Publicarea Comunicării UE privind abordarea strategică la Marea Neagră

Comunicat de presă

Data: 

 28.05.2025

Ministerul Afacerilor Externe salută cu deosebită satisfacție publicarea astăzi, 28 mai 2025, a Comunicării comune a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră.

Documentul publicat astăzi reflectă eforturile sistematice realizate de România, atât în relația cu instituțiile UE, cât și cu alte state membre, în scopul confirmării importanței strategice deosebite a regiunii Mării Negre în actualul context geopolitic. Totodată, strategia asigură un cadru pentru inițiative care să sprijine acțiunea efectivă a Uniunii în direcția promovării păcii, stabilității și prosperității economice în spațiul extins al Mării Negre, în linie cu concluziile Consiliului European din iunie 2024.

Ministerul Afacerilor Externe apreciază angajamentul politic de la nivelul Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, reflectat în Comunicarea publicată astăzi, de a promova o abordare strategică cuprinzătoare și unitară care să contribuie la consolidarea unui spațiu de pace, conectivitate și prosperitate economică în regiunea Mării Negre, prin utilizarea potențialului oferit de ansamblul instrumentelor și politicilor interne și externe UE.

În acest sens, ministrul afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a declarat:

„România a fost și rămâne un promotor activ al unei viziuni strategice europene pentru regiunea Mării Negre. Comunicarea publicată astăzi este rezultatul unui efort diplomatic susținut, care reflectă preocupările noastre constante pentru securitate, conectivitate și dezvoltare durabilă în această zonă de importanță geostrategică majoră. Salutăm acest pas înainte al Uniunii Europene, care reconfirmă relevanța unei perspective integrate asupra regiunii, în consonanță cu prioritățile noastre naționale și cu aspirațiile partenerilor din vecinătate.”

Ministerul Afacerilor Externe salută în mod particular reconfirmarea valențelor strategice ale politicii de extindere a Uniunii în vecinătate, precum și faptul că rolul și responsabilitatea Uniunii în raport cu regiunea Mării Negre trebuie să reflecte inclusiv decizia politică istorică de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Astfel, în viziunea prezentată prin noua Strategie, acțiunile cheie propuse vor putea contribui atât la susținerea reconstrucției, rezilienței și securității Ucrainei în contextul actual, cât și la susținerea procesului de integrare graduală a candidaților în parcursul lor european. Totodată, documentul reconfirmă importanța cooperării dintre Uniunea Europeană și Turcia în promovarea acțiunilor în regiunea Mării Negre pentru promovarea siguranței maritime, securității energetice și conectivității în regiune.

Ministerul Afacerilor Externe apreciază, în mod deosebit, propunerile concrete de proiecte-fanion și acțiuni cheie incluse în document, menite să susțină obiectivele politice ale noii abordări strategice și să confere acesteia un caracter pragmatic, orientat spre rezultate concrete în sporirea securității, stabilității și rezilienței în regiune, stimularea creșterii durabile și a prosperității economice, racordarea partenerilor non-UE din spațiul Mării Negre la valorile și procesele europene și dinamizarea cooperării cu accent pe proiecte și beneficii concrete pentru cetățenii statelor din regiune.

Elemente suplimentare de conținut ale Comunicării

Comunicarea privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră pornește de la premisa că regiunea Mării Negre deține o importanță geostrategică deosebită, conectând Europa cu Asia, aceasta fiind întărită de contextul de securitate generat de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Securitatea în Marea Neagră este văzută, în textul Strategiei, ca element central în asigurarea unui păci juste, durabile și cuprinzătoare.

Strategia vizează acțiunea strategică a Uniunii Europene la Marea Neagră structurată pe trei piloni, respectiv 1) consolidarea securității, stabilității și rezilienței; 2) creșterea sustenabilă prosperitatea; 3) promovarea protecției mediului, creșterii rezilienței și pregătirii în fața schimbărilor climatice, respectiv a protecției civile.

Strategia se remarcă prin avansarea unor propuneri de proiecte-fanion, dublate de acțiuni cheie care interconectează cei trei piloni și care urmează să fie derulate la nivel UE și în colaborare cu statele partenere din regiunea Mării Negre.

În context, se remarcă propunerea de creare a unui Centru European dedicat securității maritime în Marea Neagră, bazat pe contribuția statelor membre UE, dar și a statelor partenere, riverane la Marea Neagră. Centrul va viza o cooperare strânsă în aria securității și siguranței maritime, prin schimb de informații în timp real privind situația de securitate maritimă, monitorizare și interoperabilitate, supravegherea infrastructurii critice, inclusiv a cablurilor submarine, instalațiilor off-shore și operațiunilor de explorare și exploatare a gazelor naturale și a energiei eoliene pe coasta României și Bulgariei, precum și o cooperare întărită în domeniul pazei de coastă și a consolidării securității interne.

De asemenea, un alt proiect-fanion de relevanță majoră este o Agendă de Conectivitate pentru regiunea Mării Negre, care vizează consolidarea legăturii între Europa și Asia Centrală, prin intermediul Caucazului de Sud, în domeniile energetic, digital și al transporturilor.

Propunerile de proiecte-fanion sunt consolidate printr-o serie de acțiuni-cheie, unele dintre acestea în continuarea demersurilor deja realizate la nivel european, inclusiv de România, cu accent pe:

– dezvoltarea capacităților de deminare, prin extinderea proiectului trilateral derulat în prezent în acest domeniu de România, Bulgaria și Turcia;

– gestionarea riscurilor generate de flota-fantomă utilizată de Federația Rusă pentru securitatea maritimă și de mediu în Marea Neagră;

– susținerea demersurilor de negocieri de pace, respectiv de monitorizare a încetării-focului;

– dezvoltarea infrastructurii de transport și coridoarelor de mobilitate militară, respectiv a infrastructurii cu dublă utilizare; dezvoltarea infrastructurii strategice în domeniul transporturilor și vămilor, prin utilizarea cadrului extins al rețelei TEN-T;

– protecția infrastructurii critice, inclusiv a coridoarelor de mobilitate militară și a celor economice, respectiv a platformelor energetice;

– combaterea amenințărilor hibride, prin crearea unei Rețele de reacție comună în fața dezinformării și interferențelor străine maligne;

– creșterea capacităților de cooperare și schimb de informații în materie de amenințări hibride și cibernetice, inclusiv pentru infrastructura critică, în coordonare cu NATO și alți parteneri like-minded;

– consolidarea cooperării în materie de combatere a crimei organizate și traficului ilegal, prin atragerea partenerilor regionali în inițiative europene dedicate;

– creșterea eficienței și securității energetice, inclusiv prin crearea unui Coridor al energiei verzi între Caucazul de sud și UE, cu evidențierea proiectului cablului submarin de electricitate în bazinul Mării Negre;

– utilizarea conexiunilor multi-modale de transport în aria Mării Negre și Dunării pentru creșterea potențialului comercial regional;

– dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, inclusiv susținerea de proiecte energetice off-shore în acest sens;

– consolidarea conectivității digitale și a unui mediu sigur în domeniul digital;

– asocierea statelor din regiunea Mării Negre la inițiativele europene în domeniul pregătirii și gestiunii crizelor, pe baza Mecanismului European de Protecție Civilă; crearea unei Platforme pentru consolidarea rezilienței în materie de pregătire și răspuns la crize (“Black Sea Resilience”);

– consolidarea cooperării regionale în materie de protecția mediului, inclusiv prin aderarea UE la Convenția de la București privind protecția Mării Negre.

Sursa: MAE