“Brâul care ne unește”, evenimentul unic din 23 iunie 2024, este un record nemăsurabil de a fi spirit românesc oriunde și oricând. Lungimea și greutatea marelui brâu românesc compus din brâiele trimise de români din întreaga lume, cu scopul de a intra în Cartea Recordurilor este dovada că suntem atât de aproape, indiferent cât de departe am fi.
Ce este brâul românesc? Un element important al costumului, portului românesc. Acesta este cel care strânge talia, mijlocul corpului uman si este accentul concentrat simbolistic între partea superioară a portului românesc și cea inferioară. Este decorativ, este acea înșiruire de motive populare specifice fiecărei zone de pe teritoriul României. Este limbajul concertat simbolistic care unește intr-o codificare ancestrală. Țara noastră este reprezentată și marcată puternic prin limbă și însemne bine gândite. Pe aceste brâuri se repetă grafica codificată înțelept. Se poate spune că este o înșiruire de semne, este banda desenată a permanenței spiritului românesc. Locuitorii spațiului aproape rotund, românesc, au știut să facă un pașaport al costumului românesc atunci când au țesut sau cusut aceste cingători, brâie, sumane. Purtați un brâu de lână sau piele și veți vedea că acesta are și un rol de susținere a coloanei, rolul de a avea a postură verticală.
La Nürnberg, pe data de 24 februarie 2024, într-o șezătoare organizată în Cadrul Centrului Cultural Româno-Moldo- German „Dumitru Dorin Prunariu” din Nürnberg de către Doamna Daniela Lostun și echipa acesteia, s-a încins ideea de a uni românii din România și toate colțurile lumii prin brâiele lor, acest element central al costumului popular românesc. Trei românce adevărate, Ionela van Rees- Zota, Valentina Banu și Daniela Lostun au pornit acțiunea ,,Brâul care ne unește”, care a presupus o colectare de brâie nou create.
Aceste femei românce din Nürnberg, au țesut o idee care a unit românii de pe globul pâmântesc. Mă înclin cu reverență spiritului activ și mobilizator al femeilor care au muncit din greu în timp și spații îndepărtate. Femeile au cusut și țesut spunând rugăciuni, făcând post, cu mâinile și inimile curate. Cândva erau cele care își așteptau bărbații să se întoarcă de la lupte, război și tot ele le ofereau iubirea lor cusută cu esențe simbolistice. Acum românii au țesut permanența motivelor populare, au marcat și alte teritorii ce ne-au depășit granițele geografice. Spiritul românesc nu are nici o graniță. La Nürnberg cele trei femei au făcut ca brâul românesc să fie cunoscut universal. Ele au stabilit reguli și au făcut logistica pentru adunarea acestor brâie de pretutindeni. Societatea de transport Atlasib, a fost aceea care a transportat brâiele din toată lumea spre Nürnberg. Alături de ei ca sponsori au fost: Klaus Gross de la DVAG, Emanuel Paul de la Evinia și Robert Adams.
Românii din toate zările au căutat lână, ațe din bumbac și alte materiale pe care le-au avut la îndemână și apoi au lucrat intens, in războaie de țesut sau prin cusături. Au lucrat copiii, femeile, bărbații și bătrânii pentru a face un brâu foarte mare, cât un zid românesc, care se voia cel mai cel, dar mai ales un brâu cu greutate și mesaj.
Bunicile au învățat nepoții să coasă, mamele au țesut lângă fetele lor și poveștile sunt multe și o să le adunăm să le spunem în șezători. Dacă brâul ar fi avut 100 metri era tot un record de unitate în cuget românesc.
Am fost invitată, fiindcă am intrat în cartea recordurilor desenând în nisip timp de nouă ore în anul 2013, fiind regizor de film și jurnalist la Ziarul Vocea ta, Agenția de Presă Așii Români și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Acest eveniment m-a făcut să gândesc regizoral și scenografic un cadru de desfășurare, o formă de prezentare care să poată aduce centrului oraşului Nürnberg, la Jakobsplatz, o ambasadă spirituală a românilor.
Ideile îmi veneau în flux, era o efervescență și o adrenalină pe care o amplificam alături de Ionela, Valentina și Daniela. Toate aceste idei parcă erau undeva și noi doar le țeseam.
În Jakobsplatz am avut un perimetru destul de generos, între două biserici.
Ideile veneau ca o binecuvântare. Din acest prea plin unde totul a fost făcut pe forțele proprii ale celor trei femei s-a născut unitatea în generozitate care s-a amplificat extraordinar.
Mi-a plăcut ideea, conceptul de unire a românilor încât am gândit că doar Dumnezeu este ,,Regizorul suprem”, iar noi suntem cei care îndeplinim o misiune deja scrisă. Desfășurătorul mi-a fost dictat de un divin, iar realizarea a fost dată de experiența acumulată lângă mari oameni de artă, regizori: Cornel Diaconu, Dumitru Moroșanu, Octavian Iordăchescu. Această smerenie când conștientizezi că nimic nu este fără Dumnezeu, a fost răsplătită din plin.
În programul aristic a fost susținut de Jezebel, o vocea inegalabilă, Rodica Grosu, copii Eric Șerban, Erika Maria Ilina, Giulia Gelert și Mara Ilie de la Academia pentru Integrare Culturală Europeană. Coordonați de Profesor univ. Dr. Viorica Iurașcu. Alături de aceștia au mai fost copiii de la Școala populară de Artă din Domnești, Profesor Instructor Maria Uță-Arges.
Jezebel are o compoziție inegalabilă ce clădește vibrația pentru rugăciunea ,, Tatăl nostru”. Când a început să încanteze această rugăciune, au început să bată clopotele celor două catedrale ce erau chiar de-a dreapta și stânga perimetrului dat de primăria din Nürnberg. Ce poate fi mai bine regizat?
Scenografic vorbind am avut două sfere de brâie. Inima globului de brâie era un trifoi cu patru foi, țesut și marcat cu o cruce realizată din fir de cânepă. Pe acest miez/mosor s-a format un mare ghem pe care l-am denumit , Globul pământesc al brâielor.
Când le-am vorbit de această scenografie cu simțire românească am văzut lacrimi în ochii organizatoarelor.
Atunci am știut că depărtarea de matcă este dureroasă. Era ca atunci când îți dispare cineva drag și ești și mai impresionat de amintirile și trăirile trecute. Brâul cel mai lung s-a născut în Nürnberg, unde comunitatea de români este cea mai numeroasă din Germania, crescând constant în ultimii 5 ani. Pe o masă de lemn de brad, înconjurată de steagul tricolor, am așezat Globul cu brâiele înlănțuite și în cealaltă parte aveam un trifoi în cruce pe care urma să-l îmbrăcăm în brâiele măsurate.
Muzica românescă cântată și pornită solar într-o mare horă a fost motorul care a ajutat procesul greu de măsurare și învârtire în cerc. Practic și brâiele făceau o horă atunci când erau înfășurate în ghemul brâielor unite ce au construit globul din brâie.
Pentru că se urmărea intrarea în Cartea Recordurilor totul a fost bine organizat și realizat. Echipa celor care au măsurat și cântărit brâul a fost formată din: Președinte Juriu: Profesor univ. Dr. Viorica Iurașcu, supervizori: consilier pe Integrare din Schwabach- Valentina Amalia Dumitru, jurnalist-Eric Mocanu și Marius Cristian Iurașcu, ex Secretar de Stat pentru Patrimoniu la Ministerul Culturii, fondator al Academiei Metropolitane de Arte și Director general al Asociației pentru Integrare Culturală Europeană. Măsurarea a fost certificată de Mariana Pachis. Din partea publicului arbitru ales:: Giulia Gelert, o adolescentă de 19 ani. Măsurarea a fost supraavizată de euro parlamentarul, Maria Grapini.
Măsurarea și înfășurarea brâielor s-a desfășurat de la ora 14 la ora 17:20 când am anunțat rezultatul final. În tot acest timp, spiritul românesc era prezent prin cântece din toate zonele României și hore.
“S-au strâns foarte multe organizaţii din foarte multe ţări, din Noua Zeelandă până în Republica Moldova, adunânu-se peste 1.000 de persoane, pentru că sunt asociaţii, sunt şezători româneşti din toate ţările şi din România, unde au zeci sau sute de persoane în cadrul lor şi au ţesut cât a putut fiecare. De la un metru în sus. Am avut asociaţie care a trimis şi 140 de metri. S-au atins două recorduri. Este cel mai lung brâu românesc confecţionat de românii din pretutindeni, din toată lumea, dar şi cel mai greu, pentru că acesta a fost cântărit”, a declarat, luni, pentru AGERPRES, coordonatoarea Asociaţiei “Dacia e.V. Germania” şi a Centrului Cultural Româno-Moldo-German din Nürnberg, Ionela van Rees-Zota.
Europarlamentarul Maria Grapini a fost invitată special la Nürnberg, de Asociația DACIA, Centrul Cultural Româno-Moldo–German “Dumitru Dorin Prunariu”. Domna, Maria Grapini a donat în cadrul evenimentului trei brâie țesute care au contribuit la lungimea totală de 1667,41 metri.
Vă reamintesc că în a doua duminică din luna mai se sărbătorește, Ziua Națională a Costumului Tradițional din România, conform Legii 102/2015, inițiată de Doamna Maria Grapini, în anul 2013, când aceasta deținea coordonarea turismului, ca și ministru pentru IMM-uri și mediul de afaceri. Susținerea evenimentului “Brâul care ne unește” este o dovadă că domnia sa face posibilă o promovare reală a tot ce îmbracă ideea de românesc în toate ipostazele de la acoperământ la opincă. Astăzi s-a dovedit că, atunci când suntem uniți, putem face lucruri mărețe!” a declarat europarlamentarul Maria Grapini.
“Brâul care ne unește” în ziua de Rusali va rămâne o sărbătoare importantă, eveniment ce va coborî în fiecare an, duhul sfânt peste români din toate zările. Avem încredere pentru totdeauna în cine suntem. Încă o dovadă în plus că atunci când românii se unesc, fac magie!
Trăiască brâul care ne-a unit! Trăiască românii de pretutindeni!
Mariana Pachis
Jurnalist
Asii Români, Vocea ta, Uniunea Ziariștilor Profesioniști
