Comunicat
West Space Studio prezintă proiectul „GLOD – o cultură a haholilor din Delta Dunării”, destinat promovării patrimoniului cultural al comunităților hahole din Delta Dunării, prin arhitectura tradițională și gastronomia deltaică. Proiectul este organizat în parteneriat cu Danish Architectural Press, Material Balance Research Lab – Politecnico di Milano, Facultatea de Urbanism si Arhitectura a Universității Tehnice a Moldovei și cu sprijinul Institutului Cultural Românprin Programul CANTEMIR.
Evenimentul se va desfășura în trei țări – Italia, Danemarca și Republica Moldova – iar accesul publicului este liber. Programul evenimentului:
· Politecnico di Milano, Material Balance Design Lab – deschiderea evenimentului: luni, 15 Septembrie 2025, ora 17:00;
· Danish Architectural Press – deschiderea evenimentului: miercuri, 17 Septembrie 2025, ora 17:00;
· Facultatea de Urbanism și Arhitectură a Universității Tehnice a Moldovei; Adresa: bd. Dacia, 39 (blocul de studii nr. 9) Chişinău, Republica Moldova, expunere publică: 25 septembrie 2025, ora 11:00.
Evenimentul internațional „GLOD – o cultură a haholilor din Delta Dunării” este un demers multidisciplinar de tip research&design (cercetare și design), prin care echipa coordonată de arh. Emil Ivănescuși dsg. Simina Filat a cercetat și documentat timp de 6 ani această comunitate având ca obiect locuința deltaică hahola și bucătăria dezvoltată în jurul fenomenului de clacă, ca practică comunitară de realizare a locuințelor. Glod este o metaforă, dar și o resursă esențială utilizată de haholi la realizarea locuințelor tradiționale. Glodul este pământul extras din Dunăre, mâlul utilizat atât la chirpici, cât și la materialele de finisaj al caselor. Alături de stuf, glodul se extrage printr-o practică socială denumită clacă, atunci când membrii comunității participă și ajută la toate etapele de realizare a unei case. La final, familia invită participanții la masă, bucătăria fiind realizată din bucate simple ale caror ingrediente sunt recoltate din natură.
Locul principal al cercetării a fost satul Sfântul Gheorghe, acesta fiind analizat pe componente: spațiul comun rural, locuința cu gospodăria și gastronomia locală. Casele sunt analizate în raport și cu o evidență istorică: locuințele tradițional-vernaculare, locuințele-tip realizate în anii 1970, locuințele din anii 2000. Studiul este însoțit de mai multe interviuri cu oameni cunoscuți din comunitatea hahola din Sfântul Gheorghe, care povestesc despre experiența locuirii și gastronomiei în Delta Dunării. Proiectul se dezvoltă într-un atelier de obiecte realizate prin reciclarea unor resurse naturale, dar și deșeuri din deltă. Echipa a recoltat resturi de cafea măcinată din pensiunile din Deltă și a realizat o serie de obiecte – semnal contemporane. Partea gastronomică are în vedere analiza unor feluri de mâncare realizate în deltă de haholi și modul cum acestea erau produse în comunitățile din deltă.
Proiectul scoate în evidență principiul necesității utilizat atât la producția de case, cât și a hranei, în contextul unui mediu extrem de dificil ca cel din Delta Dunării. Resursele naturale limitate, dar bine utilizate sunt ingredientele de bază atât ale arhitecturii, cât și ale gastronomiei. Principiul necesității responsabile stă la baza sustenabilității comunității hahole care a știut cum să se adapteze mediului, să îl protejeze, dar și să producă.
Evenimentul se înscrie în seria inițiativelor dedicate protejării și promovării identității culturale a comunităților tradiționale din România și urmărește să aducă în prim-plan contribuția haholilor la diversitatea etnică, socială și culturală a regiunii.
Programul evenimentului va include:
· expoziție online de fotografie și arhive de fotografie veche din deltă;
· expoziție de obiecte-semnal realizate prin reciclarea resurselor naturale deltaice;
· interviuri filmate cu membri ai comunității hahole din Sfântul Gheorghe;
· interviuri filmate cu cercetători și creativi care au interacționat cu mediul deltaic;
· dialog și prezentări publice privind rolul patrimoniului cultural în dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării.
Fotografiile sunt realizate de Emil Ivănescu & Simina Filat; fotografiile de arhivă provin din diverse locuri și au fost puse la dispoziție de doamna Mira Bălan, Muzeul Satului Sfântul Gheorghe–Delta Dunării, domnul Ștefan Constantinescu, Centrul de Cercetări Marine și Fluviale Sfântul Gheorghe, doamna Tatiana Gheorghiu, doamna Tudora Mitrofan și domnul Dragoș Eugen Crimschi.
„Prin evenimentul GLOD ne dorim să oferim publicului internațional o imagine autentică a culturii haholilor din deltă, o comunitate sustenabilă care, de-a lungul timpului, a contribuit decisiv la identitatea multiculturală a regiunii. Patrimoniul haholilor reprezintă un exemplu de adaptare creativă și reziliență într-un mediu dificil.Organizarea acestui eveniment confirmă angajamentul nostru pentru protejarea și promovarea patrimoniului viu din Delta Dunarii”, a declarat Emil Ivănescu, coordonatorul programului GLOD.
West Space Studio este un operator cultural tânăr al cărui obiectiv principal este realizarea unor proiecte orientate către publicul larg pentru promovarea patrimoniului contemporan arhitectural, cultural, artistic, științific românesc, prin demersuri curatoriale care îmbină multidisciplinar cercetarea, arhivele, mediile interactive. Proiectul principal al West Space Studio este Pavilionul Național al României la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2023, care a dezvoltat o colaborare amplă cu instituții științifice, academice, culturale, mediu antreprenorial, alături de creativi din zone diverse. Proiectul a adus pentru prima dată pe scena internațională artefacte originale și inovații tehnologice românești uitate, printre care amintim Mașina lui Perșu, invenții ale lui Henri Coandă, invenții ale lui Iustin Capră, Anghel Saligny, cât și realizări de arhitectură contemporană de cea mai mare importanță cu impact în zona comunităților.
Acest proiect este cofinanțat de Institutul Cultural Român, prin Programul CANTEMIR – program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. Institutul Cultural Român nu este responsabil de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Institutul Cultural Român finanțează anul acesta 20 de proiecte internaționale în cadrul Programului CANTEMIR 2025, cu tema „Cultura contează!”, pe patru continente, în 22 de țări. Bugetul total alocat este de 2.000.000 de lei. Programul CANTEMIR, prin mecanismul de cofinanțare, sprijină promovarea culturii române în mediul internațional și facilitează parteneriate între operatorii culturali români și instituții de prestigiu din străinătate.
Sursa: ICR
