Zbor peste veacuri – spectacol de teatru-dans

Gabriela Staicu, ADEMED

Suntem aproape de mare, în satul Cotu Vaii, comuna Albești din județul Constanța. În grădina școlii sunt elevii și tinerii însoțiți de regizorul și actorul Silviu Oltean și de doamna profesoară de istorie – Mihaela Vâlcu. Se pregătesc pentru un spectacol din toamnă și e nevoie de repetiții.

Tinerii și-au învățat rolurile dar regizorul mai are de lucru la interpretare.  În umbra răcoroasă a copacilor apar rând pe rând personaje sosite din vremuri  îndepărtate,  din legende aduse în aceste locuri de navigatorii și negustorii Greciei antice.

Hotar la țărmul Mării Negre, Dobrogea, a primit și adăpostit numeroase neamuri care s-au amestecat în bună înțelegere și au dat farmec și culoare acestui ținut. Odată cu măslinele, uleiul de măsline, parfumurile și condimentele, corabiile au descărcat în porturile Tomis și Callatis povești despre zei și eroi, despre animale nemaivăzute sau închipuite. Poveștile acestea s-au strecurat printre cele ale vechilor locuitori și s-au transmis din generație în generație.

Repetiția piesei începe. Nu este o piesă obișnuită, micii actori sunt și dansatori pentru că avem de-a face cu un teatru-dans. Mesajul și narațiunea se transmit spectatorilor prin dans, prin expresivitatea corpului și aceasta modalitate de expriumare face spectacolul accesibil tuturor.

Asociația pentru Dezvoltare și Mediu-ADEMED, cu spijinul Administrației Fondului Cultural Național ce a finanțat  proiectul asociației „La Întalnire cu Dobrogea Veche”, contribuie prin această formă de expresie artistică la promovarea culturii tradiționale din sudul Dobrogei, parte a patrimoniului nostru imaterial.

Tinerii actori au uitat de emoții! Personajele lor se mișcă, dansează, povestesc. Suntem la începuturile lumii, Gaia, mama tuturor ființelor și lucrurilor, zeița ce întruchipează planeta noastră vie și Okeanos, zeul oceanului primordial îi învață pe oameni să stăpânească ploaia, fulgerele și furtunile. Fiindcă oamenii de aici s-au ocupat dintotdeauna cu agricultura în scenă intră zeița Demetra, cea care veghea asupra truditorilor pământului și a roadelor.

Demetra este în căutarea fiicei ei, Persefona, cea care răpită de Hades, zeul lumii subpământene. Ea găsește răgaz să-i învețe pe oameni agricultura. Învățăcelul său cel mai de seamă este Triptolemos, el va răspândi în lume meșteșugul cultivării pământului.

Triptolemos trece prin poarta timpului și se preschimbă în peronajul cel mai îndrăgit din basmele noastre, Făt-Frumos. Nu poate lipsi lupta cu balaurul sau zmeul, luptă din care Făt-Frumos va ieși învingător. Balaurul e un soi de șarpe cu aripi, gheare și mai multe capete, ar fi un fel de dragon care vine tot de la vechii greci. Vedem bourul, animal emblematic al pădurilor de odinioară, dispărut de la noi acum mai bine de 200 de ani, ajutor al eroului Făt-Frumos.

Nu puteau lipsi din scenă Ileana Cosânzeana, șarpele, șoarecele și nimfele care transformă pădurea într-una fermecată. Tatăl șarpelui este o altă zeitate din mitologia greacă, Hermes, cel care protejează comerțul. Grecii erau negustori vestiți! Hermes duce în zbor vești celorlalți zei din Olimp. Scena finală adună toate personajele în decorul pădurii fermecate.

Au trecut peste trei ore, actorii sunt frânți de oboseală dar tare mulțumiți de ce au realizat: o parte din moștenirea culturală a strămoșilor a ieșit la lumina. O vor duce mai departe și se vor îngriji să nu fie pierdută. Acum toți așteaptă cu mare încredere spectacolul cu public.