Comunicat de presă
Data:
02.10.2025
Guvernul a adoptat în cadrul ședinței din 2 octombrie 2025 proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, precum și a altor acte normative.
Proiectul co-inițiat de Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției urmărește transpunerea în dreptul intern a Directivei UE 2024/1226 a Parlamentului European și a Consiliului privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii Europene. Armonizarea răspunsului statelor membre ale Uniunii Europene la actele de încălcare sau eludare a măsurilor restrictive este unul dintre factorii cheie care eficientizează instrumentul sancțiunilor internaționale adoptate de UE.
Instrumentul măsurilor restrictive ale Uniunii a cunoscut o amplificare fără precedent ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Încă de la debutul acestuia, România a susținut în mod vocal atât adoptarea de noi măsuri menite să limiteze semnificativ capacitatea Federației Ruse de a finanța războiul, cât și necesitatea implementării corecte și complete a acestor măsuri, pentru a asigura eficiența lor.
Potrivit cadrului legal actual din România, încălcarea sau eludarea măsurilor restrictive constituie contravenție. Adoptarea de măsuri disuasive cu caracter penal, astfel cum propune proiectul de Lege, are menirea de a asigura un nivel mai ridicat de conformare la măsurile restrictive adoptate la nivelul Uniunii Europene, contribuind la consolidarea acțiunii externe a Uniunii.
Regăsiți mai jos transcriptul declarațiilor ministrului afacerilor externe, Oana Țoiu, la finalul ședinței de Guvern:
Oana Țoiu: Este un proiect de lege co-inițiat împreună cu Ministerul Justiției și este proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului numărul 202 din 2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.
Vorbim, de fapt, despre o lege, un proiect de lege transmis către Parlament în procedură de urgență, care privește o mai bună reglementare împotriva celor care încearcă și reușesc să eludeze sancțiunile stabilite la nivelul Uniunii Europene. Mai ales în contextul conflictului din Ucraina, Uniunea Europeană, așa cum știți, a adoptat deja 18 pachete de sancțiuni și urmează să adopte în curând pachetul de sancțiuni numărul 19.
De altfel, aceste pachete de sancțiuni sunt și parte importantă a discuțiilor și acțiunilor comune între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Transpunerea directivei era obligatorie pentru România, noi avem de altfel și termen acum până la sfârșitul lunii noiembrie pentru a asigura adoptarea proiectului legislativ în Parlament, de aceea am cerut și obținut și procedura de urgență.
În primul rând, scopul este de a genera un efect de descurajare împotriva celor care fac parte din rețelele teroriste, împotriva celor care fac parte din rețelele care finanțează conflicte militare, un efect de descurajare a investițiilor care provin din regimuri ostile intereselor noastre și intereselor Uniunii Europene. Prin această lege, România demonstrează încă o dată că suntem un partener de încredere, stabil și predictibil și că nu suntem deloc o jurisdicție care poate să fie percepută ca fiind o jurisdicție care tolerează aceste tipuri de comportamente sau investiții. Ce se schimbă esențial? Trecerea de la contravenție la infracțiune.
Dacă până în acest moment, tentativele sau acțiunile de eludare a sancțiunilor erau prevăzute mai degrabă ca un act de neglijență, din acest moment devin fapte grave cu pedeapsă de închisoare de la 1 la 5 ani, iar în cazuri agravante se poate ajunge până la pedepse de până la 12 ani. Competența este transferată la DIICOT. Investigarea acestor noi infracțiuni va fi realizată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Acest lucru transmite și un mesaj foarte clar. Considerăm eludarea sancțiunilor o amenințare la adresa securității naționale. Legislația actuală nu definea în mod explicit eludarea sancțiunilor ca infracțiune. Odată cu acest proiect de lege și cu adoptarea lui de Parlament, acest lucru va fi clar. Înăsprirea radicală a pedepselor trebuie să aibă, așa cum spuneam, un efect de descurajare, dar și un efect de consolidare a poziției României ca partener de încredere, atât în cadrul Uniunii Europene, cât și față de celelalte țări.
Legea include, de altfel, și o perspectivă modernă în sensul în care include în mod explicit criptoactivele în definiția fondurilor, închizând astfel o vulnerabilitate majoră, exploatată pentru a muta banii în afara sistemului financiar tradițional. Principiul extrateritorialității active: legea penală română se va aplica de acum cetățenilor și firmelor care încalcă sancțiunile Uniunii Europene, chiar și în afara țării, indiferent dacă fapta este sau nu pedepsită de legea locală din țara respectivă. Acest lucru blochează posibilitatea de a folosi juridicții terțe ca paravan.
Ce elemente din legislație europeană au fost transpuse? Lista comună de infracțiuni, definiții clare, care pot să fie mai ușor aplicabile, nivelul minim al pedepselor și, în unele cazuri, pentru un efect de descurajare real, chiar depășirea acestor praguri minime din directivă, definirea circumstanțelor agravante, precum și a celor atenuante, o mai bună coordonare și cooperare interinstituțională, este desemnat prin proiectul de lege Consiliul Interinstituțional drept organism național de coordonare, conform cerințelor directivei, pentru a asigura un schimb de informații eficient între toate autoritățile de aplicare a legii – ANAF, Vamă, Parchete și celelalte instituții responsabile. Instrumentele de investigare, de asemenea, se aliniază la legislația europeană.
Un element foarte important pentru România este protecția avertizorilor de integritate. Asigurăm protecție, conform legii naționale și cerințelor europene, pentru persoanele care raportează încălcări ale sancțiunilor, precum și obligația de raportare statistică. Ministerul Afacerilor Externe va publica, în transparență, date statistice privind investigațiile și condamnările, pentru a contribui atât la o imagine clară și transparentă națională, cât și pentru a contribui la această imagine la nivel european. Este inclus și comerțul cu bunuri restricționate, importul, exportul, vânzarea, cumpărarea sau transportul bunurilor interzise. Aici, de exemplu, intră anumite produse militare sau tehnologii cu dublă utilizare, precum și foarte clară categoria eludării și ocolirii sancțiunilor prin ascunderea activelor, prin furnizarea de informații false sau prin neraportarea propriilor active. În acest moment, a fost decis în ședința de guvern ca proiectul de lege să ajungă la Parlament în procedură de urgență și ne așteptăm ca până la sfârșitul acestui an, menționam luna noiembrie ca lună importantă, să fie adoptat în procedură de urgență de Parlament.
