Comunicat
George Enescu, unul dintre marile genii ale muzicii moderne, după cum îl caracteriza compozitorul spaniol Pablo Casals, devine, pentru prima dată, protagonistul unui ciclu de concerte organizat de Fundación Juan March, în colaborare cu Institutul Cultural Român de la Madrid, deschizând astfel o perspectivă asupra unui spațiu cultural european până acum prea puțin reprezentat în programele sale.
În cadrul prestigiosului Ciclu de Miercuri, serie de concerte inaugurată în 1975 și ajunsă astăzi la 160 de recitaluri, Fundación Juan March prezintă, sub titlul „Enescu: rădăcini și transculturalitateˮ, trei întâlniri muzicale, programate pentru 18 și 25 noiembrie, respectiv 2 decembrie 2026. Ciclul propune o incursiune în universul muzicii de cameră enesciene, printr-o varietate de genuri — cvartete și cvintete cu pian, sonate și lieduri — puse în dialog cu creațiile unor compozitori care au contribuit la configurarea orizontului său estetic.
Concertele vor avea loc în cele două săli ale Fundación Juan March și vor fi transmise în direct de Radio Clásica, precum și în streaming, prin Canal March și March Vivo, fiind disponibile și pe platforma RTVE Play. Totodată, retransmiterea lor prin intermediul Uniunii Europene de Radio și Televiziune (UER) va extinde considerabil aria de difuzare a acestui proiect, aducând muzica lui Enescu în atenția unui public internațional de amploare, dincolo de cei peste 400 de spectatori care pot participa la fiecare concert în auditoriu.
Fiecare întâlnire muzicală va fi precedată de o prezentare și o conversație menite să ofere publicului repere de audiție și un context cultural mai amplu. Aceste intervenții vor fi susținute de Clara Sánchez, violoncelistă, jurnalistă și manager cultural spaniol, alături de invitațicu o bună cunoaștere a culturii române.Emisiunile vor fi transmise în direct de Radio Clásica, cu o jumătate de oră înaintea concertelor, de la sediul fundației. Printre invitați se numără Maria Floarea Pop, directoarea Institutului Cultural Român de la Madrid, pianistul Josu de Solaun, laureat al Premiului I la cea de-a XIII-a ediție a Concursului Internațional de Pian „George Enescu”, și Silvia Marcu, cercetătoare în cadrul Consiliului Superior de Cercetări Științifice din Spania (CSIC), principala instituție publică spaniolă de cercetare multidisciplinară, cu colaborări academice internaționale de prestigiu, inclusiv în Statele Unite.
Un rol important în conturarea dimensiunii științifice și documentare a proiectului îi revine muzicologului român Vlad Văidean (n. 1992), colaborator la realizarea broșurii „Enescu: rădăcini și transculturalitateˮ, care reunește patru studii dedicate compozitorului, alături de prezentarea și comentariul programelor celor trei concerte.
Absolvent al Universității Naționale de Muzică din București, unde a studiat muzicologia, Vlad Văidean și-a completat formarea academică la Institutul de Muzicologie din Leipzig. Este autor premiat și colaborator constant al unor importante reviste și festivaluri de specialitate din România, desfășurând o activitate publicistică și academică susținută. A semnat două ample capitole incluse în Noi istorii ale muzicilor românești, lucrare de referință pentru muzicologia românească recentă, publicată în două volume la Editura Muzicală din București, în 2020, și reeditată într-o versiune revizuită și adăugită în 2021. Unul dintre aceste studii a constituit punctul de plecare al volumului său de debut, Incursiuni muzicale în Transilvania premodernă (Editura UNMB, 2024), în timp ce celălalt a stat la baza tezei sale de doctorat, susținute în 2023, în care propune o reconsiderare amplă a personalității și creației lui George Enescu — un subiect care continuă să ocupe un loc central în preocupările sale de cercetare. Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și al International Musicological Society, Vlad Văidean activează în prezent ca cercetător științific și cadru didactic asociat la Universitatea Națională de Muzică din București. În paralel, colaborează cu Muzeul Național „George Enescu” din București la revizuirea și completarea Catalogului tematic al creației compozitorului, un demers esențial pentru documentarea și înțelegerea aprofundată a operei enesciene.
Organizat în colaborare cu Institutul Cultural Român, ciclul Enescupropune trei concerte care pun în lumină extraordinara complexitate a personalității sale artistice și situează muzica sa la confluența tradițiilor culturale care au contribuit la formarea sa: rădăcinile românești ale copilăriei, educația muzicală central-europeană primită la Viena și cosmopolitismul Parisului.
Concertele vor fi transmise pe canalul de YouTube al ICR Madrid, MarchVivo și de Radio Clásica, postul de muzică clasică al Radioului Național Spaniol, urmând să fie difuzate ulterior prin rețeaua Uniunii Europene de Radio și Televiziune (UER).
18 noiembrie 2026, ora 18:30 Anita Hartig și Josu de Solaun
Primul concert al ciclului îi reunește pe soprana Anita Hartig și pianistul Josu de Solaun, doi artiști de anvergură internațională, într-un recital dedicat universului liedului și întâlnirii dintre tradiții muzicale europene.
Anita Hartig, soprană lirică de origine română, se numără printre cele mai apreciate voci ale generației sale. A evoluat pe unele dintre cele mai importante scene lirice ale lumii, printre care Bayerische Staatsoper, Kanagawa Kenmin Hall din Tokyo, Megaron Concert Hall din Atena, Royal Opera House Covent Garden, La Monnaie din Bruxelles, Deutsche Oper Berlin, Hamburgische Staatsoper, Teatro alla Scala din Milano, Opéra national de Paris, Gran Teatre del Liceu din Barcelona și Metropolitan Opera din New York.
Josu de Solaun, laureat al Premiului I la cea de-a XIII-a ediție a Concursului Internațional de Pian „George Enescu” (2014), este pianist, dirijor, improvizator, muzician de cameră și scriitor. Artist cu o personalitate complexă și o remarcabilă libertate expresivă, se mișcă cu aceeași naturalețe atât în universul marelui repertoriu concertistic, cât și în cel al propriilor compoziții și al recitalurilor construite în întregime pe spontaneitatea improvizației.
Prima parte a recitalului deschide o fereastră către sensibilitatea muzicii românești, prin creații semnate de Paul Constantinescu și Tiberiu Brediceanu. Inspirate din universul folcloric, acestea păstrează lirismul profund al doinei, melancolia și autenticitatea cântecului popular, transfigurate prin mijloacele expresive ale muzicii culte. Parcursul continuă cu Cinq mélodies populaires grecques de Maurice Ravel, în care tradiția muzicală greacă se împletește subtil cu rafinamentul limbajului francez, și cu trei lieduri de Jules Massenet, în care delicatețea expresiei se întâlnește cu intensitatea emoțională.
Cea de-a doua parte aduce în prim-plan căldura și profunzimea expresivă a liedurilor lui Johannes Brahms, urmate de rafinamentul poetic și subtilitatea creațiilor lui Gabriel Fauré. Recitalul se încheie cu Șapte cântece pe versuri de Clément Marot, op. 15, de George Enescu, o lucrare de remarcabilă originalitate, în care eleganța poeziei renascentiste franceze se întâlnește cu sensibilitatea inconfundabilă a compozitorului.
În interpretarea Anitei Hartig și a lui Josu de Solaun, acest repertoriu capătă dimensiunea unui dialog artistic de mare finețe, în care vocea și pianul se completează într-un echilibru subtil de sensibilitate, imaginație și libertate expresivă.
25 noiembrie 2026 Cvartetul Gerhard și Josu de Solaun
Cel de-al doilea concert îi aduce împreună pe membrii Cvartetului Gerhard – Lluís Castán și Judit Bardolet, la vioară, Miquel Jordà, la violă, și Jesús Miralles, la violoncel – alături de pianistul Josu de Solaun.
Considerat unul dintre cele mai promițătoare ansambluri de coarde ale scenei europene, Cvartetul Gerhard se distinge prin rafinamentul expresiei sonore, sensibilitatea interpretativă și respectul profund față de partitură. Activitatea sa a fost recompensată cu numeroase distincții naționale și internaționale, iar discografia, apărută la case de discuri precum Seed Music, Harmonia Mundi și Klarthe, s-a bucurat de aprecierea criticii de specialitate.
Printre proiectele recente ale ansamblului se numără noi înregistrări discografice, precum și realizarea integralei lucrărilor de muzică de cameră ale lui George Enescu, într-un amplu demers artistic și documentar desfășurat împreună cu Josu de Solaun.
Programul serii explorează relația lui Enescu cu marile forme ale muzicii de cameră, prin intermediul a două creații separate de peste trei decenii. Cvartetul cu pian nr. 1, încă puternic legat de tradiția formală germană și de moștenirea brahmsiană, integrează în mod firesc elemente ale modernității armonice franceze. În schimb, Cvintetul cu pian nr. 2, conceput în plină maturitate creatoare, dezvăluie un limbaj mai abstract și mai concentrat, în care substratul identitar românesc coexistă cu o scriitură de mare densitate și complexitate.
Puse în dialog, cele două lucrări dezvăluie evoluția unui compozitor aflat într-o permanentă căutare a propriei expresii, capabil să asimileze și să transforme influențe diverse într-un univers sonor de o puternică originalitate.
2 decembrie 2026 – Tanja Becker-Bender și Sofya Melikyan
Ultimul concert al ciclului le are ca protagoniste pe violonista Tanja Becker-Bender și pianista Sofya Melikyan, două interprete cu o solidă formație internațională și o remarcabilă experiență concertistică.
Tanja Becker-Bender și-a desăvârșit formarea muzicală sub îndrumarea unor personalități marcante ale artei interpretative: Wilhelm Melcher, la Stuttgart, Günter Pichler, la Viena, și Robert Mann, la New York. Ulterior, și-a aprofundat viziunea artistică și măiestria interpretativă în dialog cu Eberhard Feltz și Ferenc Rados.
Pianista Sofya Melikyan a studiat cu Joaquín Soriano, la Madrid, și cu Solomon Mikowsky, la New York, continuându-și apoi perfecționarea sub îndrumarea Galinei Eguiazarova, a lui Brigitte Engerer și a lui Ramzi Yassa. A susținut recitaluri pe scene prestigioase din întreaga lume, printre care Carnegie Hall, Lincoln Center și Kennedy Center, fiind totodată prezentă în cadrul unor festivaluri de renume și în importante săli de concert europene.
Programul serii se deschide cu Sonata nr. 1 pentru vioară și pian în La major, op. 13, de Gabriel Fauré, lucrare emblematică pentru rafinamentul, eleganța și sensibilitatea școlii franceze. Urmează Sonata nr. 2, op. 45, de Marcel Mihalovici, compozitor franco-român a cărui creație se înscrie într-un univers de profunde afinități estetice cu cel enescian. Cea de-a doua parte a concertului aduce în prim-plan două piese pentru vioară și pian de Lili Boulanger, una dintre cele mai originale și sensibile voci ale muzicii franceze de la începutul secolului al XX-lea. Ciclul se încheie cu Sonata nr. 3 pentru vioară și pian în la minor, op. 25, în caracter popular românesc, de George Enescu, capodoperă a repertoriului violonistic, în care virtuozitatea instrumentală se împletește cu o expresivitate deopotrivă intensă și subtilă, alimentată de profunzimea și bogăția limbajului folcloric românesc.
Prin această ultimă întâlnire, ciclul își desăvârșește parcursul artistic, readucând în prim-plan una dintre cele mai reprezentative expresii ale universului enescian: capacitatea de a transforma rădăcinile unei tradiții într-un limbaj muzical de deschidere universală.
