Washington, DC — This year’s Brâncuși Day carried historic weight. As Romania marks 150 years since the birth of Constantin Brâncuși, more than 40 participants gathered on February 15, 2026 at the National Gallery of Art for the now-annual special guided tour, “Brâncuși at the National Gallery of Art – Breaking the Rules in Modern Art.” Developed and organized by Romanians of DC in partnership with the National Gallery of Art — the United States’ most prestigious art institution — the event has quickly become a cornerstone of the Romanian-American cultural calendar in Washington.
Demand reached unprecedented levels. In addition to the more than 40 attendees present in the East Building’s Modern Art galleries, another 40+ individuals joined the waiting list — a striking testament to the growing resonance of Brâncuși’s legacy nearly a century after his most revolutionary works first shocked the art world.
“Few artists can claim to have changed both the direction of modern art and the course of U.S. law. Brâncuși did both.”
A Tradition in the Making
First launched in 2023, the annual tour was the result of a multi-year effort to create a meaningful platform highlighting the place Constantin Brâncuși occupies in global art history — and how his work is understood and appreciated in the United States.
What began as a commemorative initiative has evolved into something larger: a space where scholarship, cultural diplomacy, and community engagement intersect.
This year’s milestone anniversary — marking 150 years since Brâncuși’s birth on February 19, 1876 — gave the event added symbolic depth. Participants were not simply attending a tour; they were taking part in a transatlantic tribute to one of the most influential sculptors of the 20th century and a founding father of modernism.
Brâncuși’s Global Impact — and the Case That Changed U.S. Law
Born in 1876 in Hobița, Romania, Constantin Brâncuși trained in Bucharest before settling in Paris, where he became one of the pioneers of modern sculpture. Rejecting realism and ornamentation, he pursued purity of form, distilling subjects to their essential shapes.
His influence was radical. But in the United States, it was also judicial.
Among the most compelling moments of the tour was the retelling of a story that continues to surprise audiences. In 1926, when Brâncuși shipped Bird in Space to New York for an exhibition of his work at the Brummer Gallery (curated by his great friend and advocate Marcel Duchamp), U.S. Customs officials refused to recognize it as art. Because the sculpture did not resemble a bird in a literal sense, it was classified as a utilitarian, “manufactured metal object” (under “Kitchen Utensils and Hospital Supplies”), and taxed accordingly.
The dispute led to the landmark case Brâncuși v. United States (1928). At stake was a deceptively simple question: What is art?
The court ultimately ruled in Brâncuși’s favor, declaring that art did not need to imitate nature realistically in order to qualify as sculpture. The decision expanded the legal definition of art in the United States and affirmed abstraction as legitimate artistic expression.
Standing before Brâncuși’s works today, visitors are not merely observing elegant forms of marble and bronze — they are encountering sculptures that reshaped both aesthetics and jurisprudence.
Brâncuși at the National Gallery of Art
The National Gallery of Art holds four sculptures and one drawing by Brâncuși, making it one of the more significant collections of his work in the United States. These works occupy a prominent position at the entrance to the Modern Art galleries — an unmistakable acknowledgment of Brâncuși’s central role in the story of modernism.
The Gallery’s holdings include:
· Bird in Space (1927, brass, limestone, and wood) — a polished, elongated form distilling the essence of ascent and movement.
· Bird in Space (1925, marble, stone, and wood) — a refined exploration of the same radical idea.
· Măiastra (c. 1911, bronze) — inspired by the mythic Romanian golden bird, bridging folklore and modern abstraction.
· Woman’s Head (c. 1910, conté crayon and blind stylus on paper) — an early exploration of simplified, essentialized form.
The two Bird in Space sculptures, especially when viewed together, demonstrate Brâncuși’s relentless pursuit of purity — reducing form to its most essential expression while achieving extraordinary dynamism.
“Precision in form. Precision in language. Both matter when honoring a modern master.”
A Cultural Victory: Brâncuși Gets His Diacritics
This year’s celebration also reflected a lasting institutional change. Following sustained advocacy efforts by Romanians of DC, in 2025 the National Gallery of Art updated its public signage to reflect the correct Romanian spelling of Brâncuși’s name — including the diacritics the artist himself used.
The change may appear minor to casual observers. But in a museum of global stature, details carry weight. Correctly spelling Brâncuși’s name signals historical rigor and respect for cultural identity.
For a community committed to elevating Romania’s cultural legacy in the United States, seeing the artist’s name accurately represented at the entrance of the Modern Art galleries is both symbolic and substantive.
The Vision Behind the Tour
The idea for this initiative began well before the first tour ever took place. Several years prior to the pandemic, Romanians of DC President Bogdan Banu approached the National Gallery of Art with a proposal: to create an event that would highlight Brâncuși’s presence at the Gallery and underscore his significance within global art history.
The goal was not a one-off program, but a sustained collaboration that would situate Romania’s most famous sculptor firmly within the American cultural conversation.
After years of discussions, that vision materialized when Nan Shapiro took on the challenge. Following an intensive month of research and preparation, she developed and launched the inaugural tour in 2023.
Since then, she has conceived and conducted the program annually, shaping it into a thoughtful exploration of how Brâncuși broke artistic conventions and helped redefine sculpture for the modern age.
“Brâncuși didn’t just simplify form — he simplified perception. He asked viewers to see essence rather than detail.”
Shapiro’s contribution extends beyond scholarship. In 2025, following sustained engagement and advocacy by Romanians of DC, the National Gallery of Art revised its public signage to correctly spell Brâncuși’s name using Romanian diacritics — reflecting how the artist himself signed his work. Shapiro played a key role in making that change possible, reinforcing the principle that accuracy and scholarship go hand in hand.
Momentum That Continues to Grow
The extraordinary turnout for this 150th anniversary edition confirms what many now recognize: Brâncuși Day in Washington, DC is no longer simply a commemorative gathering. It is a cultural moment — one that bridges Romania and the United States through art, history, and shared values.
As Romanians of DC continues to expand its programming and partnerships, the annual Brâncuși tour stands as a model of sustained, thoughtful cultural engagement.
And judging by this year’s waiting list, the story is far from over.
________________________
La 150 de ani, Brâncuși ocupă scena centrală la Galeriile Naționale de Artă ale Statelor Unite
Washington, DC — Ziua Brâncuși din acest an a avut o încărcătură istorică aparte. În contextul în care România marchează 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, peste 40 de participanți s-au reunit pe 15 februarie 2026 la Galeriile Naționale de Artă pentru turul ghidat special devenit deja tradiție: „Brâncuși la Galeriile Naționale de Artă – Breaking the Rules in Modern Art”. Dezvoltat și organizat de Romanians of DC în parteneriat cu Galeriile Naționale de Artă — cea mai prestigioasă instituție de artă din Statele Unite — evenimentul a devenit rapid un reper al calendarului cultural româno-american din Washington.
Interesul a atins niveluri fără precedent. Pe lângă cei peste 40 de participanți prezenți în Galeriile de Artă Modernă din East Building, alte peste 40 de persoane s-au înscris pe lista de așteptare — o dovadă elocventă a forței și actualității moștenirii brâncușiene, la aproape un secol după ce lucrările sale revoluționare au șocat lumea artei.
„Puțini artiști pot spune că au schimbat atât direcția artei moderne, cât și cursul legislației americane. Brâncuși a făcut ambele lucruri.”
O tradiție în devenire
Lansat pentru prima dată în 2023, turul anual este rezultatul unui efort de mai mulți ani de a crea o platformă solidă care să evidențieze locul pe care Constantin Brâncuși îl ocupă în istoria artei universale — și modul în care opera sa este înțeleasă și apreciată în Statele Unite.
Ceea ce a început ca o inițiativă comemorativă s-a transformat într-un spațiu în care cercetarea, diplomația culturală și implicarea comunitară se întâlnesc firesc.
Aniversarea din acest an — 150 de ani de la nașterea lui Brâncuși, pe 19 februarie 1876 — a conferit evenimentului o profunzime simbolică suplimentară. Participanții nu au luat parte doar la un tur ghidat, ci la un omagiu transatlantic adus unuia dintre cei mai influenți sculptori ai secolului XX și unuia dintre părinții fondatori ai modernismului.
Impactul global al lui Brâncuși — și procesul care a schimbat legea în SUA
Născut în 1876, la Hobița, în România, Constantin Brâncuși s-a format la București înainte de a se stabili la Paris, unde a devenit unul dintre pionierii sculpturii moderne. Respingând realismul și ornamentația excesivă, el a urmărit puritatea formei, reducând subiectele la esența lor.
Influența sa a fost radicală. În Statele Unite, însă, a fost și una juridică.
Unul dintre cele mai captivante momente ale turului a fost relatarea unui episod care continuă să surprindă publicul. În 1926, când Brâncuși a trimis lucrarea Bird in Space / Pasărea în văzduh la New York pentru o expoziție organizată la Brummer Gallery (curatoriată de prietenul și susținătorul său Marcel Duchamp), autoritățile vamale americane au refuzat să recunoască sculptura drept operă de artă. Pentru că nu semăna literal cu o pasăre, lucrarea a fost clasificată drept „obiect metalic manufacturat” și taxată ca atare.
Disputa a condus la celebrul proces Brâncuși v. United States (1928). Întrebarea era, în esență, una simplă: Ce este arta?
Instanța i-a dat câștig de cauză lui Brâncuși, stabilind că arta nu trebuie să imite natura în mod realist pentru a fi considerată sculptură. Decizia a extins definiția legală a artei în Statele Unite și a legitimat abstracția ca formă de expresie artistică.
Privind astăzi lucrările lui Brâncuși, vizitatorii nu contemplă doar forme elegante din marmură și bronz — ci opere care au remodelat atât estetica, cât și jurisprudența americană.
Brâncuși la Galeriile Naționale de Artă
Galeriile Naționale de Artă dețin patru sculpturi și un desen semnate de Brâncuși, ceea ce face ca această colecție să fie una dintre cele mai importante din Statele Unite. Lucrările ocupă un spațiu proeminent la intrarea în galeriile de Artă Modernă — o recunoaștere clară a rolului central pe care Brâncuși îl joacă în istoria modernismului.
Colecția include:
· Pasărea în văzduh (1927, alamă, calcar și lemn) — o formă alungită, lustruită, care distilează esența ascensiunii și a mișcării.
· Pasărea în văzduh (1925, marmură, piatră și lemn) — o explorare rafinată a aceleiași idei radicale.
· Măiastra (c. 1911, bronz) — inspirată de pasărea mitologică românească, o punte între folclor și abstracția modernă.
· Cap de femeie (c. 1910, creion conté și stylus pe hârtie) — o explorare timpurie a formei simplificate și esențializate.
Cele două versiuni ale Pasării în văzduh, privite împreună, ilustrează căutarea neobosită a purității formale — reducerea la esență și atingerea unui dinamism extraordinar prin simplitate.
„Precizie în formă. Precizie în limbaj. Ambele contează atunci când onorăm un maestru al modernismului.”
O victorie culturală: Brâncuși și diacriticele sale
Ediția din acest an a reflectat și o schimbare instituțională durabilă. În urma demersurilor susținute ale Romanians of DC, în 2025 Galeriile Naționale de Artă au actualizat semnalistica publică pentru a reflecta ortografia corectă a numelui Brâncuși — incluzând diacriticele utilizate chiar de artist.
Pentru un observator grăbit, schimbarea poate părea minoră. Într-un muzeu de talie mondială, însă, detaliile au greutate. Scrierea corectă a numelui lui Brâncuși semnalează rigoare istorică și respect pentru identitatea culturală.
Pentru o comunitate dedicată promovării patrimoniului cultural românesc în Statele Unite, faptul că numele artistului este reprezentat corect la intrarea în galeriile de Artă Modernă este un gest cu valoare atât simbolică, cât și substanțială.
Viziunea din spatele turului
Ideea acestei inițiative a luat naștere cu mult înainte de primul tur. Cu câțiva ani înainte de pandemie, președintele Romanians of DC, Bogdan Banu, a luat legătura cu Galeriile Naționale de Artă cu propunerea de a crea un eveniment care să evidențieze prezența lui Brâncuși în cadrul muzeului și să sublinieze importanța sa în istoria artei universale.
Obiectivul nu era un program punctual, ci o colaborare de durată, care să consolideze prezența celui mai cunoscut sculptor român în conversația culturală americană.
După ani de discuții, viziunea s-a concretizat atunci când Nan Shapiro a preluat această provocare. În urma unei luni intense de documentare și pregătire, ea a lansat prima ediție a turului în 2023.
De atunci, concepe și susține anual programul, modelându-l ca pe o explorare coerentă a modului în care Brâncuși a sfidat convențiile artistice și a redefinit sculptura pentru epoca modernă.
„Brâncuși nu a simplificat doar forma — a simplificat percepția. Ne-a invitat să vedem esența, nu detaliul.”
Un momentum care continuă să crească
Participarea extraordinară la ediția aniversară de 150 de ani confirmă ceea ce mulți au început deja să observe: Ziua Brâncuși la Washington, DC nu mai este doar o comemorare. Este un moment cultural — o punte între România și Statele Unite, construită prin artă, istorie și valori comune.
Pe măsură ce Romanians of DC își extinde programele și parteneriatele, turul anual dedicat lui Brâncuși devine un model de angajament cultural susținut și strategic.
Iar dacă ne uităm la lista de așteptare din acest an, este limpede: povestea este departe de a se fi încheiat.
Building a stronger community!
