Cuvânt viu și spirit identitar în pagini de revistă („Mărturii Maramureșene” nr. 22–23 / 2025)

Andreia (Ghib) Botiș

Într-un iunie de început, cu lumina soarelui pătrunzând blând pretutindeni, apare un nou număr al revistei „Mărturii Maramureșene”, emblematică pentru nordul spiritual al României, dar tot mai vizibilă și respectată în întreaga țară și în diaspora culturală românească. Numerele 22–23 / 2025 (ianuarie-iunie) este, ca de fiecare dată, un document de cultură vie, o combinație rafinată de tradiție, reflecție intelectuală și angajament identitar, reunită sub același titlu inspirator.

Publicația apare sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și a Asociației Ars Vivat, două entități care sprijină cu perseverență ideea unei culturi accesibile, profunde, necosmetizate, dar înrădăcinate în valorile fundamentale ale românității.

Revista adună între copertele sale 135 de pagini de esență, acoperind un arc larg de teme – de la poezie și eseu, la cercetare istorică, pedagogie, interviuri cu personalități și cronici ale evenimentelor contemporane.

Numărul se deschide cu editorialul semnat de Mihaela CD, „Patriotismul, o datorie!”, care afirmă limpede ideea de patriotism asumat, activ și conștient, nu ca simplu clişeu, ci ca formă de responsabilitate individuală și colectivă. Tonul editorial trasează direcția întregului număr: atitudine lucidă, claritate morală, fidelitate față de valorile neamului.

Diversitatea conținutului este remarcabilă, însă nu haotică. Revista propune o structură tematică echilibrată, în care fiecare contribuție susține organic ansamblul. Printre autorii prezenți, se remarcă figuri marcante ale literaturii și jurnalismului contemporan:

• Radu Botiș – o prezență pilon, cu mai multe intervenții consistente:
  • „Tricoul cu Eminescu” de Răzvan Ducan (pag. 5), o meditație profundă asupra rolului poeziei ca stindard identitar;
  • „Politica și destinul – trompeta a sunat, sfârșitul alegerilor 2025” (pag. 20), un eseu care privește dincolo de statistici și partide, către semnificația istorică a alegerilor într-o societate fragmentată;
  • contribuții poetice personale (pag. 34), într-un registru grav, autentic, concentrat în jurul valorilor sufletului românesc.
• Lidia Vianu explorează în „Nevoia de confirmare…” drama tăcută a creatorului în modernitate, unde validarea pare să se mute din sfera talentului în cea a algoritmului.
• Ionuț Țene, în studiul său despre urmașii voievozilor maramureșeni, revizitează istoria cu instrumente ale cercetătorului contemporan, dar și cu empatia celui care simte rădăcinile sub propria identitate.
• Zenovia Zamfir, cu textele „Iubire și credință strămoșească…” și „Gânduri și trăiri curate…”, oferă o reconectare cu dimensiunea sufletească a românismului.

Poesis – templul sensibilității

Una dintre cele mai apreciate secțiuni ale revistei este, fără îndoială, Poesis, în care se regăsesc creații semnate de poeți consacrați și debutanți, deopotrivă:
Anca Bocicorec, Dan D. Gîrjoabă, George D. Piteș, Marieta Coman, Aura Ungureanu, Marin Moscu, Adrian George Itoafă – fiecare cu o tonalitate distinctă, însă toți adăpostiți sub cupola unei poezii sincere, înrădăcinate și deschise simultan către universal.

Mărturii culturale și spirituale

Rubricile de cronică și evocare întăresc misiunea revistei de păstrătoare a memoriei colective. Regăsim:

• Gavril Babiciu – cu o pagină de istorie vie despre Ștefan Zugravu Șișeșteanu, un exemplu de continuitate în credință prin artă.
• Alexandru Ruja, cu două texte consistente: unul despre o viață dedicată comunității, altul despre „non-românii celebri” – o incursiune provocatoare în istoria regională.
• Florica Bud, cu al său Jurnal cenaclier, aduce acea dimensiune caldă, de laborator viu al culturii, în care viața și scrisul se întâlnesc firesc.
• Olimpia Muresan,Vasile Bele,Gelu Dragos,Angela Monica Jucan, Maxim (Iuliu-Marius) MORARIU,etc,semneaza pagini de substanta.

Spațiul educației, evenimentului și interviului

Nu lipsesc textele cu profil educativ și pedagogic – ca Georgiana-Maria Botiș despre copiii cu CES –, dar nici paginile de interviu și reflecție asupra realității contemporane:

• Cristina Mathias semnează un interviu de excepție cu col. (rez.) Iurie Neghină – o lecție de demnitate și dăruire națională.
• Marian Nencescu evocă figura maestrului Eugen Doga, comemorat de UZPR la Bookfest.
• Tiberiu Mihali oferă un portret dedicat Titianei Mihali, figură de legendă a culturii populare din Borșa.
• Redacția onorează eroii, cum este cazul lui Botiș Iosif, mort pentru idealul României Mari – un text cutremurător și necesar.

Această ediție nu este doar un simplu număr de revistă, ci o operă colectivă de cultură vie, un spațiu în care scrisul are scop, direcție și demnitate. Este un gest de salvare a memoriei colective, de afirmare a identității și de cultivare a valorilor.

Revista „Mărturii Maramureșene” nu se pliază pe curente facile, nu vânează senzaționalul și nu cedează presiunilor mediatice ale superficialității. În schimb, propune profunzime, rigoare, emoție și echilibru. Ediția 22–23/2025 confirmă, o dată în plus, că această publicație este o cronică vie a spiritului românesc, un altar de cuvânt și o punte între generații.

Revista poate fi citită, transmisă și păstrată ca un testament al vremii noastre pentru toți cei care mai cred în cuvântul cu rost și rostul cuvântului.