Precizări de presă
Data:
06.09.2026
România și diplomația română au fost în mod constant promotorul unei PESC eficiente. Modul în care UE este percepută și acționează în plan global are impact asupra capacității colective a Uniunii și a statelor sale membre de a influența evoluții în plan regional și global. Acestea au adeseori un impact – mai mult sau mai puțin direct – asupra păcii, securității și prosperității Europei, deci a cetățenilor europeni. Având în vedere aceste interese ale cetățenilor săi, România s-a asociat reflecției inițiate de o serie de state membre în vederea identificării unor soluții care să permită UE27 să adopte decizii mai rapid și eficient.
În acest exercițiu, două aspecte au fost de importanță critică pentru România, dar și pentru majoritatea participaților la reflecție:
- Intersele naționale vitale ale statelor membre trebuie respectate în cadrul deciziei PESC.
- Orientările discutate trebuie să rămână perimetrale la prevederile Tratatelor UE. Nu sunt susținute inițiative care ar necesita amendarea Tratatelor.
De ce a fost făcut prezentat un document cu propuneri privind eficientizarea PESC la reuniunea Gymnich din 1-2 septembrie a.c.?
Blocajele asupra deciziilor UE în domeniul PESC s-au multiplicat într-un context global în care Uniunea trebuie să aibă poziții clare. O serie de state membre au considerat că ar fi necesară o reflecție asupra eficientizării acțiunii externe a UE. Au fost prezentate idei care vizează reforme instituționale. Însă, opinia constată[1] a României a fost că, înaintea deschiderii unor discuții instituționale, este mai degrabă util să folosim toate prevederile Tratatelor UE.
Non-paper-ul „Abordarea comună pentru îmbunătățirea procesului decizional în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune (PESC) a UE” urmărește să propună soluții în acest sens. Prezentarea acestui non-paper[2] înaintea reuniunii informale a miniștrilor afacerilor externe de la începutul acestei săptămâni a constituit o contribuție la reflecția informală care a fost organizată în contextul menționatei reuniuni.
Care sunt pistele explorate de non paper?
Documentul propune, în esență, să facă procesul decizional în PESC mai rapid, mai eficace și mai puțin vulnerabil la blocaje, fără a modifica Tratatele și fără a abandona consensul ca metodă politică preferată.
Documentul pornește de la ideea că, într-un context internațional caracterizat de competiție strategică și instabilitate, capacitatea UE de a-și valorifica greutatea politică, economică și diplomatică depinde și de capacitatea sa de a lua decizii la timp. În același timp, inițiativa recunoaște explicit valoarea „culturii consensului” și afirmă că soluțiile ar trebui să beneficieze de sprijinul cât mai larg al statelor membre, indiferent de regulile de vot aplicabile.
Este important de subliniat că inițiativa nu propune crearea unui nou sistem de vot în PESC și nici, ca atare, trecerea generală de la unanimitate la majoritate calificată. Logica documentului este mai degrabă aceea de a utiliza mai eficient posibilitățile care există deja în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).
Articolul 24 TUE stabilește chiar această arhitectură: regula generală în PESC este unanimitatea, dar cu excepțiile prevăzute de tratate; totodată, statele membre au obligația de a acționa într-un spirit de loialitate și solidaritate reciprocă și de a evita acțiunile care ar putea afecta eficacitatea Uniunii.
Cele cinci propuneri ale documentului trebuie, așadar, citite în principal ca angajamente de natură politică și comportamentală (nu obligații codificate juridic) privind modul în care statele membre ar utiliza cadrul juridic existent:
- Cooperarea loială și solidaritatea. Acestea nu sunt principii noi. Ele rezultă deja din tratate, în special din articolul 24 alineatul (3) TUE în materia PESC (precum și, la nivel general, din articolul 4 alineatul (3) TUE). Documentul urmărește să transforme mai clar aceste obligații într-o regulă de conduită în procesul decizional concret.
- Abținerea constructivă există deja în articolul 31 alineatul (1) TUE. Un stat membru se poate abține și poate formula o declarație oficială: nu este obligat să aplice decizia, dar acceptă că aceasta angajează Uniunea și nu împiedică acțiunea UE. Prin urmare, documentul nu inventează mecanismul, ci propune recurgerea mai frecventă la acesta atunci când un stat nu poate susține o decizie, dar nici nu dorește să blocheze celelalte state membre.
- Evitarea legării unei decizii PESC de dosare fără legătură este mai degrabă un angajament politic decât reproducerea unei norme explicite din tratate. Nu există un articol care să interzică textual unui stat membru să condiționeze acordul asupra unui dosar PESC de obținerea unei concesii într-un alt dosar. Această propunere poate fi însă raportată la obligațiile existente de cooperare loială, solidaritate și consultare. Articolul 32 TUE obligă deja statele membre să se consulte pentru stabilirea unei abordări comune și să acționeze astfel încât, prin convergența acțiunilor lor, Uniunea să își poată afirma interesele și valorile pe scena internațională.
- Utilizarea opțiunilor prevăzute de tratate de către Înaltul Reprezentant nu creează competențe noi. Articolul 31 alineatul (2) TUE prevede deja situații în care Consiliul decide cu majoritate calificată, inclusiv, în anumite condiții, pe baza unei propuneri prezentate de Înaltul Reprezentant în urma unei solicitări specifice a Consiliului European. Mai mult, articolul 31 alineatul (3) conține deja o clauză pasarelă: Consiliul European poate decide în unanimitate ca, în alte cazuri, Consiliul să hotărască cu majoritate calificată. Această posibilitate nu se aplică însă deciziilor cu implicații militare sau în domeniul apărării.
- Posibilitatea unui stat de a invoca „rațiuni vitale de politică națională” pentru a împiedica supunerea la vot a unei decizii PESC care ar urma să fie adoptată cu majoritate calificată este prevăzută expres de articolul 31 alineatul (2) TUE. Tratatul prevede inclusiv mecanismul ulterior: Înaltul Reprezentant caută, în strânsă consultare cu statul respectiv, o soluție acceptabilă; în lipsa unei soluții, chestiunea poate ajunge la Consiliul European pentru o decizie prin unanimitate.
În concluzie, elementele din non-paper țin de dimensiunile politică și comportamentală, nu de cea juridică. Documentul încearcă să creeze o înțelegere comună la nivelul tuturor statelor membre cu privire la modul în care pot fi folosite instrumentele deja oferite de Tratatele UE: să nu transforme consensul într-un drept de veto utilizat sistematic, să recurgă mai des la abținerea constructivă, să nu blocheze un dosar PESC pentru obținerea unor concesii în alte domenii și să formuleze obiecțiile suficient de devreme pentru a permite găsirea unei soluții.
Inițiativa ca atare este un demers de eficientizare a PESC prin exploatarea mai deplină și mai disciplinată a flexibilităților deja înscrise în Tratate.
De ce este interesată România de eficiența PESC?
România, la fel ca un număr larg de state membre, este interesată de un PESC eficient deoarece acest lucru potențează impactul acțiunii diplomatice naționale. Punerea în comun a resurselor diplomațiilor europene pe aceleași direcții de acțiune crește impactul lor, fără ca acest lucru să mărească și costurile. Împreună cu alte state membre și cu instituțiile UE putem să acționăm mai eficient în vecinătatea noastră – în R. Moldova, în Balcanii de Vest, în Ucraina – dar și să influențăm mai ușor decizii la nivel global care ne interesează. Ca un exemplu, multiplicarea blocajelor în sfera maritimă (Golful Persic, Marea Roșie) au impact în lanțul de aprovizionare global (energie, îngrășăminte). Economia românească dar și cele ale partenerilor săi sunt afectate. Acest lucru are impact asupra nivelului de trai al cetățeanului, al locurilor de muncă, al calității serviciilor publice. Acțiunea diplomatică comună facilitează găsirea de soluții – chiar dacă uneori doar temporare și nu atotcuprinzătoare. Ea are însă un impact indirect de prevenire sau reducere a efectelor negative ale acțiunii unor actori statali sau non-statali.
