19 iunie 2026 | Uniunea Europeană
Președintele României, Nicușor Dan, a susținut joi, 18 iunie 2026, declarații de presă la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, Regatul Belgiei.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor Președintelui Nicușor Dan:
Președintele Nicușor Dan: S-a încheiat Consiliul European, pe mai multe subiecte. Le las pe cele mai complicate la sfârșit.
Ieri seară, Consiliul a avut o discuție cu Președintele Zelenski și după aceea o dezbatere pe Ucraina. Tot aseară a fost o dezbatere despre Europa pe piața globală – competitivitate, relația cu celelalte economii, care s-a întins până târziu. Și am avut, de asemenea, o dezbatere consistentă acum, la sfârșitul Consiliului, pe Orientul Mijlociu, cu toate punctele – Iran și toate cele pe care le cunoașteți.
Ce a interesat România în mod particular?
În primul rând, am avut incidentele cu drone pe care le cunoașteți și acest fapt a fost reflectat în concluziile Consiliului. Și, așa cum v-am spus și înainte de începerea Consiliului, a fost o oportunitate pentru a reaminti nevoia noastră temporară de sprijin Aliat. Vă aduc aminte că, pentru moment, suntem ajutați pe protejarea de drone aeriene pe linia Dunării de șase state: Statele Unite, Franța, Italia, Spania, Portugalia și Slovacia. Și am avut și discuții bilaterale pe subiectul ăsta, și discuția va continua în Polonia, la Gdansk, săptămâna viitoare, când o să participăm la așa-numitul Format Helsinki.
Apoi, evident, în concluzii, salutarea începerii formale a procesului de aderare a Moldovei, ca și a Ucrainei. Marea noastră bucurie este că Moldova a început formal procesul de aderare.
Și o discuție lungă, azi dimineață, pe viitorul cadru financiar multianual, adică bugetul Uniunii Europene pe șapte ani, începând cu 2028. Și aici e o discuție tehnică și sunt mai multe lucruri de spus. În primul rând, întotdeauna a fost greu să armonizezi pozițiile a 27 de state. Și atunci, suntem în procesul în care statele încep să se alieze unele cu altele pentru obiective comune. Și, prin munca deosebită a colegilor noștri de aici, România chiar a coordonat grupul de 16 state, așa numiții „Prieteni ai coeziunii”, pentru a ajunge la o poziție comună de negociere pe niște elemente extrem de importante. Și, după cum știți, ieri, înainte de Consiliu, cu o oră înainte, împreună cu doamna Meloni, am coordonat o ședință a liderilor celor 16 state, și vom face asta înainte de fiecare Consiliu, pentru a reuși să împingem cât mai mult perspectiva noastră despre bugetul Uniunii începând din 2028. Obiectivele noastre sunt – cele mai importante – ca bugetul Uniunii să fie mare, pentru că, cu cât România este net contributor și, evident, cu cât bugetul este mai mare, cu atât contribuția netă pentru România este mai mare. După cum știți, există o simplificare cu care toată lumea este de acord pe bugetul Uniunii – sunt patru capitole mari, așa-numitele heading-uri. Primul capitol se referă la Politica Agricolă Comună, la Coeziune, la Afaceri Interne, inclusiv migrație, și acesta este capitolul cel mai consistent. Apoi avem un capitol de competitivitate, unde o să mă întorc. Avem un capitol, al treilea, așa-numit „Europa globală”, care privește atât extinderea, cât și relațiile, să le spunem, internaționale ale Uniunii Europene. Și al patrulea este administrarea propriu-zisă a Uniunii. Deci mizele principale sunt pe Capitolele I și II. Pe Capitolul I – Politica Agricolă Comună și Coeziune – evident, interesul nostru este ca volumul să fie cât mai mare, pentru că, în felul ăsta, putem să reparăm decalajele de dezvoltare cu celelalte țări mai dezvoltate din Uniune.
Una din simplificări – și, din nou, toată lumea este de acord – este că, în acest buget al Uniunii, există planurile naționale în care există o flexibilitate mult mai mare a țărilor de a-și defini propriile programe naționale de pe agricultură și pe coeziune și, bineînțeles, afaceri interne, migrație și toate celelalte. Interesul nostru, exprimat în dezbatere și în scrisoarea comună a acelor 16, după chestiunea de volum, este ca modul de utilizare a fondurilor să fie cât mai flexibil. Inclusiv este o dezbatere despre cât de mulți ani să se prelungească accesarea de fonduri europene, cum am avut 2014-2020 și am luat fonduri până în 2023, 31 decembrie 2023 a fost data limită, deci ăsta este un interes al nostru. Un alt interes este ca și avansurile pe proiecte, și procentele cu care vin fondurile europene să fie cât mai mari. O flexibilitate în ceea ce privește recomandările pe care le face Comisia Europeană în ceea ce privește programele naționale – noi vrem ca fiecare țară, cunoscându-și mai bine nevoile, să își definească cât mai liber programul său național și, de asemenea, agreat între cei 16, ca procentul proiectelor care să fie condiționate de faptul că adresează probleme de mediu să fie mai scăzute. Acestea sunt mizele principale pe Capitolul 1. Pe Capitolul 2 – Competitivitate, așa cum am spus-o de când această dezbatere a început, miza noastră este ca, în această competiție de excelență, să existe spațiu și pentru țări mai puțin dezvoltate, cum este România. Și, în urma negocierii pe care 16 state, împreună cu România, sau coordonate de România, s-a făcut, am introdus acest principiu de inclusivitate în regulamentul acestui al doilea Capitol care privește competitivitatea, și deci suntem optimiști că, din banii de competitivitate, vor veni bani și pentru companii, grupuri de cercetători din România. Pe scurt, ăsta a fost Consiliul de două zile și acum vă aștept cu întrebări.
Jurnalist: Bună ziua, domnule Președinte! Aș vrea să înțeleg, după ce Ungaria a modificat, a presat pentru modificarea textului pentru Ucraina, același lucru s-a petrecut pentru Moldova. Nu mai vorbim în recomandări de o aderare accelerată sau deschiderea accelerată a capitolelor. Asta înseamnă că cele două rămân la pachet? Pentru că, dacă vor rămâne la pachet ca aderare, putem să ne uităm către dincolo de 2035. Și aș mai avea o întrebare, mi-ați rămas dator de ieri: de ce l-ați numit pe domnul Veştea fără să vă consultați cu Partidul Național Liberal?
Președintele Nicușor Dan: În primul rând, nu este dramatic, adică, până la urmă, voința de deschidere a unor capitole de negocieri este voința statelor exprimată în unanimitate în momentul în care se deschid respectivele capitole. Deci faptul că această sintagmă există sau nu există nu implică cu nimic o decizie ulterioară a, din nou, tuturor celor 27 de state care trebuie să se coordoneze. Evident că ne-ar fi plăcut ca această sintagmă să rămână cu privire la Moldova, numai că au fost două condiționări. A fost o condiționare de la Ungaria, care a spus „nu vreau această sintagmă pentru Ucraina”, și o condiționare de la multe alte state care au spus „limbajul pe Ucraina și limbajul pe Moldova trebuie să fie la fel”, și atunci, consecință logică, sintagma a dispărut și de la una, și de la cealaltă. Cum am spus, este un moment diplomatic, consecințele practice nu sunt, deci urmează un proces diplomatic cu privire la parcursul de aderare al Moldovei, pe care o să-l urmăriți și, evident, în care România va sprijini.
A doua întrebare – eu am făcut – și aici am spus de mai multe lucrul ăsta – eu nu fac jocuri de partid. Nu este mandatul meu. Mandatul meu, cum am spus, are mai multe componente. Cele două esențiale față de situația în care ne găsim sunt menținerea direcției pro-occidentale și evitarea unei căderi economice bruște. Și atunci, am avut o încercare cu domnul Tomac, care, pe baza informațiilor repetate pe care le-am obținut în dialogul cu partidele, am fost convins că va trece. Am avut niște surprize, și atunci am ales, repet, fără să intru în vreun joc de partid, varianta pe care eu am considerat-o cu cele mari șanse de a trece în Parlament, în condițiile în care niciunul dintre partidele din România nu a venit cu o variantă de majoritate. Suntem după șase săptămâni când Guvernul a căzut – nu trebuia să cadă, evident, și nu vreau să ne întoarcem la decizia „de ce a căzut”, „cine a fost vinovat”, fiindcă cred că, în spațiul public, fiecare are o opinie despre asta. Suntem după șase săptămâni în care nici un partid nu a venit la Președinte să spună „în urma discuțiilor pe care le-am avut, iată, se conturează o majoritate”. Și varianta Veştea este varianta pe care eu am considerat-o potrivită pentru a strânge o majoritate și a ieși în sfârșit din criza asta, Guvernul să aibă puteri depline, să închidem procesul pe PNRR și toate celelalte.
Jurnalist: Văzând acum situația în care se află în România, Partidul Național Liberal, rupt în câteva, două bucățele, să spunem, credeți că a fost o mișcare bună? Regretați această mișcare? Vorbim de o clasă politică ce pare mult mai fragmentată și un AUR pe care dumneavoastră îl considerați extremist, parcă mult mai puternic și mai implicat în jocul politic.
Președintele Nicușor Dan: Da, da, da. Ați pus o întrebare care ține de analiză și asta este lungă. Dacă vreți, putem să facem o analiză a ce s-a întâmplat în acest an. Rezultatele sunt corecte, România s-a stabilizat. Dar, dacă ne uităm în detaliu la dinamica internă, poziționarea partidelor unele față de altele, aici analiza este foarte complicată și fiecare dintre noi are o opinie diferită.
Nu, ca să vă răspund, că nu vreau să evit întrebarea, nu. Este o alegere pe care mi-o asum, o alegere pe care, în baza informațiilor pe care le-am avut, avea cele mai mari șanse să treacă în Parlament, și cu cele condiții: să păstreze direcția pro-occidentală și să prevină o cădere economică.
Jurnalist: Să continuăm în această linie de politică internă, pentru că sunt foarte multe întrebări acasă. Prima întrebare este de ce l-ați ales pe domnul Veştea? De ce l-ați văzut în această funcție, de ce ați crezut că poate rezolva această criză politică din România?
Președintele Nicușor Dan: Domnul Veştea, așa cum am spus în chiar momentul în care l-am desemnat, are foarte multe calități care îl recomandă, adică este cineva care a lucrat cu bugete, este cineva care a lucrat cu fonduri europene, este cineva care a avut abilitatea de a naviga în mediul politic fără a crea crize, și, pentru un politician, singura notă, singura evaluare, e evaluarea pe care ți-o dau oamenii. Şi domnul Veştea, în nenumărate rânduri de alegeri, a câștigat detașat, ceea ce înseamnă că este serios și că oamenii apreciază ce a făcut.
Jurnalist: În aceeași idee, ieri au fost luate în țară mai multe decizii care au provocat reacții puternice în spațiul public, cred că știm cu toți la ce ne referim, sunt cele trei decizii care au stârnit aceste reacții. În această seară se anunță proteste în Piața Victoriei. Ce mesaj le transmiteți românilor care și-au pierdut încrederea în promisiunile de schimbare și de respectare a unor principii cu care ați câștigat alegerile? Și o a doua întrebare…
Președintele Nicușor Dan: Haideți să lămurim pe asta mai întâi, că e deja complicată. În primul rând că nu e nicio legătură între ce am promis eu și ceea ce spuneți dumneavoastră. Și lăsați-mă să comentez aceste trei acte ale magistraților din ziua de ieri. Primul meu comentariu este faptul că niște elemente, a căror legătură este absolut întâmplătoare, au stârnit așa de multă patimă, înseamnă că există o uriașă stare de tensiune și de neîncredere în societatea noastră. Înainte de aceste trei fapte, opinia mea este că e așa de multă tensiune în societate, că orice se întâmplă, și ar putea să sune a ceva, e motiv ca oamenii să se revolte. Și ăsta este lucrul față de care trebuie să fim cu toții conștienți, și de asta mult timp, de câte ori am ieșit în fața dumneavoastră și, deci, a oamenilor, am îndemnat la calm. Suntem totuși în, evident, o criză politică. Avem niște partide politice care nu-și mai vorbesc unii cu alții, ceea ce nu e normal în orice configurație guvernamentală ne pregătim să avem, însă nu e deloc – și subliniez – nu e deloc o criză a statului.
Și acum să luăm pe rând cele trei evenimente juridice de ieri. În primul rând, față de hotărârea în cazul lui Dominic Fritz. Pe timing, ea era așteptată. Adică n-a fost primul termen. Dacă nu mă înșel, e al doilea, a fost o amânare de pronunțare. Și aici vreau să fac un comentariu care nu schimbă cu niciun milimetru poziția pe care am avut-o de-a lungul timpului pe subiectul ăsta. Care este rolul Agenției Naționale de Integritate în statul român? Este rolul Agenției Naționale de Integritate să găsească oameni care se îmbogățesc folosindu-și funcția publică sau este rolul ei să caute virgule în acte pe care diverși funcționali publici le fac? Nu vreau să comentez decizia judecătorească, pentru că nu ar fi corect să o fac, însă, dacă ne uităm la situația de fapt, vedem că – și orice român poate să vadă lucrul ăsta – haideți să ne uităm la mașinile cu care vin funcționarii publici în jurul primăriilor reședință de județ, ca să nu zic Primăria Capitalei. Ăsta este rolul ANI. Trebuie să ne uităm dacă nu cumva sancțiunile pe care legea – îmi scapă cum se numește, integrității sau cum se numește, 176 – dacă nu cumva aceste sancțiuni sunt disproporționate și nu ar trebui să avem o evaluare a sancțiunilor în funcție de vinovăția efectivă.
Cazul de la DNA al domnului Ciucu – ce vreau să remarc, și ăsta este un pas înainte față de care, după ce au fost numiți, am avut o discuție cu cei trei procurori șefi. În sfârșit, nu mai avem stenograme din dosare. Ani de zile, noi făceam justiția la televizor și în ziare înainte ca procurorul să scrie rechizitoriul. Evident că, în momentul în care procurorul scrie rechizitoriul, rechizitoriul se duce în instanță și orice jurnalist se poate duce să consulte dosarul și să relateze ce scrie acolo. Ce pot eu să constat, și am avut câteva cazuri interesante, de persoane influente, care au fost în aceste două luni de noi procurori șefi, pot să constat că n-au mai existat scurgeri din dosare în opinia publică. Și ăsta este un pas înainte. Mai departe, pe exact faptele de acolo, evident că n-o să mă pronunț.
Iar decizia de la Tribunalul Ilfov, vă rog să mă scuzați, dar decizia de la Tribunalul Ilfov a căpătat, la anumiți oameni care se exprimă în spațiul public, efecte, cum să le spun, apocaliptice. E o hotărâre, habar n-am, din nou, nu mă pronunț pe o hotărâre judecătorească, dar care, ca efecte, este, cum să vă spun, insignifiantă.
Adică, în 35 de ani de democrație, ați văzut vreun partid care să se jeneze să dea oameni afară pentru că există un motiv sau nu există un motiv? Evident, e o voință politică care n-a fost niciodată, poate din păcate, cenzurată de instanțele de judecată.
Jurnalist: Și o a doua întrebare…
Președintele Nicușor Dan: Da, ați spus că sunt două, eu am răspuns la prima și o aștept pe a doua.
Jurnalist: Bogdan v-a întrebat direct, și ieri, și astăzi, de ce nu v-ați consultat cu PNL legat de domnul Veştea, de ce nu i-ați anunțat că îl nominalizați și de ce nu ați numit, de ce ați ales PNL, și nu PSD, ca să înțelegem întreg contextul ce s-a întâmplat.
Președintele Nicușor Dan: Atributul meu constituțional este să nominalizez. În perioada între momentul în care eu nominalizez și momentul în care Guvernul trece sau nu trece, în opinia mea, orice declarație cu privire la acest proces poate să fie considerată o intervenție neconstituțională în proces. De-asta sunt rezervat în a da explicații detaliate.
Ce vreau eu să vă spun este că, în alegerea pe care am făcut-o, am luat în considerare cele două criterii: adică păstrarea direcției pro-occidentale, deci am ales acea formulă de Prim-ministru care să aibă șanse să strângă o majoritate, cele mai mari șanse să strângă o majoritate, și să păstreze direcția pro-occidentală și, evident, stabilitatea financiară.
Jurnalist: Domnule Președinte, spuneați că nu a venit niciun partid la dumneavoastră cu o majoritate. A venit domnul Veştea la dumneavoastră cu o majoritate?
Președintele Nicușor Dan: Nu, nu, n-a venit, dar, din toate variantele pe care le-am avut pe masă, pe asta am considerat-o cea mai apropiată de o majoritate.
Jurnalist: Spuneați în 24 mai că, în condițiile în care PSD, sau PNL, sau orice partid ar veni la dumneavoastră cu o propunere de guvern minoritar, cu susținerea partidelor naționaliste, nu veți fi de acord cu acest lucru. Ce s-a schimbat între 24 mai și astăzi?
Președintele Nicușor Dan: Nu s-a schimbat nimic. Am dat un mandat și am speranța că partidele pro-occidentale vor vota Prim-ministrul pe care eu l-am desemnat.
Jurnalist: Dacă va fi nevoie de susținerea AUR?
Președintele Nicușor Dan: Bun, sunt foarte multe ipoteze. Îmi cer scuze, n-am urmărit ce s-a întâmplat, înțeleg că inclusiv PSD avea azi o întâlnire în care să se decidă, deci sunt foarte multe ipoteze și scenarii, și nu vreau să intru în acestea.
Jurnalist: Care este linia roșie pentru dumneavoastră în formarea unui guvern în acest moment?
Președintele Nicușor Dan: Păstrarea direcției pro-occidentale și o seriozitate pe partea financiară, pentru că piețele sunt cu ochii pe noi. Și elementul timp – dacă am fi Olanda sau Belgia, am putea să stăm un an ca să negociem între noi, numai că timpul ne presează.
Jurnalist: Ați discutat cu colegii din Consiliul European despre criza politică din România?
Președintele Nicușor Dan: Da, unii dintre ei au avut curiozitatea și le-am explicat viziunea mea și viziunea pe zilele următoare, dar mai ales ceea ce consider eu important pe termen mediu și lung. Adică eu cred că nu este sănătos să începem campania electorală acum și, legat de asta, încerc să fac tot ce ține de mine ca conflictele între partide care pot să ducă România dinspre direcția pro-occidentală să nu se acutizeze, cum, din păcate, sunt la cote foarte înalte acum.
Jurnalist: Și o ultimă întrebare: în condițiile în care ar fi nevoie de susținerea unui partid naționalist pentru guvernare, care ar fi poziția României la nivel european, cum ar fi privit acest lucru de către Uniunea Europeană?
Președintele Nicușor Dan: Bun, așa cum v-am spus, în discuțiile pe care le-am avut cu liderii europeni, în mod absolut deschis le-am prezentat scenariile pe care eu le consider cele mai probabile, garanțiile că o să păstrăm direcția pro-europeană. Numai că, cum am răspuns mai devreme, față de publicul din România, în acest proces, nu ar fi corect să fac eu analiza scenariilor.
Jurnalist: Mă iertați, îl mai considerați acum bun de premier pe domnul Veştea?
Președintele Nicușor Dan: Desigur!
Jurnalist: Vreau să vă întreb dacă, în cadrul Summitului, ați discutat între liderii europeni despre posibilitatea de a deschide în luna iulie celelalte clustere rămase cu Ucraina și Republica Moldova. A rămas foarte puțin timp până atunci și unele voci spun că acest lucru nu se va întâmpla în luna iulie, așa cum se anunțase anterior.
Președintele Nicușor Dan: Da. Sunt sigur că ați citit paragraful din concluziile Consiliului. În acel paragraf, și pentru Moldova, și pentru Ucraina, se vorbește de capitolele de negociere. Deci e vorba de toate capitolele. Însă, așa cum am răspuns colegului dumneavoastră, decizia este o decizie unanimă față de o situație de fapt la momentul respectiv, și această decizie unanimă nu s-a tranșat azi, ieri mai precis, când a fost discuția, nici într-un sens, nici în celălalt sens.
Jurnalist: O întrebare despre migrație. Știm că ați semnat alături de alți 18 lideri de o scrisoare, la inițiativa Premierului Danemarcei, privind centrele de primire a migranților. Dacă ne puteți spune ce conține scrisoarea și care este poziția României pe acest subiect. Și a doua întrebare, dacă se poate, despre cadrul financiar multianual – legat de propunerea Președinției cipriote din 11 iunie, deci cu reducerea de aproape 28 de miliarde, dintre care 15 miliarde din fondul pentru Competitivitate. Cum comentați această propunere, care e poziția țării noastre legat de asta?
Președintele Nicușor Dan: Deci, în primul rând că partea de bani, practic, n-a fost deschisă. Adică a existat o propunere a Comisiei, au existat discuții, în special la nivel de experți. Niciodată la nivelul Consiliului European nu se discută bugete propriu-zise, pentru că e o treabă migăloasă, de zile întregi, și evident că oamenii din Consiliu nu sunt implicați în acest fel. Vor face asta doar în ultim moment, sperăm în noiembrie sau decembrie. Deci, pentru un moment, atât timp cât noi nu am tranșat problema fundamentală – care va fi bugetul total – nu putem să vorbim de împărțiri pe capitole. Și legat de problema principală, care e bugetul total, din nou, legat de asta, nu am mai tranșat dacă plătim sau nu, sau rostogolim, împrumutul luat pentru PNRR, pentru reziliență. Asta e o chestiune netranșată, și există chestiunea veniturilor suplimentare, diverse, să le spunem, taxe europene, din care vreo cinci au venit de la Comisie și încă vreo trei-patru au venit de la Parlamentul European, cum ar fi taxa pe jocuri de noroc și toate celelalte. Deci nu trebuie să dăm o foarte mare valoare cifrelor care sunt circulate în momentul acesta. Evident că ele sunt o bază de discuție, dar doar atât.
Și prima întrebare era legată de migrație. Da, în linii mari, din fericire, România – sau cum vrem s-o luăm, că e corelat cu nivelul economic – România nu are o problemă cu migrația în acest moment, numai că suntem, evident, solidari. Așa cum noi așteptăm solidaritate pe alte chestiuni care ne privesc, cum ar fi dronele la Dunăre, trebuie să fim solidari cu țările europene pe probleme pe care ei le au. Și, în esență, scrisoarea pe care am semnat-o din solidaritate, și în care credem absolut, spune că trebuie să alocăm resurse astfel încât să ne protejăm mai bine toate granițele. Pe scurt, asta e.
Dacă nu mai sunt întrebări, vă mulțumesc! Mâine, la Istanbul.
