Precizări de presă
Data:
11.09.2026
Un scurt istoric
Abordarea pro-activă a României în promovarea intereselor naționale în cadrul UE reprezintă o constantă a ultimilor 20 de ani. În această logică, România s-a racordat la procesul de reflecție privind îmbunătățirea mecanismelor decizionale ale Uniunii, fără modificarea Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE).
Astfel, utilizarea integrală a instrumentarului decizional prevăzut în Tratate, inclusiv în raport cu utilizarea majorității calificate/ VMC ca modalitate de adoptare a deciziilor, a fost parte intrinsecă a poziției constante a României, inclusiv în reflecția europeană derulată în cadrul Conferinței privind viitorul Europei finalizată la 9 mai 2022 și urmată de un raport elaborat în decembrie 2023.
În continuitate cu această poziționare de principiu, România s-a alăturat Grupului de Prieteni pentru îmbunătățirea mecanismului de luare a deciziilor în domeniul PESC în mai 2023, un format de reflecție și discuție care caută să identifice cele mai bune căi pentru eficientizarea și creșterea vitezei în luarea deciziilor. (Un articol asumat de miniștri de externe susținători ai procesului poate fi consultat aici : Op-ed: It’s time for more majority decision-making in EU foreign policy | Ministry of Foreign Affairs).
Această poziție, care a reflectat un efort de coordonare interinstituțională și a fost aprobată de președintele României în 2023, nu a fost modificată în nici un for decizional ulterior.
În ceea ce privește colaborarea cu Comisia de Politică Externă din Senatul României, aceasta este destinatara rapoartelor privind participarea României la Consiliul Afaceri Externe/CAE. Amintim, în acest sens, la nivel european, dezbaterile pe temă din marja CAE din mai 2023 și decembrie 2024, a abordării temei în CAE la secțiunea diverse în iunie 2024 și iulie 2025, precum și la reuniunea tip Gymnich din august 2025.
Între mai 2023 – august 2026, nu au fost adresate MAE solicitări de dezbatere, revizuire sau abordare a acestei poziții publice a României în cadrul Comisiilor de Politică Externă din Parlamentul României. Toate invitațiile primite de MAE privind dezbateri în cadrul Comisiei au fost onorate.
Important de reținut este și faptul că decizia din 2023 se înscrie, la rândul său, în linia unui efort de continuitate, România alăturându-se în 2018 și formatului Copenhaga 9 (predecesorul Grupului de Prietenie), axat pe modalități de consolidare a PESC și pe sprijinul pentru un proces decizional transparent, echilibrat, care să crească eficiența gestionării PESC și să reflecte interesele egale ale tuturor statelor membre.
Rațiunile demersului României de la momentul 2023 rămân valide în reflecția actuală și vizează în principal necesitatea ca UE să reacționeze rapid și ferm și să mențină un profil solid și credibil în plan regional și global, pentru protejarea intereselor naționale legitime ale României și ale celorlalte state membre.
Care sunt elementele cheie care fundamentează poziția României?
Poziția României este cadrată de două elemente cheie: (1) interesele naționale vitale ale României, ca stat membru, trebuie respectate în cadrul deciziei PESC și (2) opțiunile discutate trebuie să se înscrie în prevederile actuale ale Tratatelor UE.
Prin urmare, nu s-a pus și nu se pune în vreun fel problema nici unei „renunțări” la „dreptul de veto”. Opțiuni precum „frâna de urgență”, ca mecanism pe care un stat îl poate activa dacă o decizie îi afectează securitatea și interesele naționale majore, precum și alte mecanisme flexibile sunt prevăzute în Tratate.
De ce a fost propus documentul privind “Abordarea comună pentru îmbunătățirea procesului decizional în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) a UE” la reuniunea tip Gymnich din 1-2 septembrie 2026?
Blocajele asupra deciziilor UE în domeniul PESC s-au multiplicat într-un context global în care Uniunea trebuie să aibă poziții clare. O serie de state membre au considerat că ar fi necesară reluarea reflecției asupra eficientizării acțiunii externe a UE. Astfel, acest document prezintă un set de cinci principii care ar trebui să guverneze comportamentul statelor membre în acest demers.
România şi-a menținut poziția constantă. De altfel, pe durata Guvernului interimar, pozițiile de politică externă deja exprimate ale României nu pot fi modificate, iar poziția din 2023 este menținută.
Care sunt pistele explorate?
Scrisoarea comună a celor 11 miniștri ai afacerilor externe adresată Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, în pregătirea reuniunii informale de tip Gymnich din 1-2 septembrie 2026, este în interesul deplin al României, acela de a participa și contribui direct la discuțiile care ne privesc.
Documentul propune, în esență, un set de cinci principii care ar putea face procesul decizional în PESC mai rapid, mai eficient și mai puțin vulnerabil la blocaje, fără a abandona consensul ca procedură decizională preferată.
Este important de subliniat că nu se propune crearea unui nou sistem de vot în PESC și nici, ca atare, trecerea de la unanimitate la majoritate calificată. Logica documentului este aceea de a utiliza mai eficient posibilitățile care există deja în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Articolul 24 TUE stabilește chiar această arhitectură, totodată, statele membre au obligația de a acționa într-un spirit de loialitate și solidaritate reciprocă și de a evita acțiunile care ar putea afecta eficacitatea Uniunii.
Care sunt cele cinci principii?
1. Spiritul cooperării loiale: În concordanță cu Tratatele, ne angajăm să acționăm într-un spirit de cooperare loială și solidaritate reciprocă ca să putem ajunge la poziții comune în toate subiectele privind PESC. Recunoaștem că aceste principii au caracter obligatoriu din punct de vedere juridic și se aplică procesului decizional din cadrul Consiliului.
● Acest spirit și principiu al cooperării loiale constituie fundalul oricărui proces de luare a deciziilor și de punere în aplicare în cadrul Uniunii. Acestea nu sunt principii noi. Ele rezultă deja din tratate, în special din articolul 24 alineatul (3) TUE în materia PESC (precum și, la nivel general, din articolul 4 alineatul (3) TUE). Documentul urmărește să transforme mai clar aceste obligații într-o regulă de conduită în procesul decizional concret.
2. Utilizarea abținerii constructive: Vom recurge din ce în ce mai mult la abținerile constructive în acord cu tratatele, ori de câte ori un SM nu poate susține o decizie PESC, pentru a nu împiedica Uniunea să acționeze.
● Abținerea constructivă există deja în articolul 31 alineatul (1) TUE. Un stat membru se poate abține și poate formula o declarație oficială: nu este obligat să aplice decizia, dar acceptă că aceasta angajează Uniunea și nu împiedică acțiunea UE. Propunem recurgerea mai frecventă la acesta atunci când un stat nu poate susține o decizie, dar nici nu dorește să blocheze celelalte state membre.
3. Fără condiționări pe baza unor subiecte fără legătură: Ne vom abține să condiționăm în mod obstructiv o decizie în domeniul PESC de subiecte care nu au legătură pe fond cu aceasta și ne vom exprima rezervele exclusiv cu privire la fondul propunerii respective în materie PESC. În plus, ne vom exprima preocupările cu privire la propunerile PESC într-un stadiu cât mai incipient posibil, pentru a permite un timp suficient pentru consultări, clarificări și identificarea unor posibile soluții.
● Nu există un articol care să interzică textual unui stat membru să condiționeze acordul asupra unui dosar PESC de obținerea unei concesii într-un alt dosar și instrumentul rămâne valabil juridic dar este descurajat ca practica, raportat la obligațiile existente de cooperare loială, solidaritate și consultare. Articolul 32 TUE obligă deja statele membre să se consulte pentru stabilirea unei abordări comune și să acționeze astfel încât, prin convergența acțiunilor lor, Uniunea să își poată afirma interesele și valorile pe scena internațională.
4. Încurajarea Înaltului Reprezentant să exploreze opțiunile prevăzute de Tratate: Încurajăm Înaltul Reprezentant să exploreze opțiunile disponibile în temeiul Tratatelor pentru a îmbunătăți procesul decizional în cadrul PESC. Acestea pot include o propunere din partea Înaltului Reprezentant, în conformitate cu prevederile Tratatelor.
● Articolul 31 alineatul (2) TUE prevede deja situații în care Consiliul decide cu majoritate calificată, inclusiv, în anumite condiții, pe baza unei propuneri prezentate de Înaltul Reprezentant în urma unei solicitări specifice a Consiliului European. Mai mult, articolul 31 alineatul (3) conține deja o clauză pasarelă: Consiliul European poate decide în unanimitate ca, în alte cazuri, Consiliul să hotărască cu majoritate calificată. Această posibilitate nu se aplică însă deciziilor cu implicații militare sau în domeniul apărării. Scrisoarea cere Înaltului Reprezentant pregătirea unor propuneri care să fie aduse în discuție pentru analiza și potențiala decizie a liderilor în Consiliu, în cazul României Președintele României.
5. Rațiuni vitale de politică națională prezentate de o manieră cuprinzătoare: Înțelegem că, în cazul în care o decizie PESC urmează să se adopte cu majoritate calificată, fiecare stat membru se poate opune acesteia „din rațiuni vitale de politică națională pe care le prezintă”, astfel cum este prevăzut în Tratate. De asemenea, în conformitate cu Tratatele, ne angajăm să prezentăm aceste motive de o manieră cuprinzătoare, astfel încât să facilităm consultări reale și eforturi de a găsi o soluție acceptabilă pentru toate statele membre.
● Posibilitatea unui stat de a invoca „rațiuni vitale de politică națională” pentru a împiedica supunerea la vot a unei decizii PESC care ar urma să fie adoptată cu majoritate calificată este prevăzută expres de articolul 31 alineatul (2) TUE. Tratatul prevede inclusiv mecanismul ulterior: Înaltul Reprezentant caută, în strânsă consultare cu statul respectiv, o soluție acceptabilă; în lipsa unei soluții, chestiunea poate ajunge la Consiliul European pentru o decizie prin unanimitate.
Traducerea scrisorii „Abordarea comună pentru îmbunătățirea procesului decizional în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) a UE” semnată de Beate Meinl-Reisinger (Austria), Maxime Prévot (Belgia), Lars Løkke Rasmussen (Danemarca), Elina Valtonen (Finlanda), Jean-Noël Barrot (Franța), Johann David Wadephul (Germania), Xavier Bettel (Luxemburg), Tom Berendsen (Olanda), Oana-Silvia Țoiu (România), José Manuel Albares Bueno (Spania), Maria Malmer Stenergard (Suedia).
Excelenţei Sale Dna Kaja Kallas, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate,
Excelenţelor Lor Miniştri de Externe din Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia şi Slovenia
31 august 2026
Stimate Înalt Reprezentant, stimați colegi,
Noi, miniștrii afacerilor externe din Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, România, Spania și Suedia salutăm discuțiile care vor avea loc la reuniunea Gymnich din Irlanda privind consolidarea acțiunii externe a UE, inclusiv pe tema procesului decizional în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC).
Având în vedere contextul geopolitic actual, marcat de competiție strategică, de creșterea instabilității și de încercări de subminare a ordinii internaționale bazate pe reguli, este tot mai important ca UE să își poată apăra în mod eficient valorile și interesele. Politica noastră Externă și de Securitate Comună trebuie să fie capabilă să livreze rezultate concrete și să adopte decizii rapide, prin acțiunea Înaltului Reprezentant/Vicepreședinte, susținut de un Serviciu European de Acțiune Externă puternic și de statele membre. În timp ce obiectivul nostru rămâne atingerea celei mai mari unități posibile între statele membre, este în interesul nostru să nu rămânem blocați în situații fără rezultat atunci când nu reușim să ajungem la un consens.
În continuarea discuțiilor foarte constructive desfășurate la Berlin, în luna iunie, între toate statele membre și Serviciul European de Acțiune Externă, propunem, anexat acestei scrisori, Abordarea comună pentru îmbunătățirea procesului decizional în cadrul PESC. Aceasta cuprinde cinci principii menite să sprijine efortul nostru de a face PESC mai eficientă, mai precis să acționăm în spiritul cooperării loiale, să recurgem tot mai des la abținerea constructivă, să ne abținem de la comportamente obstructive, să explorăm opțiunile prevăzute de Tratate pentru îmbunătățirea procesului decizional în cadrul PESC și să fundamentăm raţiunile vitale de politică națională atunci când acestea sunt invocate pentru a ne opune unei decizii adoptate prin vot cu majoritate calificată.
Cadrul juridic pentru toate cele cinci principii este deja existent. Depinde exclusiv de noi să le punem în practică și, astfel, să avansăm în domeniul politicii externe. Vă invităm pe toți să subscrieți la această „Abordare comună” și să o aplicați, pentru a consolida acțiunea comună în domeniul Politicii Externe și de Securitate.
Abordarea noastră comună pentru îmbunătățirea procesului decizional în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) a UE
Acțiunea externă a Uniunii se confruntă cu un peisaj fundamental schimbat, marcat de competiție strategică, de creșterea instabilității și de încercări de subminare a ordinii internaționale bazate pe reguli. În acest context, capacitatea Uniunii de a-și apăra valorile și interesele depinde de capacitatea de a-și mobiliza rapid și eficient întreaga pondere politică, economică și diplomatică.
Acest lucru necesită o Politică Externă și de Securitate Comună capabilă să producă și să adopte decizii prompte atunci când este nevoie de maximă celeritate, determinare și greutate politică. Astfel, cultura consensului în Uniune rămâne o sursă esențială de legitimitate. Așadar, continuăm să căutăm consensul ori de câte ori avem posibilitatea. Totodată, trebuie să ne asigurăm că această cultură a consensului susține acțiunea comună, în loc să o blocheze – în mod contrar, vom avea legitimitate, dar nu și forță.
Ne dorim, așadar, identificarea unor soluții care să întrunească un sprijin cât mai larg în rândul statelor membre, indiferent de regulile de vot care se aplică, în timp ce explorăm opțiuni deja prevăzute în Tratate, pentru un proces mai eficient de luare a deciziilor. Următoarele cinci principii ne vor ghida în demersul nostru de a face PESC mai eficientă:
- Spiritul cooperării loiale
În concordanță cu Tratatele, ne angajăm să acționăm într-un spirit de cooperare loială și solidaritate reciprocă ca să putem ajunge la poziții comune în toate subiectele privind PESC. Recunoaștem că aceste principii au caracter obligatoriu din punct de vedere juridic și se aplică procesului decizional din cadrul Consiliului. Acest spirit și principiu al cooperării loiale constituie fundalul oricărui proces de luare a deciziilor și de punere în aplicare în cadrul Uniunii.
- Utilizarea abținerii constructive
Vom recurge din ce în ce mai mult la abținerile constructive în acord cu tratatele, ori de câte ori un stat membru nu poate susține o decizie PESC, pentru a nu împiedica Uniunea să acționeze.
- Fără condiționări pe baza unor subiecte fără legătură
Ne vom abține să condiționăm în mod obstructiv o decizie în domeniul PESC de subiecte care nu au legătură pe fond cu aceasta și ne vom exprima rezervele exclusiv cu privire la fondul propunerii respective în materie PESC. În plus, ne vom exprima preocupările cu privire la propunerile PESC într-un stadiu cât mai incipient posibil, pentru a permite un timp suficient pentru consultări, clarificări și identificarea unor posibile soluții.
- Încurajarea Înaltului Reprezentant să exploreze opțiunile prevăzute de Tratate
Încurajăm Înaltul Reprezentant să exploreze opțiunile disponibile în temeiul Tratatelor pentru a îmbunătăți procesul decizional în cadrul PESC. Acestea pot include o propunere din partea Înaltului Reprezentant, în conformitate cu prevederile Tratatelor.
- Rațiuni vitale de politică națională prezentate de o manieră cuprinzătoare
Înțelegem că, în cazul în care o decizie PESC urmează să se adopte cu majoritate calificată, fiecare stat membru se poate opune acesteia „din rațiuni vitale de politică națională pe care le prezintă”, astfel cum este prevăzut în Tratate. De asemenea, în conformitate cu Tratatele, ne angajăm să prezentăm aceste motive de o manieră cuprinzătoare, astfel încât să facilităm consultări reale și eforturi de a găsi o soluție acceptabilă pentru toate statele membre.
Cu stimă,
Beate Meinl-Reisinger
Ministrul Federal pentru Afaceri Europene și Internaționale – Austria
Maxime Prévot
Viceprim-ministrul și Ministrul Afacerilor Externe, Afacerilor Europene și Cooperării pentru Dezvoltare – Belgia
Lars Løkke Rasmussen
Ministrul Afacerilor Externe – Danemarca
Elina Valtonen
Ministrul Afacerilor Externe – Finlanda
Jean-Noël Barrot
Ministrul pentru Europa și Afaceri Externe – Franța
Johann David Wadephul
Ministrul Federal al Afacerilor Externe – Germania
Xavier Bettel
Viceprim-ministru
Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului Exterior – Luxemburg
Tom Berendsen
Ministrul Afacerilor Externe – Țările de Jos
Oana-Silvia Țoiu
Ministrul Afacerilor Externe – România
José Manuel Albares Bueno
Ministrul Afacerilor Externe, Uniunii Europene și Cooperării – Spania
Maria Malmer Stenergard
Ministrul Afacerilor Externe – Suedia
