Revista „Memoria Slovelor”, seria nouă, nr. 9–10 (28–29), 2026 se afirmă prin acest număr tematic drept una dintre publicațiile culturale reprezentative dedicate dialogului dintre cultura română din țară și cea din diaspora. Cele 94 de pagini ale revistei reunesc studii, eseuri, articole de istorie și cultură, impresii de călătorie, poezie și cronici, având ca ax central tema „Diaspora românească – rădăcini și orizonturi”. Întregul volum ilustrează ideea că identitatea românească nu este limitată de granițele geografice, ci se exprimă prin continuitatea limbii, culturii și memoriei colective.
Din perspectivă academică, revista propune o abordare interdisciplinară, în care studiile de cultură, literatura, istoria, spiritualitatea și fenomenul migrației se completează reciproc. Publicația oferă cititorului atât texte de reflecție teoretică, cât și mărturii documentare și creații literare, realizând un echilibru între cercetarea culturală și expresia artistică.
Deschiderea revistei este realizată prin editorialul „Diaspora României – rădăcini și orizonturi”, semnat de Anca Cheaito (Iași), care prezintă semnificația celei de-a XI-a ediții a Conferinței dedicate diasporei românești și evidențiază rolul municipiului Iași ca spațiu al dialogului dintre românii de pretutindeni. Autoarea subliniază importanța instituțională și culturală a acestei inițiative și afirmă rolul Iașului ca punte între tradiție și modernitate.
Un studiu de referință este „Cultura între urban și rural”, semnat de George Călin, scriitor și diplomat, ambasador cultural al Convenției ONU – Geneva. Autorul analizează raporturile dintre centru și periferie în cultură, combatând prejudecățile privind superioritatea culturală a marilor centre și pledând pentru recunoașterea valorilor autentice indiferent de spațiul geografic al creației.
În eseul „Iași – Geografia reîntoarcerii – afecțiune, memorie și continuitate”, Anca Cheaito (Liban) oferă una dintre cele mai sensibile evocări ale relației dintre diaspora și orașul natal. Textul transformă Iașul într-un simbol al memoriei culturale românești și într-o punte spirituală între România și Orientul Apropiat.
O contribuție importantă la tema dosarului este articolul „Rolul diasporei românești în promovarea culturii române. Contribuții la afirmarea literaturii române contemporane”, semnat de Al. Florin Țene, care demonstrează, prin exemple concrete, rolul scriitorilor, editorilor și promotorilor culturali români din diaspora în internaționalizarea literaturii române contemporane. Sunt evidențiate activitatea Mihaelei CD, a lui Johnny Ciatloș-Deak, a Doinei Moritz și a filialelor Ligii Scriitorilor Români din străinătate, studiul fiind însoțit de o bibliografie selectivă.
Revista continuă cu numeroase articole de călătorie și evocare culturală, între care: Mircea Vasii – O călătorie la Chișinău, la sfârșit de aprilie; Cristina Nălbitoru – Călător prin „Târgul Ieșilor”; Ecaterina Chifu – Mihai Eminescu, geniu universal; Prof. univ. dr. Florentin Smarandache – Palermo, o bijuterie; Ing. dr. Sergiu Gorjan – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani, la 90 de ani de creație științifică și 130 de ani de activitate pepinieristică; Ilie Fîrtat – Dealul Muierii și Sfânta Mănăstire „Atanasie Athonitul”, Grădiștea – Vâlcea; Ion Talpoș – Statuia „Steinbrecher” din Dossenheim (Germania); George Roca – O vizită în Noua Zeelandă – Țara lungului nor alb; Cristina Cărbune – Când cireșii spun povești; Milena Munteanu – O încercare de (re)interpretare a lui Urmuz; Cristina Nălbitoru – Muzeul Țara Crișurilor – Secția de Etnografie și Românismul de la Săpânța, Maramureș; Ion Nălbitoru – Peștera Urșilor și Sperlonga (Italia); Nely Vieru – Valea Sării.
Componenta literară este consistent reprezentată prin grupaje poetice semnate de: Sorina Ivănescu (Lynskey); Elena Neacșu; Magdalena Neagoe; Marian Nicolae; Marian Teodor Popescu; Doina Moritz.
De asemenea, revista publică texte de proză și eseu precum: Iosefina Schirger – Dintr-o visare; Emanuel Pope (Hopernicus) – Trăiască Viața!; Ioan Nicolaiescu – Profu’ de Mate.
Din punct de vedere editorial, „Memoria Slovelor” dovedește o concepție coerentă, reunind autori din România și din diaspora (Liban, Canada, Australia, Italia, Germania, Noua Zeelandă și alte spații culturale), fapt ce confirmă caracterul internațional al publicației. Revista cultivă valorile identității românești, promovează dialogul intercultural și oferă un cadru de afirmare atât cercetării culturale, cât și creației literare contemporane.
Acest număr dedicat diasporei reprezintă nu doar o colecție de texte, ci un document cultural privind starea actuală a spiritului românesc în lume. Prin diversitatea autorilor și a temelor abordate, „Memoria Slovelor” nr. 9–10 (2026) confirmă că diaspora nu este o periferie a culturii române, ci una dintre formele sale cele mai dinamice de continuitate și afirmare.
Al.Florin Țene
