23 ianuarie 2026
Președintele României, Nicușor Dan, a susținut vineri, 23 ianuarie 2026, declarații de presă după participarea la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, Regatul Belgiei.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor de presă:
Bună seara! Consiliu European excepțional pe subiectul relației transatlantice.
O concluzie generală – că relația transatlantică are o istorie, care a adus stabilitate, prosperitate, și că este importantă pentru Uniunea Europeană și pentru țările din Uniunea Europeană, printre care România, și că dialogul pentru asta trebuie să continue.
În cadrul acestei discuții generale, au fost patru subiecte importante: Danemarca-Groenlanda – unul, tarifele, Ucraina și Gaza și Board of Peace, pe fiecare dintre ele.
Pe subiectul Danemarca-Groenlanda, concluzia unanimă de solidaritate cu Danemarca și Groenlanda, și intenția Uniunii Europene, în coordonare cu NATO, de a investi pentru apărarea zonei arctice.
În ceea ce privește tarifele, bineînțeles, salutarea dezescaladării în declarațiile publice de cele două părți și, în consecință, în Parlamentul European, continuarea dezbaterilor pentru punerea în practică a ce s-a negociat în iulie 2025, care, după cum știți, acum câteva zile se suspendase discuția asta, și, pe de altă parte, după cum știți, aceste tarife de reechilibrare ale Uniunii Europene față de importurile din Statele Unite, care sunt suspendate, iar suspendarea ar urma să expire în 6 februarie 2026, o prelungire cu șase luni acestei suspendări.
În ceea ce privește Ucraina, continuarea sprijinului pentru Ucraina, pe de o parte. Pe de altă parte, în continuarea discuției pe care am avut-o la Coaliția de Voință cu multe din țările care au fost prezente azi, continuarea detalierii planurilor militare în ceea ce privește garanțiile de securitate.
Iar în ceea ce privește Gaza, aici a fost o discuție în care opiniile au fost mai puțin aliniate, dar, în majoritate, s-a opinat că Europa trebuie să fie implicată în procesul de pace din Gaza și că e nevoie, atât de la nivelul Uniunii Europene, cât și de la nivelul statelor care au fost invitate, de o negociere cu Statele Unite în ceea ce privește Carta acestei Coaliții, astfel încât ea să fie în concordanță cu angajamentele internaționale pe care fiecare din state și Uniunea Europeană și le-a luat, Carta ONU și toate celelalte.
Cam asta a fost discuția din Consiliul European de azi.
După cum știți, 12 februarie, din nou un Consiliu European extraordinar, pe competitivitate.
Dacă aveți întrebări.
Jurnalist: Domnule Președinte, politica externă și de securitate a Statelor Unite, precum și strategia de securitate a Washingtonului cere Europei să se adapteze la schimbări – ați menționat și dumneavoastră în aceste patru puncte care s-au desprins astăzi. Însă, dacă ne uităm politic, avem voci europene care pledează pentru independență strategică, respingerea brutalității, unele spun că SUA nu este un aliat, alte voci reclamă un realism bazat pe valori, și alte țări, state Aliate, sunt cele care susțin fără tăgadă alianța transatlantică. Cum tratează România, și dumneavoastră ca titular al politicii externe, această linie e din ce în ce mai puțin fină, dar în egală măsură foarte complicată?
Președintele Nicușor Dan: Linie fină între ce și ce?
Jurnalist: Între toate aceste comparații, pentru că pare că nu mai este o linie fină, pare că este o linie în care sunt anumite voci care vorbesc despre ideea că poate nu mai putem considera Statele Unite ca aliat și alte voci care susțin alianța transatlantică fără tăgadă, și, în egală măsură, cum se poziționează România în această privință.
Președintele Nicușor Dan: Pentru România, Statele Unite reprezintă un partener strategic esențial pentru securitatea noastră și acționăm în consecință. Și, din fericire, în acest Consiliu, această opinie a fost împărtășită de foarte multe din țările Uniunii. Evident că în ultima perioadă au existat turbulențe sau discontinuități în această relație transatlantică, însă există suficiente rațiuni pentru ca ea să continue și, bineînțeles că, așa cum am spus de mai multe ori, dialogul este extrem de important.
Jurnalist: Și o întrebare pe Republica Moldova. Ați răspuns astăzi la o întrebare legată de afirmațiile Președintei Maia Sandu privind scenariul unirii Republicii Moldova cu România, și ați spus că nu există o susținere majoritară în acest sens, dar declarația doamnei Președinte spune că pacea, siguranța și apartenența Republicii Moldova la lumea liberă pot fi asigurate prin aderarea la UE sau sub protecția României, și, având în vedere că obiectivul strategic declarat atât al Bucureștiului, cât și al Chișinăului este să se regăsească împreună în marea familie europeană, în cazul în care această integrare întârzie, unirea Republicii Moldova cu România ar fi un plan B?
Președintele Nicușor Dan: În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi. Majoritatea opiniilor cetățenilor săi este că obiectivul acestui stat este integrarea în Uniunea Europeană. România, evident, frate mai mare, cum vreți să-i spuneți, identitate de cultură, de istorie, susține obiectivul pe care cetățenii Republicii Moldova și l-au ales. Eu sunt optimist că lucrul ăsta se va întâmpla. Dacă, în viitorul, mediu, îndepărtat, majoritatea cetățenilor va avea altă opinie, vom acționa în consecință. Pentru moment, respectăm suveranitatea exprimată de opinia cetățenilor.
Jurnalist: În completarea întrebării colegului meu, sunt țări care s-au poziționat clar în această situație, SUA – Groenlanda. Dumneavoastră ne-ați spus că sunteți îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice între partenerii și aliații transatlantici. Iar de la consilierul dumneavoastră, Marius Lazurca, am înțeles că România este „solidară cu ambele poziții”. Dacă ne puteți spune de ce v-ați ferit să aveți o poziție foarte clară și cum putem fi de ambele părți?
Președintele Nicușor Dan: Cum am spus mai devreme, România este solidară cu Danemarca și Groenlanda, și asta o obligă inclusiv tratatul Uniunii Europene. Este o obligație de solidaritate între țările Uniunii. Ce am încercat eu să fac, pentru că a fost emoție evidentă în momentul ăla, a fost să mă refer la pasul doi, sau pasul trei, în sensul că am încercat să anticipez ce se poate întâmpla dacă fiecare dintre părțile acestei alianțe escaladează și să spun că e mai bine să revenim la dialog. Și, din fericire, în zilele următoare mi-au dat dreptate, s-a revenit la dialog și, în momentul ăsta, putem să vorbim de o abordare constructivă de toate părțile.
Jurnalist: Și aș vrea să vă mai întreb un lucru, dacă nu ați mers la Davos pentru că nu ați vrut să umblați „teleleu prin lume” când erau alte lucruri mai importante în țară.
Președintele Nicușor Dan: Dincolo de acest cuvânt, pe care opinia publică l-a redescoperit, permiteți-mi să încep cu o remarcă filozofică. Eu cred că românii în mai 2025 au votat o schimbare, adică ei au spus „nu ne place cum a fost până acum, vrem să facem altfel”. A face altfel, în opinia mea, înseamnă să nu mai facem lucruri de formă. Deci, pe relațiile internaționale, în care eu reprezint statul român, o dată pe lună mă întâlnesc cu liderii europeni, o dată la șase luni mă întâlnesc cu liderii Comunității Politice Europene, asta înseamnă toate țările europene, inclusiv câteva din zona Caspică. Deci nu este vorba, cum a spus cineva, să ne ducem pe la Davos să ne vadă lumea pe acolo. Întrebarea este cum putem să avem acces la oricine din lumea asta. Întrebarea este deschizi un dialog cu, de exemplu, prim-ministrul indian. Avem gata pregătită o strategie de a dezvolta economic un parteneriat cu India? Avem 100 de firme gata să meargă la un forum economic în New Delhi? Nu prea avem. Eu cred că, înainte de a merge și noi pe acolo, cum s-a spus în opinia publică din România, trebuie să avem pregătite niște strategii astfel încât aceste vizite să fie constructive, ăsta e răspunsul.
Jurnalist: N-am avut pregătit un astfel de…
Președintele Nicușor Dan: Nu avem pe multe lucruri, da, pe multe lucruri. Dacă, în momentul acesta, noi am avea o strategie bine consolidată pe zona Caspică, am face o săptămână un turneu în țările din zona Caspică. Nu avem, și n-am avut-o de 35 de ani.
Jurnalist: Și vă rog, dacă-mi permiteți și o întrebare pe zona de politică internă. Social-democrații, ați văzut, cred, vorbesc de ieșirea de la guvernare și există scenarii discutate, din informațiile noastre, cum ca rocada să nu mai aibă loc și premierul să fie schimbat, să fie unul favorabil social-democraților, este o informație pe surse. Dumneavoastră credeți că este posibilă ruperea Coaliției în perioada următoare? Sau aș vrea să vă întreb și dacă ar trebui schimbat „lăutarul”? Cred că ați auzit expresia.
Președintele Nicușor Dan: Da, îmi place că descoperim cuvinte interesante din limba română. Suntem o societate culturalizată. Eu cred că, față de emoțiile pe care le-am avut toți la sfârșitul anului 2024, mandatul pe care ni l-au dat românii a fost de a păstra o direcție pro-occidentală, pro-europeană, pro-transatlantică pentru România. Și cred că fiecare din partidele care își asumă această direcție au o responsabilitate față de votul pe care l-au primit. Cum o să decurgă negocierile dintre ei, persoane, nu pot să anticipez. Ceea ce pot să spun în momentul de față este că observ la fiecare din aceste partide dorința, responsabilitatea de a continua să fie la guvernare. Într-adevăr, față de acum șapte, opt luni, când vorbeam acum șapte, opt luni cu reprezentanții mediului financiar, firme, fonduri de investiții care au împrumutat România, spaima sau, în fine, frica lor era de partea financiară, de partea fiscală, faptul că România se duce într-o eventuală spirală de dobânzi din care să nu poată să iasă. Acum, în momentul ăsta, nu mai au această frică. Cumva, fiscal România s-a stabilizat. În schimb, primesc întrebarea asta, există îngrijorarea lor cu privire la stabilitate. Deci Coaliția stă ceva mai rău decât stătea acum șase, șapte luni. Dar sunt optimist că, cu responsabilitate, o să continue.
Jurnalist: Domnule Președinte, se discută în ultimele săptămâni la guvern despre o reformă a pensiilor militarilor și inclusiv despre o creștere a vârstei de pensionare. Aș vrea să știu care este poziția dumneavoastră față de aceste propuneri.
Președintele Nicușor Dan: Da, din câte știu au fost întâlniri între reprezentanți, pentru că suntem într-o situație geopolitică complicată, și sistemul național de Apărare este important în această perioadă. Un lucru pe care vreau să-l spun este că nu se pune problema ca cineva care azi îndeplinește condițiile de pensionare să nu beneficieze de aceste condiții, indiferent dacă legea se va schimba, și vreau să insist pe chestiunea asta, tocmai pentru a nu păți, așa cum am pățit în sistemul de justiție, ca oamenii care îndeplineau condițiile de pensionare, speriați de o eventuală schimbare a legii, să iasă la pensie. Deci oamenii care îndeplinesc condițiile – pentru că sunt, de obicei, oamenii care au cea mai mare experiență, ajungând la vârsta asta – deci foarte ferm, toată lumea este de acord cu asta, cine îndeplinește condițiile de pensionare va beneficia de aceste condiții, indiferent de forma legii. Al doilea lucru, am fost informat că există un dialog între guvern și reprezentanții acestor structuri din sistemul de Apărare și înțeleg că s-au înțeles pe o formă de lege care, într-adevăr, cum spuneți dumneavoastră, în fine, cu nuanțe pe categorii profesionale, să și mărească vârsta de pensionare și să corecteze și pe cuantum.
Jurnalist: Știm că urmează să numiți o nouă garnitură de ambasadori. Aș vrea să vă întreb când se va întâmpla acest lucru și care vor fi criteriile și principiile de care veți ține cont în aceste nominalizări pe care le veți face.
Președintele Nicușor Dan: Pentru că așa e uzual, sunt oameni cu copii care sunt înscriși la școală în țările respective, deci, pentru o parte importantă dintre ambasadori, schimbarea se va produce în vara acestui an. Sunt oameni care au făcut patru sau chiar cinci ani de mandat, și criteriul, evident, o să fie de profesionalism.
Jurnalist: În ce etapă sunt negocierile politice pentru nominalizarea directorilor la SRI și la SIE? Și când ne putem aștepta să avem nominalizările și votul în Parlament?
Președintele Nicușor Dan: Sunt șanse să fie în următoarele săptămâni.
Jurnalist: Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, spunea că a găsit dezastru la Primărie și datorii de peste 2 miliarde de lei. Chiar acum câteva ore, a declarat la Euronews că Bucureștiul este complet dependent de deciziile Guvernului și a anunțat un pachet de reforme foarte dure, cu restructurări, închiderea unor instituții publice considerate inutile și creșterea prețului la biletele STB. Cum vedeți aceste declarații? Ați lăsat dezastru la Primăria Capitalei?
Președintele Nicușor Dan: Eu am spus nu doar de cinci ani și jumătate, de când a început mandatul la Primăria Capitalei, am spus asta de vreo 15 ani, de când, ONG-ist fiind, mă preocupam de Capitală, am spus că este o repartiție dezechilibrată între banii care vin din taxele și impozitele bucureștenilor, între Primăria Capitalei și primăriile de sector. Și asta, de ani de zile, de la acea ceartă Năstase-Băsescu de acum 25 de ani, a luat Bucureștiului bani de dezvoltare, care s-au dus în panseluțe și fel de fel de alte floricele, și nu i-a dus în proiecte serioase de infrastructură, pe de o parte. Pe de altă parte, a oprit chestiuni de funcționare curentă a Primăriei. Diferența între – nu contest sumele astea – diferența între ce se întâmplă acum și ce s-a întâmplat când am venit eu la Primărie a fost că datoria pe care eu am găsit-o în 2020 era 3 miliarde, dar, mult mai important, era curentă, adică toți banii ăia, 3 miliarde, trebuiau plătiți de pe o zi pe alta, și oricine din creditorii pe sumele alea puteau să blocheze conturile Primăriei, și vreo 20 le și blocaseră și nu puteam să facem investiții. E nevoie de o reechilibrare a distribuției de bani dintre Primăria Capitalei și primăriile de sector.
Jurnalist: Ca o întrebare de follow-up, în contextul în care se pregătește bugetul pentru 2026, premierul Ilie Bolojan a avut discuții cu primarii la Guvern cu privire la acest buget și se discută despre reducerea sumelor din impozitul pe venit din TVA pe care Guvernul le va acorda primăriilor. Credeți că ar trebui reduse aceste sume, în contextul în care au crescut taxele locale? Dumneavoastră ca fost primar.
Președintele Nicușor Dan: Nu vreau să mă pronunț în general. Ce vreau să spun însă este că am avut niște măsuri care au afectat românii. Inflație 10% înseamnă că toată lumea poate să cumpere cu 10% mai puțin și, în condițiile astea – bineînțeles că orice primar are un mandat scurt, poate că ar trebui să-l facem mai lung, nu știu dacă trebuie Constituție sau lege, dar eu susțin mandate mai lungi de patru ani pentru primari – și evident că fiecare primar dorește să facă investiții, să amenajeze parcuri, să asfalteze străzi. O parte din aceste lucruri, în condițiile în care, cum am spus, românii au suferit deja, pot să le lase pentru anul viitor.
Jurnalist: Și pentru că tot am vorbit despre taxe, v-aș întreba, dumneavoastră cu cât v-au crescut taxele locale, pentru că în ultima perioadă românii s-au plâns că s-au dublat, poate chiar triplat.
Președintele Nicușor Dan: Da, nu am mari proprietăți, și nu, nu sunt la curent, doar pe o mașină, în fine, nu mi-a venit decizia până în momentul ăsta, dar nu despre mine e vorba. E vorba că, din păcate, a fost nevoie de niște corecții care, evident, au afectat oamenii.
Jurnalist: Domnule Președinte, dacă-mi permiteți, o scurtă revenire în sfera politicii externe și europene. A spus și șefa Comisiei Europene în seara aceasta, după Summitul de aici, de la Bruxelles, că Uniunea Europeană va pregăti o strategie pentru Arctica, o implicare în această zonă. Intenționați să luați în calcul o implicare a României sau să demarați diferite analize cum România se poate implica, sub umbrelă UE și NATO, și în parteneriat cu SUA, în acțiunile pe care Alianța Transatlantică o să le facă pentru asigurarea securității arctice și a Nordului Îndepărtat?
Președintele Nicușor Dan: Știți că, la schimb, noi participăm în misiuni de Poliție aeriană, după cum alte țări participă pe teritoriul nostru. În măsura în care ni se solicită sau agreăm, o să facem și asta, dar urgența noastră este, evident, Flancul Estic, pentru că aici este amenințarea imediată.
Jurnalist: O ultimă întrebare din partea mea legată de Consiliul pentru Pace propus de Președintele Trump. Între momentul în care România a primit invitația de a se alătura și după ce s-a anunțat că veți demara această analiză, a existat o comunicare între diplomația română și partea americană pe această temă? Avem vreun follow-up din partea lor?
Președintele Nicușor Dan: Noi, doar în mod politicos, diplomatic, am comunicat că am început analiza, asta este ce s-a întâmplat. De asemenea, la nivelul Ministerului de Externe, au existat consultări cu țări europene cu care suntem mai apropiați legat de cum să tratăm această invitație, care sunt dificultățile lor. Deci există o analiză, și parte din această analiză este un dialog cu țări europene.
Jurnalist: Aș vrea să vă întreb pe un alt subiect, pe plagiatul, acuzațiile de plagiat la adresa ministrului Justiției, ați văzut, bănuiesc, acest caz. În cazul în care verificările vor arăta că a fost vorba de plagiat, ce ar trebui să se întâmple? Să plătească cu funcția? Știm că nu este ceva neobișnuit ca un ministru să fie acuzat de plagiat.
Președintele Nicușor Dan: Sunt multe bătălii de dus, asta este opinia mea. Noi am avut o perioadă, anii ’90-2000, în care era o obișnuință în universitățile din România pentru o parte dintre, în fine, profesori îndrumători să îndrume oamenii să ia de aici, să ia de acolo, plagiat. Un fapt. O parte din oamenii ăștia sunt parte din elita politică a României de azi. Nu există o contrapondere politică față de această realitate. Ca să vă spun foarte tranșant, sunt bătălii mai importante, cum ar fi justiția, evaziunea fiscală, un proiect economic pentru România, în care eu doresc să mă implic.
Jurnalist: Și nu vi se pare o temă importantă aceasta, a unui ministru al justiției care este acuzat de plagiat?
Președintele Nicușor Dan: V-am răspuns la întrebare.
Jurnalist: Există teme mai importante, asta să înțelegem.
Președintele Nicușor Dan: În care eu să mă implic, da.
Jurnalist: Aș avea și eu o întrebare referitoare la Consiliul pentru Pace și acea sumă de un miliard. Este nevoie neapărat de acea sumă sau România, sau orice altă țară, ar putea participa fără să plătească atât de mulți bani? Explicați-ne puțin cum funcționează acest lucru. Să aibă un vot care nu contează atât de mult la acel Consiliu.
Președintele Nicușor Dan: În primul rând, așa, ca element de culoare, vreau să spun că această sintagmă, „un miliard”, nu s-a pomenit azi în Consiliul European. S-a discutat de compatibilitatea cu Carta ONU, de limitarea la Gaza, de faptul că rezoluția Consiliului de Securitate vorbește de un mandat temporar, s-a discutat de foarte multe lucruri, nu s-a discutat de această sumă de un miliard. Suma de un miliard este pentru membrii permanenți. Există o altă categorie de membri, care sunt invitați, și care nu trebuie să plătească această sumă. În orice caz, așa cum am spus, este o propunere de Cartă care este subiect de negociere între Statele Unite și țări care vor să se alăture.
Jurnalist: Ia în calcul România să nu plătească această sumă și totuși să facă parte din acest Consiliu?
Președintele Nicușor Dan: În acest moment, fiind invitată, trei ani de zile nu trebuie să plătească nimic.
Jurnalist: Și o întrebare de follow-up la întrebarea colegului meu despre ambasadori. Este o variantă Dan Neculăescu pentru ambasada SUA?
Președintele Nicușor Dan: O să vedeți…
Jurnalist: Este luat în calcul, să înțelegem…
Președintele Nicușor Dan: O să vedeți numele ambasadorilor după evaluarea pe care o să o facem împreună cu ministerul.
Jurnalist: Când am putea vedea aceste nume?
Președintele Nicușor Dan: Păi, o să-i vedeți mai întâi pe toți cei care sunt rechemați din misiune, și un pic mai târziu cei care sunt numiți în loc.
Bine, mulțumesc!
