Nürnberg. La Școala de Limbă Română din cadrul Centrului Cultural „Dumitru-Dorin Prunariu” din Nürnberg, începutul lunii martie a fost întâmpinat într-un mod special, printr-o activitate dedicată tradiției mărțișorului. Într-o atmosferă caldă și festivă, copiii, alături de părinți și bunici, au participat la un atelier creativ în care au confecționat mărțișoare și felicitări dedicate celor dragi.
Evenimentul a fost mai mult decât o simplă activitate artistică. A fost o întâlnire cu tradiția românească, cu simbolurile primăverii și cu valorile culturale care îi leagă pe români, indiferent de locul în care trăiesc.
În cadrul atelierului, copiii au lucrat cu entuziasm la realizarea mărțișoarelor, învățând despre semnificația șnurului alb-roșu și despre obiceiurile românești legate de începutul primăverii. Sub îndrumarea profesorilor și cu sprijinul părinților și bunicilor, cei mici au transformat materialele simple în mici simboluri ale speranței și renașterii.
Pe lângă mărțișoare, copiii au realizat și felicitări speciale, scriind dedicații în limba română pentru bunicii lor din România. Aceste mesaje, pline de emoție și dor, vor fi trimise peste granițe, ca o punte simbolică între generații și între țara de origine și comunitatea românească din diaspora.
Activitatea a evidențiat încă o dată legătura profundă dintre limba română și tradițiile culturale. În cadrul Centrului Cultural „Dumitru-Dorin Prunariu”, învățarea limbii române nu înseamnă doar gramatică și vocabular, ci și descoperirea valorilor, obiceiurilor și identității românești.
Copiii au fost implicați activ pe tot parcursul evenimentului, demonstrând că tradițiile pot fi transmise cu bucurie și creativitate chiar și departe de țară. Prin astfel de activități, școala de limba română devine nu doar un spațiu educațional, ci și un loc în care cultura și spiritul românesc sunt păstrate vii.
Sărbătoarea mărțișorului la Nürnberg a fost, astfel, o lecție despre identitate, apartenență și continuitate – o dovadă că limba română și tradițiile ei pot înflori oriunde există oameni care le prețuiesc.
Ionela van Rees- Zota
