În cadrul campaniei de conștientizare derulate în proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere”, Asociația Școala Încrederii publică o primă lectură tematică a mărturiilor colectate de la cadre didactice din învățământul de stat și de la elevi din școlile partenere ale campaniei.
Vocația se transmite și prin oameni care devin modele de urmat
Aproape fiecare cadru didactic intervievat își explică alegerea profesiei printr-un model concret.
„Am ales să fiu cadru didactic pentru că am crescut la catedră, pentru că mama mea a fost profesor de română și mi-a insuflat dragostea pentru meseria asta.”
— Luciana Florea, profesor de Limba engleză
„Am pornit cu visul de a fi profesor de la domnul meu învățător, […] de la atitudine, până la felul de a preda, până la vocea blândă și încurajările cu care ne stimula de fiecare dată.”
— Camelia Nicolescu, profesor de Limba și literatura română
„Erau oamenii care voiam eu să devin. Niște exemple, prin comportament, nu neapărat prin matematica în sine.”
— Gina Badea, director și profesor de Matematică
Una înveți și alta găsești la catedră
Indiferent de disciplină predată sau de deceniul în care au început, profesorii descriu primele luni la clasă drept cele mai provocatoare – o etapă care nu se învață pe băncile școlii, ci se trăiește.
„Cred că orice începător se lovește mai întâi de realitatea faptului că una înveți și alta găsești la catedră.”
— Luciana Florea, profesor de Limba engleză
„Chiar dacă știm informația, atunci când ajungem în fața elevilor, lucrurile s-ar putea să nu meargă întotdeauna conform planului. Și atunci, ai nevoie de timp să găsești un anumit stil pe care să-l aplici.”
— Adela Vâlcea, profesor de Limba și literatura română
„Eram foarte tânără, aveam 19 ani […] și nu știam cum să mă uit în ochii acelor oameni. Ei mă priveau, de fapt, ca pe copilul lor, nu ca pe învățătoarea copiilor lor.”
— Cristina Lăcătuș, profesor pentru învățământul primar, director adjunct
„Cel mai mare act de curaj este să ceri ajutorul”
Acolo unde a existat sprijin colegial, debutul a fost gestionabil. Acolo unde nu, profesorii descriu izolare — iar teama de a cere ajutor apare explicit ca barieră culturală, nu atât logistică.
„Cel mai mare act de curaj este să ceri ajutorul. […]. Cei mai tineri care vin se tem oarecum să ceară ajutorul, se tem de reacția celor din jur.”
— Camelia Nicolescu, profesor de Limba și literatura română
„Formarea profesorului, ca viitor debutant nu aduce toate contextele în care te regăsești ulterior, la clasă. De aceea, este foarte, foarte important să te formezi profesional continuu.”
— Mihaela Bucinschi, profesor pentru învățământ primar, 40 de ani la catedră
Ce își doresc elevii: relația înaintea materiei
Întrebați cum ar arăta profesorul ideal, elevii nu vorbesc despre dezvoltare de competențe, ci despre dezvoltare de relații și încredere.
„Profesorul ideal ar trebui să fie cel care să aibă încredere în noi și să fie deschis la toate opiniile pe care le avem.”
— Ioana Moldoveanu, elevă gimnaziu
„Dacă profesorii sunt stricți și serioși și n-au chef parcă să fie la oră, și pe tine te afectează.”
— Sara, elevă gimnaziu
„O teoremă o poate lua oricine de oriunde sau o definiție… Există Google, există orice, dar relația dintre oameni, aceea este cea mai importantă.”
— Gina Badea, director și profesor de Matematică
Contextul: România, ultima în UE la învățarea continuă
Datele Eurostat (2023) plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la participarea adulților în programe de învățare continuă. Printre cauzele pentru care profesorii renunță la mentorat sau la formare se numără lipsa timpului, epuizarea fizică și mentală, supraîncărcarea cu sarcini birocratice și nesiguranța privind dezvoltarea personală într-un mediu resimțit uneori ca solitar.
„Teoria este imperios necesară, însă nu este suficientă pentru a asigura o carieră a excelenței în învățământ. De la această premisă a pornit proiectul «Școala Tinerilor Profesori de Încredere», prin care peste 340 de tineri trec printr-un program de formare de peste un an, care să-i pregătească pentru viitor, în mod real.”
— Letiția Suciu, Director Executiv, Asociația Școala Încrederii
Despre campanie
„Școala Tinerilor Profesori de Încredere” este derulat de Asociația Școala Încrederii în perioada 1 noiembrie 2024 – 31 octombrie 2026 și se adresează studenților la licență și masterat (nivel ISCED 6-8), cu vârsta între 18 și 25 de ani, cu domiciliul în regiuni mai puțin dezvoltate.
- Obiectiv general: creșterea relevanței formării profesionale pentru 340 de studenți
- Îmbunătățirea nivelului de calificare pentru 169 de participanți, prin finalizarea cu succes a stagiilor de practică.
- Dezvoltarea competențelor antreprenoriale și a celor legate de mediu, climă, energie, economie circulară și bioeconomie.
- Indemnizații de participare la stagii și competiții profesionale finalizate cu premii.
Campania proiectului „Școala Tinerilor Profesori de Încredere” este finanțată de Uniunea Europeană din Fondul Social European+ prin Programul Educație și Ocupare, cu un buget alocat de 4.701.518,60 lei, cod de identificare proiect 311739.
Despre Asociația Școala Încrederii
Asociația Școala Încrederii este o organizație neguvernamentală care din 2020 se dedică educației și formării comunității școlare, având în centrul Programului elevul, cu nevoile și dorințele individuale, pentru ca fiecare copil să se simtă văzut, auzit și ascultat. În ultimii 5 ani, Școala Încrederii a ajuns la 382 de grădinițe și școli de stat, peste 190.000 de elevi și 14.000 de cadre didactice.
Mai multe informații: Școala Tinerilor Profesori de Încredere – Școala Încrederii
Materiale disponibile pentru presă
Toate materialele video ale campaniei sunt disponibile public în playlistul Școala Tinerilor Profesori de Încredere, pe canalul de YouTube al Asociației Școala Încrederii.
***
„Școala Tinerilor Profesori de Încredere” nu este doar o campanie – este un semnal că viitorul educației începe acum, cu profesori care aleg să fie parte activă a schimbării.
Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European + prin Programul Educație și Ocupare, cu buget alocat de 4.701.518,60 lei, având cod de identificare proiect 311739.
Lavinia Iancu, PhD
PR/OJECT MANAGER
