toții ne dorim ceva mai bun!

 Vă mulțumim, domnule colonel Iurie Neghină, pentru obiectivitate și sinceritate.

Col. (rez) IURIE NEGHINĂ: Eu vă mulțumesc pentru abordare și aș mai spune ceva. Cu respect și recunoștință, voi purta mereu România în suflet, fie că sunt acasă, fie că sunt departe, pentru că dragostea pentru această țară este un sentiment care nu dispare niciodată.

Cristina Mathias, vicepreședinte AJRP  
martie 2025 – Republica Moldova, Bălți