17.7 C
Nürnberg, DE
July 24, 2024
Exclusiv

Preotul, etnologul, folcloristul Teodor Bălășel evocat la Ștefănești

Zenovia Zamfir

Biserica este locul unde ne întâlnim cu Dumnezeu. Cuvântul “biserică” vine din grecescul “ecclesia” care înseamnă “o adunare” sau “cei chemaţi”. Biserica este Trupul lui Hristos. Efeseni 1:22-23 spune: “El I-a pus totul sub picioare, şi L-a dat căpetenie peste toate lucrurile, Bisericii, care este trupul Lui, plinătatea Celui ce împlineşte totul în toţi”. Înţelesul deplin al cuvântului Biserică se regăseşte concentrat în formula paulină: „Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui Mântuitor şi este” (Efeseni 5, 23). În Casa Domnului din localitatea Ștefănești ne-am dat întâlnire, joi, 25 aprilie 2024, să ne aducem aminte cu evlavie și recunoștință de părintele Teodor Bălășel. Au participat cadre didactice și elevii de la școlile din Drăgășani, Lungești, Gușoeni, Sutești, Ștefănești, au rostit alocuțiuni Goronica Dobre , Petre Cichirdan, Ilie Militaru- fost primar, Ilie Bucă, preot Liviu Lazăr, col. Mihai Popa, Ilie Amza, Marian Bărăscu, Valerica Predescu, eu pe lângă cuvintele alese am oferit și cartea ”Spiritualitate, cultură și iubire în credința strămoșească” . Evenimentul inițiat și coordonat de părintele Laurențiu Cucă a adus în prim plan viața și activitatea preotului, etnologului, omului de cultură Teodor Bălășel dar a fost și un prilej de a reînvia tradițiile populare pascale. Tinerii îmbrăcați în costume naționale au interpretat cântece bisericești din arealul vâlcean. Am fost frumos surprinși de tinerețea și vrednicia părintelui Laurențiu Cucă. Este nevoie să ne educăm tinerii în spiritul credinței și al științei, șă cunoască și să respecte tradițiile și obiceiurile românești pentru că ele sunt zestrea poporului nostru. Viitorul se clădește pe principii sănătoase – Un popor care nu-și cunoaşte istoria este ca un copil care nu-și cunoaşte părinții, spunea marele Nicolae Iorga. Câteva repere biografice găsim pe -https://ro.wikipedia.org/wiki/…. Teodor Bălășel s-a născut în data de 7 noiembrie 1869 în satul Bogdănești, județul Vâlcea. Între anii 1885-1889 a urmat studile Seminarului Teologic Ortodox din Râmnicu Vâlcea. Imediat după absolvire devine învățător, iar din 1892 este hirotonit diacon. După doi ani, în 1894, devine preot paroh la Ștefănești. Aproape 40 de ani a deținut această calitate, iar ca păstor al comunității, s-a îngrijit de educația și viața spirituală a țăranilor prin construirea școlii primare, a bibliotecii sătești, precum și ctitorirea unei noi biserici de lemn ce a fost sfințită în anul 1931. De asemenea, între anii 1904-1919 a deținut și funcția de președinte al Consistoriului duhovnicesc al Eparhiei Râmnicului.[2] Activitatea lui Teodor Bălășel nu s-a rezumat doar la sfera ecleziastică. A fost foarte interesat de etnografie și mai ales de folclorul românesc – în special de cel oltenesc – strângând numeroase balade, doine, cântece haiducești, legende și basme din zona Olteniei. Rezultatul a fost publicarea a numeroase articole și lucrări ce l-au făcut să fie remarcat în epocă inclusiv de către Academia Română. La 7 noiembrie 1892, Bălășel a comunicat Academiei Române că are pregătită o amplă și valoroasă colecție folcloristică de balade, cântece, ghicitori, basme, legende și doine.[3] Astfel, Bălășel a ajuns să se împrietenească și să colaboreze cu nume mari ale cercetării folclorului și istoriei, între care Nicolae Iorga, Constantin S. Nicolaescu-Plopșor, Arthur Gorovei, Vasile D. Nicolescu, dar și cu teologi ca Gala Galaction.[4] Prin prietenia cu Iorga, acesta a publicat câteva lucrări la tipografia de la Vălenii de Munte. De asemenea, Iorga i-a scris și prefața la una dintre lucrări. În zilele de 3-5 ianuarie 1927 a avut loc în comuna Ștefănești consfătuirea folcloriștilor din Oltenia, când a luat ființă “Tovărășia Folcloriștilor Olteni” al cărui cârmuitor a fost ales Teodor Bălășel.[5] Dâra de lumină lăsată în urma sa, este și mai strălucitoare pe măsură ce trec anii.

Zenovia Zamfir

Related posts

Impresii de la picnicul literar organizat de Filiala Mureș a Ligii Scriitorilor Români : (9 septembrie 2023 – Târnăveni)

Liliana Moldovan

FLORICA BUD: ”AM DESCHIS ANUL CENACLIER 2022-2023”

Liliana Moldovan

„În poeziile mele nu va rima tractorul cu poporul: Viața poetului Vasile Militaru între realitate și poveste” de Al Florin Țene, Cluj-Napoca : Napoca Star, 2022 – Semnal editorial

Liliana Moldovan

NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI  AMURGUL  LOR

Liliana Moldovan

A apărut numărul 24 al revistei ”SINTAGME CODRENE” conceput pe principiul respectului unității și a sinceritățiii pe linie valorică.

Liliana Moldovan

Regăsirea în poezie prin iubire

Liliana Moldovan

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy