20.7 C
Nürnberg, DE
July 22, 2024
Cultură Noutăți

9 statui faimoase și tainele lor bine păzite

„În fiecare bloc de marmură se află o statuie și e treaba sculptorului să o descopere”, spunea Michelangelo, artistul care a creat numeroase statui faimoase ce sunt admirate astăzi în muzeele lumii.

Cu răbdare și viziune, sculptorii reușesc parcă să dea viață pietrei, realizând capodopere ce rezistă trecerii timpului. Fiecare operă de artă importantă are o poveste frumoasă, pe care vrem să o descoperim. De aceea, îți vom prezenta nouă enigme fascinante care se ascund în spatele unor statui faimoase din întreaga lume.

  1. Moise cu coarne

„Moise”, de Michelangelo Buonarotti, 1513-1515

Michelangelo a creat o sculptură care-l înfățișează pe Moise cu o trăsătură ciudată: o pereche de coarne. De ce a ales sculptorul această înfățișare bizară? Mulți istorici ai artei cred că, de fapt, Michelangelo nu a făcut-o intenționat, ci a interpretat greșit Biblia.

În Cartea Exodului, se spune că evreilor le-a fost greu să privească chipul strălucitor al lui Moise, atunci când a coborât de pe muntele Sinai cu tablele legii. Cuvântul în limba ebraică folosit în relatare poate fi tradus atât prin „strălucire”, cât și prin „coarne”.

2. Antichitatea colorată

Mult timp, s-a crezut că statuile de marmură ale grecilor și romanilor au fost dintotdeauna albe. Însă, potrivit studiilor recente, statuile ar fi fost inițial pictate în culori vii, care au dispărut odată cu trecerea timpului.

3. „Mica Sirenă” de Edvard Eriksen, 1913

 Dintre toate aceste statui faimoase, „Mica Sirenă” a avut cel mai mult de suferit. Emblema capitalei daneze este o țintă predilectă a vandalismului. Ea a fost decapitată de două ori – prima oară în 1964, iar apoi în 1998. În 1984, vandalii i-au tăiat mâna dreaptă. În 2006, sirena a fost stropită cu vopsea verde. Ulterior, autoritățile au hotărât să mute statuia mai departe în port, pentru a preveni alte acte de vandalism.

4. Sărutul fără sărut

„Sărutul”, de Auguste Rodin, 1882

„Sărutul” se numea inițial „Francesca da Rimini”, după o nobilă italiană din secolul al XIII-lea, al cărei nume a fost imortalizat de Dante în „Infernul”. Potrivit poveștii, femeia s-a îndrăgostit de fratele mai tânăr al soțului ei.

Iubirea dintre cei doi s-a înfiripat în timp ce citeau împreună povestea lui Lancelot și a lui Guinevere. Aflând de relație și cuprins de gelozie, soțul Francescăi îi ucide pe amândoi.

În sculptură, amantul Francescăi ține în mână o carte. Cei doi sunt îmbrățișați ca într-un sărut, dar nu își ating buzele. Prin asta, Auguste Rodin (maestrul lui Constantin Brâncuși pentru câteva luni) sugerează că amanții au fost uciși fără să comită vreun păcat.

5. Secretul vălului de marmură

Când privești aceste statui, ale căror fețe sunt acoperite cu un văl semitransparent, te întrebi cum a fost creată o asemenea capodoperă din piatră. Se pare că secretul stă în marmura folosită. Blocul folosit de Raffaele Monti avea două straturi – unul translucid, situat la suprafață, și unul opac.

Când a lucrat marmura, Monti a păstrat în mare parte textura de la suprafață și a cioplit pe alocuri, pentru a ajunge la stratul opac. Astfel, s-a creat efectul vălului transparent.

6. Un David aproape perfect

Când vine vorba de statui faimoase, David este în topul tuturor criticilor de artă. Dar puțini cunosc unul dintre secretele acestei capodopere.

Deși David a fost considerat idealul frumuseții masculine, el nu este chiar perfect, fiindcă se uită cruciș. Descoperirea a fost făcută când statuia a fost scanată cu tehnologie laser.

Defectul nu poate fi văzut cu ochiul liber, deoarece sculptura se află pe un piedestal înalt. Experții cred că Michelangelo a creat intenționat această imperfecțiune, astfel încât David să arate impecabil, indiferent din ce parte este privit.

O altă imperfecțiune intenționată este mâna dreaptă a lui David, disproporționat de mare în raport cu corpul.

7. Statui celebre – Arta și moartea

Cea mai misterioasă sculptură din cimitirul Poblenou, din Barcelona, se numește „Sărutul morții”, iar creatorul ei este încă necunoscut. Sculptura se află într-unul din colțurile cimitirului și l-a inspirat pe Ingmar Bergman atunci când a realizat filmul „A Șaptea Pecete” (o povestea despre un cavaler căzut și întâlnirea lui cu moartea).

8. Brațele lui Venus din Milo

„Venus din Milo”, de Alexandros din Antiohia, circa 130-100 î.e.n.

Muzeul Luvru este plin de statui faimoase, iar de departe cea mai căutată este Venus din Milo. A fost descoperită în 1820, pe insula Milos, de un țăran grec. Când a fost găsită, statuia era spartă în două bucăți mari.

Aflat în preajmă, un ofițer francez a văzut-o, și-a dat seama de importanța ei și a ordonat să fie transportată la Paris. Nici până astăzi nu este clar cum și-a pierdut Venus mâinile. Unii speculează că asta s-ar fi întâmplat în timpul unei confruntări între marinarii turci și cei francezi cu privire la proprietatea asupra statuii.

Alții cred că Venus și-a pierdut membrele chiar când a fost descoperită. Există, de asemenea, multe speculații cu privire la postura inițială a statuii. Studii recente arată că Venus ținea în mâna stângă un măr. 

9. Imperfecțiunea frumoasă a „Victoriei din Samotracia”

„Victoria din Samotracia”, secolul al II-lea î.e.n. 

Iată ultima capodoperă de pe lista cu statui faimoase. Această sculptură maiestuoasă o reprezintă pe zeița greacă a victoriei, Nike, și a fost găsită în 1863 în sanctuarul zeilor de pe insula Samothraki (Samotracia).

A fost realizată din marmură de Paros în secolul al II-lea î.e.n., pentru a comemora victoriile flotei grecești. Brațele și capul statuii s-au pierdut. Toate încercările de a reface brațele au dat greș, deoarece au avut un impact negativ asupra capodoperei.

Și astfel ne dăm seama de un adevăr: tocmai imperfecțiunea statuii contribuie la aerul său maiestuos.

Sursa: e-mail Mihail Miron

Related posts

ICR readuce sediul său din București în circuitul cultural și sărbătorește 20 de ani de la înființare într-un weekend cu evenimente deschise publicului

N I

Portrete ale maeștrilor scenei europene, în prezentarea cărții semnate de George Banu, «Les Récits d’Horatio»

Theodora-Raluca Paun

Lista cronologică a principalelor descoperiri, invenții și altor fapte remarcabile ale oamenilor de-a lungul vremurilor

Theodora-Raluca Paun

                      Repere comentate  în baza cronicii lui Dan Teodorescu „Legământul din cuvinte”

Moderator1

La netimpul lor

Theodora-Raluca Paun

A fost lansată la Iași Asociația “Justiție pentru minori” pentru apărarea drepturilor copiilor și intereselor familiilor de pretutindeni

Theodora-Raluca Paun

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy