Exclusiv

Poeme ultra-marine de Liliana Moldovan

MAREA

Absența ta
mă doare și mă stinge.
Plânge marea,
în valuri crescute
din abisuri crenelate.

Nepăsător,
un stol de pescăruși
pătează cerul.
Sculptează moliciunea dimineții
cu linii ascuțite
în zborul lor suplu și semeț.

LOCUL DIN VIS

Mă ştii în colbul razelor de soare,

a pescăruşilor uitaţi în zbor.

Cu marea scăldată în ochi-mi negri

surâd zglobiu.

Sunt liberă să fiu.

să mă descalţ de griji.

s-ating cu talpa versului

eternitatea unui val.

DESTIN ULTRA -MARIN
Rescrie marea pe nisipul plâns

speranţe adunate

sub orizontul unui val.

Spre țărm,

un grup de pescăruşi

se-agită inutil

şi exersează din văzduh

lectura amprentelor uitate

de paşii vreunui muritor.
LILIANA MOLDOVAN

Related posts

„DRUMUL SPRE LUMINĂ” de Nina Breazu : semnal existențial

Liliana Moldovan

CUM POATE FI NUMIT CONCRET VALOROS UN SCRIITOR DACĂ ÎȘI ARATĂ PRESTANȚA DOAR ”ÎN CULISE”, NU ȘI ÎN PUBLIC?

Liliana Moldovan

Originile plagiatului la români  

Liliana Moldovan

Solia adevărului istoric : Al Florin Țene -TRĂDAREA LA ROMÂNISolia adevărului istoric

Liliana Moldovan

Pe urmele  Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, iubitor de Dumnezeu, păstor al celor sărmani

Liliana Moldovan

 PE CALEA MĂNĂŞTUR

Liliana Moldovan

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy