Ce trebuie să știe tinerii români și familiile lor despre formarea profesională germană

Pentru mulți tineri români care cresc în Germania, una dintre cele mai importante întrebări apare spre finalul școlii: „Ce fac mai departe?” Facultate, Ausbildung, un an de orientare sau intrarea directă pe piața muncii?

În Germania, Ausbildung-ul – formarea profesională – nu trebuie privit ca o variantă „mai slabă” decât facultatea. Este un traseu educațional bine structurat, care conduce la o calificare profesională recunoscută și poate deschide ulterior drumul către specializări, poziții de responsabilitate sau studii universitare.

Sistemul german oferă peste 300 de profesii de formare profesională recunoscute, iar Ausbildung-ul dual combină pregătirea practică într-o companie cu pregătirea teoretică în Berufsschule. Bundesagentur für Arbeit

Ce este, concret, un Ausbildung?

Cea mai cunoscută formă este duale Ausbildung – formarea profesională duală. Tânărul este simultan elev și angajat în formare: lucrează într-un Ausbildungsbetrieb, unde învață meseria practic, și frecventează Berufsschule, unde studiază teoria necesară profesiei.

O formare duală durează, în funcție de profesie, în general între 2 și 3,5 ani. Pe durata acesteia, compania plătește lunar o Ausbildungsvergütung, adică o remunerație de formare, care de regulă crește pe parcursul anilor de Ausbildung. Bundesagentur für Arbeit

Este un sistem potrivit mai ales pentru tinerii care vor să intre relativ repede în lumea profesională și cărora le place să învețe nu numai din cărți, ci și lucrând efectiv.

Nu există un singur tip de Ausbildung

În Germania trebuie făcută diferența, în primul rând, între duale Ausbildung și schulische Ausbildung.

În sistemul dual, pregătirea se desfășoară între companie și școala profesională, iar tânărul primește salariu de formare.

În cazul schulische Ausbildung, pregătirea are loc predominant într-o Berufsfachschule, Berufskolleg sau altă instituție profesională și include stagii practice. Bundesagentur für Arbeit indică pentru formările școlare o durată care poate varia, în funcție de program, între aproximativ 1 și 4 ani. Pentru multe dintre acestea nu se plătește o remunerație de formare, iar școlile private pot percepe taxe. Există însă excepții importante, inclusiv în domeniul îngrijirii medicale. Bundesagentur für Arbeit

Există, de asemenea, Ausbildung în regim Teilzeit, diferite forme de pregătire asistată sau supra-companie, formări adaptate persoanelor cu dizabilități și duales Studium, care combină studiile universitare cu activitatea practică într-o companie. Bundesagentur für Arbeit

Ce meserii se pot învăța prin Ausbildung?

Oferta este extrem de diversă. Un tânăr poate merge către domenii precum IT, administrație și birou, comerț, logistică, industrie, mecanică, electronică, construcții, gastronomie și hotelărie, meserii artizanale, sănătate, îngrijire, servicii sau domeniul social.

Printre profesiile cunoscute se numără, de exemplu, Fachinformatiker/in, Kaufmann/-frau für Büromanagement, Industriekaufmann/-frau, Kaufmann/-frau im Einzelhandel, Mechatroniker/in, Elektroniker/in, Kfz-Mechatroniker/in, Anlagenmechaniker/in, Tischler/in, Friseur/in, Fachkraft für Lagerlogistik sau profesii din sectorul medical și de îngrijire.

Important este ca alegerea să nu fie făcută doar după întrebarea „Unde se câștigă bine?”, ci și după: Ce știu să fac? Ce îmi place? Prefer să lucrez cu oameni, cu tehnologie, cu cifre, cu mâinile? Vreau birou sau mișcare? Sunt creativ? Sunt organizat?

Un Praktikum înainte de alegerea definitivă poate fi extrem de valoros. IHK subliniază tocmai avantajul stagiilor: tânărul poate compara imaginea pe care o are despre o profesie cu realitatea concretă a muncii. IHK

Ce studii trebuie să ai?

Aici există o diferență importantă.

Pentru o Ausbildung duală, din punct de vedere juridic nu este prevăzut în general un anumit certificat școlar pentru toate profesiile. Companiile stabilesc însă propriile criterii de recrutare. În practică, multe solicită cel puțin un Hauptschulabschluss, iar pentru alte profesii preferă Mittlerer Schulabschluss/Realschulabschluss sau chiar Abitur. Bundesagentur für Arbeit

Pentru formările profesionale școlare se solicită frecvent un mittlerer Bildungsabschluss, dar condițiile diferă în funcție de profesie, școală și land. Uneori sunt necesare și un stagiu anterior, o anumită vârstă sau alte documente. Bundesagentur für Arbeit

Pentru tinerii care au absolvit școala în România sau într-o altă țară, trebuie verificat din timp dacă și cum este necesară recunoașterea certificatului de studii. Bundesagentur für Arbeit recomandă persoanelor venite din străinătate să clarifice recunoașterea studiilor înainte de începerea formării. Bundesagentur für Arbeit

Cât de importantă este limba germană?

Foarte importantă.

Chiar dacă un tânăr se descurcă practic excelent, trebuie să poată înțelege instrucțiunile de la locul de muncă, normele de securitate, documentele și contractele și, mai ales, cursurile și examenele de la Berufsschule.

Pentru persoanele venite din străinătate, Bundesagentur für Arbeit atrage atenția că pregătirea teoretică se desfășoară în germană; în situațiile în care este necesară viză pentru Ausbildung, de regulă este cerut cel puțin nivelul B1. Bundesagentur für Arbeit

Pentru un tânăr crescut în Germania, însă, nu este suficient să spună „vorbesc germană”. Contează și germana profesională: să înțeleagă texte, să scrie corect, să comunice cu clienți și colegi și să poată susține examene.

Cum ajungi efectiv la un Ausbildungsplatz?

Procesul trebuie început devreme. Pentru unele companii mari, recrutarea începe chiar cu aproximativ un an și jumătate înainte de debutul Ausbildung-ului. Bundesagentur für Arbeit recomandă ca elevii să nu aștepte terminarea școlii pentru a începe căutarea. Bundesagentur für Arbeit

În practică, traseul poate fi privit astfel: alegi câteva profesii care te interesează, faci dacă este posibil unul sau mai multe Praktikum-uri, verifici condițiile de acces, cauți companii sau școli, pregătești dosarul de candidatură, trimiți mai multe Bewerbungen, participi la interviuri sau teste de selecție și, dacă ești acceptat, verifici cu atenție Ausbildungsvertrag-ul înainte de semnare.

Dosarul conține de regulă Lebenslauf, documentele școlare și, în funcție de angajator, o scrisoare de motivație și alte dovezi solicitate.

O greșeală frecventă este ca tânărul să trimită două-trei candidaturi și apoi să aștepte. Căutarea unui Ausbildungsplatz trebuie tratată ca un proiect: organizat, consecvent și cu mai multe opțiuni.

Unde pot găsi tinerii informații și locuri de Ausbildung?

Primul punct de orientare ar trebui să fie Bundesagentur für Arbeit – Ausbildung. Acolo se găsesc explicații despre profesii, orientare, Bewerbungen, Ausbildung dual și școlar, precum și acces către locurile disponibile. Instrumentele BERUFENET, Check-U, meinBERUF și aplicația AzubiWelt pot ajuta la alegerea profesiei și căutarea unui loc. Bundesagentur für Arbeit

Pentru profesiile din industrie, comerț și servicii este foarte utilă și IHK – Meine Ausbildung in Deutschland. IHK indică faptul că platforma națională listează în mod curent zeci de mii de locuri de Ausbildung și duales Studium. IHK

Pentru meseriile din Handwerk – de exemplu domenii tehnice, construcții, instalații, lemn, auto sau alte meserii artizanale – tinerii se pot adresa Handwerkskammer (HWK) din regiunea lor.

La fel de importantă este Berufsberatung oferită de Agentur für Arbeit. Un consilier poate discuta individual cu tânărul despre interese, rezultate școlare, alternative profesionale, Praktikum, Ausbildung și variantele disponibile dacă încă nu a găsit un loc. Bundesagentur für Arbeit

Ce faci dacă nu știi încă ce profesie vrei?

La 15, 16 sau 17 ani este absolut firesc ca un tânăr să nu știe exact ce meserie va face toată viața.

Mai util decât presiunea de a lua imediat „decizia perfectă” este să înceapă orientarea profesională: teste de aptitudini, discuții cu Berufsberatung, vizite la Ausbildungsmessen, zile de orientare în companii și, mai ales, Praktikum.

Un adolescent poate descoperi după o săptămână de practică faptul că profesia pe care o idealiza nu i se potrivește. Sau, dimpotrivă, poate descoperi o meserie despre care până atunci nu știa aproape nimic.

Acesta este și unul dintre motivele pentru care părinții români ar trebui să privească orientarea profesională cu deschidere.

Ausbildung sau facultate?

Nu există un răspuns universal.

Un elev foarte orientat către practică poate construi o carieră excelentă prin Ausbildung. Un altul poate avea nevoie de studii universitare pentru profesia pe care și-o dorește. Iar între cele două există și duales Studium, care combină studiile academice cu practica profesională.

Important este ca alegerea să fie făcută în funcție de aptitudinile, interesele și obiectivele tânărului, nu din orgoliu social.

După Ausbildung, educația nu se termină. În funcție de profesie, există posibilități de Weiterbildung, calificări superioare precum Meister sau Fachwirt, specializări, funcții de conducere, activitate independentă și, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, continuarea studiilor.

Un mesaj important pentru familiile românești din Germania

Pentru integrarea profesională a noii generații, familia are un rol important. Părintele nu trebuie să aleagă meseria copilului, dar îl poate ajuta să nu piardă termenele, să caute informații, să participe la târguri de carieră, să facă Praktikum și să ceară consiliere.

Mai ales în diaspora, trebuie să depășim ideea că succesul unui copil se măsoară exclusiv prin diploma universitară.

Un electrician foarte bine calificat, un specialist IT format prin Ausbildung, un mecatronist, un tehnician, un Kaufmann sau un profesionist din domeniul îngrijirii nu are o educație „mai puțină”. Are o altă formă de educație profesională.

Pentru tinerii români din Germania, cunoașterea sistemului poate face diferența dintre o alegere făcută la întâmplare și începutul unei cariere construite conștient.

Iar primul pas poate fi foarte simplu: informează-te, testează profesia printr-un Praktikum, discută cu un Berufsberater și începe să aplici din timp.

Surse utile oficiale: Bundesagentur für Arbeit – informații despre Ausbildung · BERUFENET – informații despre profesii și formare · IHK – locuri de Ausbildung și duales Studium · Anerkennung in Deutschland – recunoașterea calificărilor și orientare.

Willem-Alexander van Rees