De la provocările emigrării la antreprenoriat și implicare comunitară: povestea unui om care, în două decenii petrecute în Belgia, a transformat experiența personală într-o misiune de a construi punți între oameni, instituții și comunități.

În spatele fiecărei povești de succes din diaspora se află ani de muncă, adaptare, decizii curajoase și, nu de puține ori, obstacole care pun la încercare ambiția și încrederea în propriile forțe. Pentru Sergiu Coroi, originar din Republica Moldova și stabilit de aproximativ 20 de ani în Belgia, drumul de la primele dificultăți ale integrării până la dezvoltarea unor proiecte antreprenoriale și comunitare a fost construit pas cu pas, cu perseverență și cu dorința de a răspunde unor nevoi reale.

Implicat în domeniul asigurărilor, al serviciilor pentru antreprenori și al proiectelor medicale, Sergiu Coroi a înțeles că succesul unei afaceri nu se măsoară doar prin rezultate financiare, ci și prin încrederea câștigată și prin capacitatea de a crea oportunități pentru ceilalți.

Dincolo de activitatea profesională, acesta susține inițiative dedicate comunităților românești și moldovenești din Belgia, promovând accesul la informații corecte, colaborarea și participarea activă la viața societății.

Într-un interviu acordat Agenției de Presă „Așii Români”, Sergiu Coroi vorbește despre începuturile sale în Belgia, lecțiile antreprenoriatului, provocările cu care se confruntă românii care doresc să își deschidă o afacere, dar și despre responsabilitatea celor care au reușit de a-i sprijini pe cei aflați la început de drum.

Este un dialog despre integrare fără pierderea identității, despre curajul de a construi și despre trecerea de la succesul individual la responsabilitatea față de comunitate.

Domnule Sergiu Coroi, ați ajuns în Belgia în urmă cu aproximativ 20 de ani. Ce v-a determinat să plecați și cum vă amintiți primele luni într-o țară nouă?

Aș începe cu o mică precizare: sunt originar din Republica Moldova, iar de aproximativ 20 de ani Belgia a devenit acasă, țara în care mi-am construit viața familială și profesională.

Ca foarte mulți oameni care pleacă de acasă, am venit cu dorința de a evolua și de a construi ceva. Nu aveam un plan perfect schițat și cu siguranță nu știam unde voi ajunge după 20 de ani.

Primele luni mi le amintesc ca pe o combinație de curiozitate, entuziasm și foarte multe necunoscute. Când ajungi într-o țară nouă trebuie să înveți aproape totul din nou: limba, relațiile cu administrația, regulile nescrise ale societății, modul de a munci și de a comunica cu cei din jur.

Privind în urmă, cred că tocmai acea perioadă m-a format foarte mult. Când pornești de jos, înveți să nu consideri nimic ca fiind de la sine înțeles.

Care au fost cele mai mari dificultăți întâmpinate la început, atât în plan personal, cât și profesional? Ce v-a ajutat să depășiți barierele lingvistice, culturale și administrative?

Limba a fost, evident, una dintre primele bariere. Dar am înțeles destul de repede că integrarea nu înseamnă doar să înveți vocabularul unei limbi, ci să înțelegi mentalitatea oamenilor printre care trăiești.

Apoi a fost administrația. Belgia este o țară extraordinară, dar sistemul poate fi complex chiar și pentru belgieni. Pentru cine vine din altă țară, această complexitate este și mai mare.

Ceea ce m-a ajutat foarte mult a fost dorința de a învăța. Am încercat să nu rămân doar în interiorul comunității mele. Am învățat limbile locale, am intrat în contact cu belgieni, am încercat să înțeleg cultura, regulile și instituțiile.

Cred foarte mult într-un principiu: nu trebuie să aștepți ca țara în care ai venit să se adapteze la tine. Trebuie să faci și tu efortul de a o înțelege.

Menționez că integrarea nu presupune să-ți uiți originile. Dimpotrivă. Identitatea națională nu se pierde prin integrare; doar se exprimă prin prisma noului context social.

Cum a început parcursul dumneavoastră antreprenorial în Belgia? Care a fost prima inițiativă de afaceri și ce lecții importante ați învățat din acea experiență?

Nu a existat un moment în care să spun: „de mâine voi deveni antreprenor”. A fost mai degrabă o evoluție.

Am observat foarte repede că oamenii veniți din Europa de Est aveau o dificultate comună în a înțelege sistemele din Belgia: administrație, fiscalitate, legislație, servicii profesionale, asigurări etc. Nu pentru că aceste servicii nu existau, ci pentru că exista o barieră de limbă și de încredere.

De aici a venit una dintre ideile care mi-au influențat întreg parcursul profesional: să construim punți între instituțiile belgiene și comunitățile internaționale care trăiesc aici, cu accent pe comunitatea românească în plină devenire.

În antreprenoriat am făcut, bineînțeles, și greșeli. Dar una dintre cele mai importante lecții a fost aceasta: nu construi o companie doar în jurul unui produs. Construiește-o în jurul unei probleme reale pe care oamenii o au.

Privind retrospectiv la cei aproximativ 20 de ani petrecuți în Belgia, care considerați că au fost cele mai importante realizări profesionale și ce decizii v-au influențat cel mai mult evoluția?

Evident că sunt mândru de companiile și proiectele pe care le-am construit și de oamenii care lucrează astăzi alături de noi.

IN&CO Insurance, de exemplu, a pornit din nevoia de a oferi servicii de asigurare într-un mod apropiat și accesibil și a ajuns astăzi la o echipă importantă de colaboratori și la zeci de mii de clienți.

Dar, dacă mă întrebați care este cea mai importantă realizare, nu aș răspunde cu o cifră.

Cea mai mare satisfacție este atunci când o organizație continuă să funcționeze, dovedind astfel viabilitatea ideii care a generat-o, și să crească datorită oamenilor pe care i-ai format și cărora le-ai oferit încredere.

Una dintre deciziile care mi-au influențat cel mai mult parcursul antreprenorial a fost să nu rămân limitat la un singur domeniu. Asigurările ne-au dus inerent spre servicii conexe adresate întreprinzătorilor, din zona juridică, cea a leasingului, proiectelor medicale și proiectelor administrativ-comunitare.

Toate au însă același numitor comun: servicii care rezolvă probleme concrete.

Sunteți implicat în inițiative dedicate sprijinirii antreprenorilor. Ce proiecte și servicii concrete ați dezvoltat, cui se adresează acestea și cum pot beneficia românii din Belgia de ele?

În jurul activităților noastre s-a format în timp, precum spuneam, un adevărat ecosistem de servicii.

Prin IN&CO lucrăm cu independenți și antreprenori pe partea de asigurări și protecția activităților lor. Avem soluții pentru răspundere profesională, accidente de muncă, vehicule, protecție juridică, sănătate și pensie complementară.

Am dezvoltat și activități de credite pentru locuinte, finantari de tip leasing și consultanță pentru companii, iar prin colaborarea cu profesioniști din zona juridică încercăm să ajutăm antreprenorii nu doar atunci când apare un litigiu, ci mai ales înainte ca acesta să apară.

Cred foarte mult în prevenție.

Un antreprenor trebuie să se întrebe permanent: „Ce se întâmplă cu firma mea dacă mâine ceva nu merge conform planului?”

Românii din Belgia pot beneficia de aceste servicii inclusiv în limba lor, ceea ce elimină foarte multe neînțelegeri generate de terminologia de specialitate.

Din experiența dumneavoastră, care sunt principalele obstacole cu care se confruntă românii care doresc să deschidă o afacere în Belgia? Ce sfaturi le-ați oferi celor aflați la început de drum?

Prima greșeală este să creadă că fiind foarte buni profesioniști este suficient pentru a conduce o companie.

Un instalator excelent, un constructor excelent sau un medic excelent, nu devine automat și un bun administrator al propriei afaceri.

De ce?

Pentru ca trebuie să înțeleagă contabilitatea, fiscalitatea, contractele, asigurările, relația cu angajații, planul afacerii, cash-flow-ul, indicatorii financiari, bilanțul, gestiunea riscului, dar și responsabilitățile ce-i revin ca administrator al propriei afaceri.

Al doilea risc este să înceapă prea repede și să se informeze prea târziu.

Recomandarea mea este foarte simplă: înainte să investești 50.000 de euro într-o afacere, investește câteva ore în a înțelege regulile jocului cu accent pe rigurozitatea termenelor și seriozitatea angajamentelor asumate, dialogul cu autoritățile fiscale.

Și să se înconjoare de profesioniști buni, de încredere: contabil, broker, avocat, bancă și alți antreprenori cu experiență.

Ați manifestat interes și pentru dezvoltarea unor proiecte în domeniul medical. Ne puteți prezenta aceste inițiative, stadiul lor actual și nevoile comunității cărora își propun să le răspundă?

Domeniul medical a apărut din aceeași filozofie: identificarea unei nevoi reale.

Am participat la dezvoltarea unor centre medicale în zona Bruxelles, în care încercăm să reunim mai multe specialități și să oferim medicilor infrastructura necesară pentru a se concentra pe ceea ce știu să facă cel mai bine: medicina.

În același timp, Bruxelles-ul este un oraș cosmopolit. Există pacienți care se simt mult mai confortabil atunci când pot discuta cu medicul în limba maternă sau într-o limbă pe care o cunosc cel mai bine.

Pentru mine, însă, medicina nu trebuie construită pe comunități izolate. Obiectivul este exact invers: medici de origini diferite, integrați în sistemul belgian, care oferă servicii pacienților indiferent de origine.

Aceste centre continuă să se dezvolte, inclusiv prin aducerea de noi specialități și medici.

Accesul la informații corecte și la servicii profesionale este esențial pentru integrarea într-o țară străină. Ce probleme întâmpină cel mai frecvent românii din Belgia în acest domeniu și ce soluții considerați necesare?

Cred că una dintre cele mai mari probleme ale epocii noastre nu mai este lipsa informației, ci excesul de informație necertificată, neverificată.

Vedem foarte des oameni care întreabă pe Facebook lucruri care ar trebui verificate la un contabil, avocat, medic sau instituție competentă.

Uneori acești oameni primesc 40 de răspunsuri și 30 sunt diferite.

De aceea am încercat, de-a lungul timpului, să construim online și spații comunitare unde informația corectă, verificată, utilă să circule mai ușor. Si suntem recunoscuți pentru aceasta de comunitate, devenind un reper de încredere.

Dar mesajul meu este clar: comunitățile online sunt excelente pentru orientare. Pentru o decizie avizată, de natură juridică, fiscală, medicală sau financiară trebuie consultat profesionistul potrivit.

Un sfat gratuit greșit poate rapid deveni ulterior foarte scump.

Dincolo de activitatea antreprenorială, v-ați orientat și către proiecte comunitare. Care sunt cele mai importante inițiative în care sunteți implicat și ce rezultate concrete au avut acestea până în prezent?

Pentru mine, comunitatea nu este un instrument de marketing. Este ceva ce am construit în ani.

Am fost implicat în dezvoltarea unor comunități online pentru românii din Belgia, unde oamenii pot găsi informații de interes, utile, actualizate, oferte de locuri de muncă, servicii, locuințe sau pur și simplu ajutor practic din partea altor conaționali, unele dintre aceste comunități ajungând în prezent la zeci de mii de membri.

Am susținut și proiecte educaționale, profesionale, culturale și evenimente care aduc împreună români, moldoveni și belgieni.

Pentru mine există o regulă simplă: o comunitate devine puternică atunci când oamenii care au reușit încep să creeze oportunități și pentru cei ce-i urmează.

Cum apreciați evoluția comunității românești din Belgia în ultimele două decenii? Considerați că românii sunt suficient de bine reprezentați în viața economică, socială și instituțională belgiană?

Schimbarea este evidentă.

In urmă cu 15–20 de ani, românii erau asociați foarte mult doar cu anumite categorii profesionale. Astăzi întâlnesc zilnic medici, avocați, ingineri, manageri, antreprenori, IT-iști și specialiști români care ocupă poziții importante în societatea belgiană.

Cred însă că există încă un decalaj între forța economică a comunității și reprezentarea sa instituțională.

Suntem foarte bine reprezentați prin muncă și antreprenoriat, dar putem fi mai vizibili în organizații profesionale, administrație, societate civilă și structurile în care, foarte important, se iau decizii ce ne influențează viața.

Altfel spus, următoarea etapă a evoluției comunității nu mai trebuie să fie doar integrarea.

Trebuie să fie însăși participarea civică.

Se vorbește adesea despre integrare ca despre un proces de adaptare la societatea-gazdă. Pentru dumneavoastră, ce înseamnă o integrare reușită și cum pot românii să contribuie activ la dezvoltarea societății belgiene fără să își piardă identitatea culturală?

Integrarea nu înseamnă să devii mai puțin român, moldovean, italian, polonez etc.

Înseamnă să devii și cetățean activ al societății în care trăiești.

Să înveți limba. Să respecți regulile. Să-ți cunoști vecinii. Să participi la viața școlii copiilor tăi. Să intri în organizații profesionale. Să votezi dacă ai acest drept. Să creezi locuri de muncă. Să plătești corect taxele. Să ajuți pe cât de mult poți.

Pentru mine, integrarea adevărată începe atunci când nu te mai întrebi doar ce îți oferă Belgia, ci și ce poți oferi tu Belgiei.

În același timp, trebuie să ne păstrăm limba, cultura, tradițiile și legătura cu locurile din care venim.

Cele două, integrarea și identitatea națională, nu se exclud.

Ce proiecte pregătiți pentru perioada următoare și care este mesajul dumneavoastră pentru românii din Belgia, în special pentru tinerii care își doresc să construiască o carieră, să devină antreprenori sau să se implice în viața comunității?

Îmi doresc să continuăm dezvoltarea proiectelor pe care le avem deja și să extindem activitățile noastre și către alte comunități și alte piețe europene.

Urmăresc activ impactul tehnologiei și al inteligenței artificiale asupra serviciilor profesionale. Cred că în următorii ani AI va schimba radical modul în care funcționează asigurările, medicina, serviciile juridice și relația companiilor cu clienții.

Dincolo de proiectele mele, mesajul meu pentru tineri este poate mult mai important: nu vă limitați singuri șansele înainte ca altcineva să vă limiteze.

Învățați limba/limbile țării în care trăiți. Învățați permanent. Intrați în contact cu oameni diferiți de voi. Nu vă fie frică să începeți de jos și nu vă fie rușine de un eșec. Din eșecuri se învață cel mai bine!

Eu nu cred foarte mult în succesul peste noapte.

Certitudinea mi-o dau cei douăzeci de ani de pași mici, făcuți însă în aceeași direcție.

Și mai cred într-un lucru: adevărata reușită nu este să construiești doar ceva pentru tine. Este să ajungi într-un punct în viață când poți deschide o ușă către oportunităti și pentru ceilalți.

Ionela van Rees- Zota