Cum protejăm minorii în era digitală – Concluziile dezbaterii „Siguranța minorilor în mediul online”

Dezbaterea „Siguranța minorilor în online”, organizată pe 14 octombrie 2025 de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, alături de Comisia pentru Învățământ a Camerei Deputaților, a reunit decidenți politici, experți în drept și tehnologie, reprezentanți ai mediului academic, experți juridici, ai societății civile și ai marilor companii tehnologice, într-un efort comun de a identifica punctele de convergență între proiectele legislative naționale și reglementările europene.

Subiectul a căpătat o conotație și mai puternica atunci când, în discursul său Starea Uniunii (SOTEU) 2025, Ursula von der Leyen a subliniat riscurile majore la care sunt expuși copiii în mediul online, precum abuzul, conținutul neadecvat, cyber‑bullyingul și influența algoritmilor asupra tinerilor. Ea a afirmat că „părinții, nu algoritmii, ar trebui să-și crească copiii” și a propus explorarea unui cadru european pentru stabilirea unei „vârste a majoratului digital” pentru accesul la rețelele sociale, pentru a proteja mai eficient siguranța minorilor online.

În deschiderea evenimentului, Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru Învățământ, și Francesca Cristea, Head of Policy & Programs Europuls, au subliniat necesitatea unei abordări realiste și echilibrate. Protejarea minorilor trebuie să fie o prioritate, dar și un proces care evită suprareglementarea și implică în mod activ toate sectoarele societății: familia, școala, mediul privat și autoritățile statului.

Un consens larg a fost atins asupra faptului că educația digitală trebuie să reprezinte fundamentul oricărei politici publice privind protecția minorilor online. Participanții au evidențiat importanța programelor de literație digitală intergenerațională, care să-i implice pe copii, părinți și profesori. Doar printr-o înțelegere reală a riscurilor și prin dezvoltarea gândirii critice se poate construi o cultură digitală sănătoasă și o societate capabilă să răspundă provocărilor tehnologice.

Totodată, s-a subliniat nevoia unei clarități legislative sporite și a evitării suprareglementării. România trebuie să completeze, nu să multiplice cadrul normativ, pentru a-l face coerent cu directivele europene și ușor de implementat. Termeni precum „conținut dăunător” și „protecția datelor” necesită definiții unitare, pentru a elimina interpretările abuzive și dificultățile de aplicare. Toate cele 3 inițiative (PL-x nr. 356/2025,PL-x nr. 200/2025 și PL-x nr. 385/2025) au 3 definiții diferite, care nu doar că îngreunează procesul legislativ, ci și crează confuzie în aplicabilitatea lor.

O temă centrală a fost verificarea vârstei minorilor, considerată o soluție utilă, dar complexă. S-au prezentat mecanisme bazate pe inteligență artificială, capabile să estimeze vârsta utilizatorilor prin analizarea comportamentului online, însă implementarea eficientă a acestora depinde de un sistem european de identitate digitală și de respectarea strictă a principiilor GDPR.

În același timp, s-a pledat pentru parteneriate public–private și o colaborare strânsă între instituțiile statului, sectorul IT și organizațiile non-guvernamentale. Doar o astfel de rețea integrată poate susține educația digitală pe termen lung și poate combate fenomene precum cyberbullying-ul, dependența digitală și izolarea socială.

Dezbaterea a consolidat concluziile primei întâlniri din 11 septembrie, când au fost aduse în atenție teme precum dependența de tehnologie, consilierea psihologică pentru tineri, diferențele de acces între mediul urban și cel rural, precum și nevoia ca instituțiile publice să fie proactive în raport cu regulile platformelor digitale. Tot atunci s-a discutat despre identitatea digitală, riscurile asociate expunerii la conținut dăunător și necesitatea unui echilibru între reglementare și capacitatea instituțiilor de a acționa.

În final, au fost reafirmate câteva direcții de acțiune prioritare, care trebuie implementate cu celeritate la nivel național și european:
Educația digitală: promovarea gândirii critice și a culturii digitale în școli și familii;
Armonizarea legislativă: integrarea cadrului național în reglementările europene pentru o protecție reală și coerentă;
Cooperarea instituțională:consolidarea relației dintre familie, școală și instituțiile statului (ANCOM, DNSC, ANPDCA);
Claritate normativă: definirea precisă a termenilor juridici privind conținutul dăunător și protecția datelor;
Parteneriat public–privat: colaborarea cu sectorul IT pentru implementarea unor soluții tehnologice eficiente și etice.

Dezbaterea a avut ca scop armonizarea celor trei proiecte de lege aflate în discuție în România, (PL-x nr. 356/2025 – Proiect de Lege a Majoratului Online, PL-x nr. 200/2025 – Proiect de Lege privind limitarea propagării prin platforme online foarte mari, a conţinutului ilegal , PL-x nr. 385/2025 – Proiect de Lege privind protecţia minorilor sub 18 ani în faţa conţinutului nociv distribuit pe platformele online), care să se intersecteze și cu reglementările și recomandările europene (Regulamentul UE 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 (GDPR); Regulamentul UE 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022- Regulamentul privind serviciile digitale). În acest moment, toate inițiativele se află în Camera Deputaților, camera decizională pentru acest subiect.

 Concluziile ambelor dezbateri au reconfirmat faptul că siguranța digitală a copiilor nu este doar o temă legislativă, ci o investiție strategică în viitorul educațional și social al Europei.

de Francesca Cristea și Alexandra Cîrjă