România

Expoziția „Paradisul din adâncuri – Expoziție de flori de mină”

Comunicat de presă

Cu ocazia zilei internaționale a femeii, vă invităm la vernisajul „Paradisul din adâncuri – Expoziție de flori de mină”, unde aveți ocazia de a explora „florile de mină” dezvoltate sub lumina proceselor geologice în subteranul scoarței noastre terestre. Prin istoria lor geologică la scara milioanelor de ani, „florile de mină” ne-ar spune uluitoare povești din trecut. Ele nu sunt artefacte create de om, ci adevărate comori ale Pământului – mărturii ale istoriei geologice a regiunii Baia Mare.

Expoziția va aduce în fața publicului iubitor de minerale o selecție a celor mai reprezentative eșantioane. Acestea se deosebesc prin culoarea, dimensiunea cristalelor, formele cristalografice și compoziții chimice.

Toate aceste flori de mină provin din regiunea minieră Baia Mare, între Munții Oaș și Țibleș. În regiune au existat 11 mine (Baia Sprie, Băiuț, Cavnic, Dealul Crucii, Herja, Ilba, Nistru, Săsar, Șuior și Turț) care au funcționat cu sau fără întrerupere până în anul 2007, unele datând din perioada romană. Pe parcursul anilor, minierii au fost aceia care au extras la suprafață „florile de mină” din golurile numite geode găsite în interiorul zăcămintelor.

Regiunea minieră Baia Mare reprezintă zona tipică de dezvoltare a numeroase specii minerale care își au geneza din ultima fază a vulcanismului (hidrotermală), unde manifestarea ei s-a încheiat în urmă cu 7 milioane de ani și a condus ulterior la formarea cristalelor. Cristalele în diverse forme au început să apară după consolidarea magmei și apariția fisurilor de răcire – așa numitele geode, prin care, au circulat soluțiile apoase și apele meteorice, la temperaturi cuprinse între 365 și 50 grade Celsius, și au precipitat. Astfel au luat naștere geodele complet „tapițate” cu astfel de „flori de mină”.

Mineralele, conform ultimei sistematici din mineralogia românească, se deosebesc în următoarele 8 clase:

  • Elemente native: aur, arsen;
  • Sulfuri și sulfosăruri: sfalerit, galenă, pirită, calcopirită, marcasită, arsenopirit, realgar, auripigment, cinabru, stibină, berthierit, bournonit, tetraedrit, semseyit, andorit, fizelyit, jamesonit, fuloppit, chalcostibit;
  • Oxizi și hidroxizi: cuarț, hematit, magnetit, spinel, corindon;
  • Halogenuri: fluorină;
  • Carbonați: calcit, aragonit, dolomit, siderit, rodocrozit;
  • Sulfați: gips, baritină;
  • Fosfați  și wolframați: vivianit, wolframit, scheelit;
  • Silicați: cuarț, epidot, croenstedit, helvin, laumontit, stilbit.

Evenimentul va avea loc în 8 martie 2025, ora 11:00, la sediul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, din strada Vasile Pârvan, nr. 1.

Curatori: muz. Cociota Anca, muz. Bereș Ioan.

Coordonator eveniment: muz. Cerchia Corneliu, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad.

Related posts

Începe proiectul NYMPHE pentru combaterea poluarii mediului! 

Moderator1

Invitație online,vineri 21 ianuarie (ora 18.30, ora Germaniei, 19.30, ora României) pentru a sărbători Ziua de naștere a lui Mihai Eminescu (15 Ianuarie) și Unirea Principatelor Române (24 Ianuarie)

Oana Roxana Gherasim

Din dragoste pentru teatru, public și povești

Moderator1

COMUNICAT DE PRESĂ

Theodora-Raluca Paun

Intervenția Reprezentantului Permanent al României la ONU la dezbaterea generală umanitară a Adunării Generale a ONU

Moderator1

COMUNICAT DE PRESĂ AL PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI CU PRIVIRE LA FURTUL UNOR ARTEFACTE DIN PATRIMONIUL NAȚIONAL

Moderator1

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy