Medic cu o experiență de peste trei decenii în Germania și un parcurs profesional construit prin perseverență, formare continuă și atașament profund față de pacient, doamna doctor îmbină medicina de familie cu diabetologia și medicina nutrițională într-o viziune modernă și holistică asupra îngrijirii medicale. Absolventă a Facultății de Medicină „Victor Babeș” din Timișoara și stabilită la Nürnberg din 1990, conduce astăzi mai multe cabinete medicale acreditate, inclusiv un centru de diabet și unități specializate în tratamentul plăgilor și al obezității. În interviul de față, vorbește despre drumul său profesional, despre provocările medicinei contemporane și despre valorile care îi ghidează activitatea zi de zi.
Doamnă doctor, ne puteți povesti pe scurt parcursul dumneavoastră profesional și ce v-a determinat să alegeți medicina generală, cu specializare în diabetologie?
Am absolvit Facultatea de Medicină „Victor Babeș” din Timișoara, specializarea Medicină Generală. În România, am profesat timp de șapte ani, dintre care trei ani ca medic stagiar în Timișoara și patru ani ca medic de circumscripție în Craiva, județul Arad.
După emigrarea mea în anul 1990, am lucrat timp de patru ani în mai multe clinici din Nürnberg și din împrejurimi, în baza unor contracte de muncă pe durată determinată. Această situație profesională instabilă a devenit, în timp, extrem de solicitantă pentru mine și pentru familia mea, motiv pentru care am luat decizia de a deveni independentă din punct de vedere profesional — o decizie pe care nu am regretat-o niciodată.
Prin preluarea cabinetului de medicină generală din Paumannstraße 139, Nürnberg, am avut posibilitatea de a oferi pacienților o îngrijire medicală completă, continuă și holistică. În calitate de medic de familie, sunt primul punct de contact al pacienților în cazul problemelor de sănătate. Diagnostichez și tratez afecțiuni acute și cronice, efectuez controale preventive, coordonez tratamentele de specialitate și iau în considerare nu doar aspectele fizice, ci și pe cele psihice și sociale ale stării de sănătate.
Ca medic specialist în medicină generală, consider că pacientul, privit în ansamblul său, trebuie să se afle în centrul actului medical. În activitatea mea zilnică, am constatat încă de timpuriu importanța majoră a bolilor cronice — în special a diabetului zaharat — asupra sănătății pe termen lung și a calității vieții pacienților. Această experiență mi-a consolidat dorința de a-mi aprofunda cunoștințele în domeniul diabetologiei.
Din dorința de a le oferi pacienților mei o îngrijire cât mai cuprinzătoare și fundamentată pe dovezi științifice, am decis în mod conștient să urmez o formare continuă în diabetologie. Sunt motivată în special de posibilitatea de a îmbina prevenția, abordările terapeutice moderne și realitățile individuale ale vieții fiecărui pacient. Extinderea calificării mele nu reprezintă doar un pas profesional, ci o dezvoltare firească a viziunii mele asupra profesiei de medic, în care învățarea continuă și responsabilitatea pe tot parcursul vieții ocupă un rol esențial.
Cum a evoluat cariera dumneavoastră de la început până în prezent și care considerați că au fost cele mai importante momente de succes?
Cariera mea medicală a început în România. În anul 1990, din cauza limitărilor existente la acel moment în ceea ce privește perspectivele profesionale și personale, am decis, împreună cu familia mea, să emigrăm în Germania. Acest pas a reprezentat un nou început, marcat de numeroase provocări lingvistice, culturale și profesionale. Primii ani nu au fost caracterizați de succese imediate, ci au presupus un proces susținut de adaptare, perseverență și dezvoltare continuă.
Aceste experiențe au avut un impact profund asupra motivației mele interioare și au contribuit în mod decisiv la consolidarea dorinței mele de a evolua profesional. Odată cu demararea activității independente, am dobândit cadrul necesar pentru a-mi valorifica pe deplin competențele profesionale și personale, precum și pentru a-mi construi o activitate medicală bazată pe calitate, responsabilitate și continuitate.
Printre cele mai importante repere ale parcursului meu profesional se numără:
- Iulie 1997 – preluarea cabinetului medical din Paumannstraße 139, Nürnberg;
- 1999 – obținerea titlului de medic specialist în medicină generală;
- 2004 – obținerea calificării de medic specialist diabetolog;
- 2004 – acreditarea cabinetului din Paumannstraße 139 de către Direcția Sanitară din Nürnberg ca cabinet specializat în diabetologie;
- 2014 – preluarea cabinetului medical din Paumannstraße 2, Nürnberg, cu specializările medicină generală și medicină nutrițională;
- 2016 – preluarea cabinetului medical din Rothenburger Straße 170, Nürnberg, cabinet de medicină de familie, cu o clientelă medicală preponderent românească;
- 2023 – acreditarea cabinetului din Paumannstraße 139 ca unitate specializată în tratamentul plăgilor la pacienții cu diabet;
- 2025 – acreditarea cabinetului din Paumannstraße 139 de către Asociația Germană de Diabetologie ca centru de diabet;
- 2026 – acreditarea cabinetului din Paumannstraße 139 ca unitate specializată în tratamentul obezității.
De asemenea, în anii 2022 și 2023, activitatea mea a fost recunoscută la nivel național prin recomandarea revistei Focus din Germania, care m-a inclus în rândul medicilor de familie din Nürnberg cu competențe profesionale deosebite.
Privind retrospectiv, consider că parcursul meu profesional reflectă o evoluție constantă, bazată pe muncă susținută, formare continuă și angajament față de pacienți. Fiecare etapă a contribuit la consolidarea identității mele profesionale și la aprofundarea responsabilității față de actul medical.
Activați în prezent în două cabinete medicale. Care au fost motivele pentru această decizie și cum reușiți să gestionați eficient activitatea în ambele locații?
În prezent, îmi desfășor activitatea medicală nu în două, ci în trei cabinete medicale. Decizia de a organiza activitatea în această formă a fost determinată, în parte, de considerente strategice și organizaționale, având ca obiectiv principal asigurarea continuității îngrijirii medicale pentru pacienți.
Cabinetul din Paumannstraße 2 reprezintă o extensie funcțională a cabinetului principal din Paumannstraße 139. Această structură permite menținerea supravegherii și a tratamentului medical al pacienților inclusiv în perioadele în care particip la congrese de specialitate sau mă aflu în concediu, garantând astfel continuitatea actului medical și respectarea standardelor profesionale.
Cabinetul din Rothenburger Straße 170, Nürnberg, a aparținut regretatului meu soț. Decizia de a prelua acest cabinet a fost determinată de creșterea constantă a numărului de cetățeni români care trăiesc și lucrează în Nürnberg, precum și de dorința mea de a le oferi acestora acces la îngrijiri medicale continue, de înaltă calitate, în limba maternă. Prin intermediul acestui cabinet, atât eu, cât și personalul medical, asigurăm o comunicare eficientă și o relație medic–pacient bazată pe încredere, înțelegere și profesionalism.
În ansamblu, activitatea desfășurată în cele trei cabinete reflectă angajamentul meu față de accesibilitatea serviciilor medicale, continuitatea îngrijirii și adaptarea ofertei medicale la nevoile specifice ale comunității de pacienți.
Ce provocări întâmpină cel mai des pacienții cu diabet în zona metropolitană Nürnberg și cum încercați să răspundeți acestor nevoi în practica dumneavoastră zilnică?
În zona metropolitană Nürnberg, persoanele cu diabet zaharat se confruntă cu multiple provocări de natură medicală, socială și organizațională. Diabetul zaharat reprezintă una dintre cele mai frecvente boli cronice din Germania, afectând aproximativ 7–8 milioane de persoane cu diabet zaharat de tip 2, iar numărul cazurilor diagnosticate este în continuă creștere.
Un aspect esențial îl constituie complexitatea stilului de viață impus de această afecțiune. Mulți pacienți trebuie să își monitorizeze regulat valorile glicemice, să integreze în mod consecvent alimentația adecvată și activitatea fizică în viața de zi cu zi, precum și să dobândească competențe solide de autogestionare a terapiei. Acestea includ administrarea corectă a medicației, utilizarea insulinei, prevenirea și tratarea hipoglicemiilor, precum și gestionarea complicațiilor pe termen lung.
Succesul terapeutic poate fi îngreunat de bariere lingvistice sau de un nivel scăzut de alfabetizare în domeniul sănătății, în special în rândul pacienților proveniți din familii de imigranți sau al persoanelor vârstnice. De asemenea, accesul limitat la structuri specializate de îngrijire a diabetului și la tehnologii moderne — precum sistemele de monitorizare continuă a glicemiei sau selecția și utilizarea optimă a diferitelor tipuri de insulină — reprezintă o provocare suplimentară.
Cabinetele noastre răspund acestor nevoi prin aplicarea consecventă, în practica medicală, a ghidurilor și recomandărilor terapeutice ale Asociației Germane de Diabetologie. Abordarea noastră este una individualizată, orientată către pacient, care ține cont atât de datele medicale obiective, cât și de contextul personal, social și cultural al fiecărei persoane. Scopul nostru este de a asigura o îngrijire de înaltă calitate, bazată pe dovezi științifice, care să permită pacienților un control optim al bolii și o calitate cât mai bună a vieții.
Cât de importantă este prevenția în medicina de familie și ce rol joacă educația pacienților în gestionarea diabetului?
Prevenția reprezintă un pilon central al medicinei generale. În calitate de medic de familie, însoțesc frecvent pacienții pe parcursul mai multor ani, ceea ce îmi permite să identific din timp factorii de risc, să abordez aspectele legate de stilul de viață și, în cele mai favorabile situații, să previn sau cel puțin să întârzii apariția unor afecțiuni.
În mod particular, bolile cronice, precum diabetul zaharat, pot fi influențate în mod semnificativ prin măsuri de prevenție. Activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată, controlul greutății corporale și gestionarea stresului joacă un rol esențial în reducerea riscului de boală și în evoluția favorabilă a acesteia.
În tratamentul diabetului, educația medicală a pacientului este un element fundamental. Succesul terapiei depinde într-o măsură mai mare de implicarea activă a pacientului în viața de zi cu zi decât exclusiv de tratamentul medicamentos. Aceasta presupune o bună înțelegere a bolii, monitorizarea corectă a glicemiei, adaptarea alimentației și a activității fizice, precum și utilizarea sigură și responsabilă a medicației sau a insulinei.
Consider că rolul meu, ca medic, nu se limitează la formularea de recomandări medicale, ci constă în dezvoltarea, împreună cu pacienții, a unor strategii terapeutice realiste, individualizate și sustenabile. O informare adecvată consolidează autonomia pacientului, favorizează aderența la tratament și contribuie, pe termen lung, la reducerea complicațiilor și la îmbunătățirea calității vieții.
Cum a influențat digitalizarea sistemului medical german activitatea dumneavoastră și relația cu pacienții?
Digitalizarea a schimbat în mod semnificativ activitatea medicală în numeroase privințe. Introducerea dosarului electronic al pacientului (ePA), a rețetei electronice și a transmiterii digitale a rezultatelor investigațiilor facilitează procesele administrative, îmbunătățește disponibilitatea informațiilor medicale și contribuie la reducerea examinării inutile sau duplicate. În mod ideal, aceste evoluții creează mai mult timp pentru ceea ce este esențial în practica medicală: dialogul direct cu pacientul.
În același timp, telemedicina deschide noi oportunități, în special pentru pacienții cu boli cronice, persoanele vârstnice sau pacienții din regiuni mai puțin accesibile. Monitorizarea evoluției bolii, discutarea rezultatelor medicale și ajustarea terapiilor pot fi realizate, în multe situații, într-un mod eficient și confortabil pentru pacient.
Desigur, procesul de digitalizare este însoțit și de provocări, precum asigurarea protecției datelor, fiabilitatea infrastructurii tehnice și volumul suplimentar de documentare. În prezent, nu toate procesele funcționează încă la nivel optim, însă suntem implicați activ în optimizarea continuă a fluxurilor de lucru digitale. Acest proces necesită timp, adaptare și formare constantă.
Implementată corect și responsabil, digitalizarea are potențialul de a îmbunătăți semnificativ calitatea îngrijirii medicale, fără a înlocui componenta esențială a relației medic–pacient, ci sprijinind și completând contactul personal.
Care sunt valorile profesionale care vă ghidează munca și ce considerați că vă diferențiază de alți medici din domeniu?
Activitatea mea medicală este ghidată în principal de trei valori fundamentale: empatia, continuitatea și simțul responsabilității. Consider esențial nu doar să ofer un tratament corect din punct de vedere medical, ci și să înțeleg pacienții în contextul lor individual de viață. În medicina generală, accentul nu cade exclusiv pe tratarea unor afecțiuni izolate, ci pe abordarea persoanei în ansamblul său — din perspectivă fizică, psihică și socială.
Un element central al practicii mele îl reprezintă relația de încredere construită pe termen lung între medic și pacient. Această continuitate permite o abordare preventivă eficientă, identificarea timpurie a modificărilor stării de sănătate și adaptarea individualizată a strategiilor terapeutice. În mod conștient, aloc timp suficient informării pacienților și procesului decizional comun, deoarece consider că medicina sustenabilă se bazează pe dialog și parteneriat.
Ceea ce mă diferențiază, în opinia mea, este accentul deosebit pe care îl pun pe prevenție, pe dezvoltarea competenței în domeniul sănătății și pe o comunicare centrată pe pacient. Este important pentru mine ca pacienții să înțeleagă afecțiunile de care suferă și să fie implicați activ în procesul terapeutic. Această abordare contribuie nu doar la creșterea succesului tratamentului, ci și la consolidarea încrederii reciproce și a satisfacției ambelor părți implicate.
Cum reușiți să mențineți un echilibru între volumul mare de muncă, responsabilitatea față de pacienți și viața personală?
Menținerea unui echilibru optim între volumul ridicat de muncă, responsabilitatea față de pacienți și viața personală reprezintă, în prezent, o provocare. Activitatea mea profesională presupune un angajament considerabil, lucrând în medie aproximativ 48–50 de ore pe săptămână, ceea ce se reflectă, uneori, în detrimentul timpului personal.
Cu toate acestea, exercitarea profesiei medicale îmi aduce o reală satisfacție profesională, iar motivația intrinsecă rămâne constantă. Vin în fiecare dimineață cu plăcere la cabinet și consider că dedicarea față de pacienți și față de calitatea actului medical justifică acest nivel de implicare. Pe termen lung, rămâne un obiectiv personal important găsirea unui echilibru mai sustenabil între viața profesională și cea personală.
Aveți inițiative sau proiecte speciale dedicate comunității (de exemplu, informare, prevenție, colaborări interdisciplinare)?
Intenționez să dezvolt și să consolidez specializarea în tratamentul obezității în cadrul cabinetelor medicale din Paumannstraße 139 și Paumannstraße 22, stabilind această direcție drept următorul meu proiect major de dezvoltare profesională. Obiectivul este de a oferi pacienților o îngrijire mai structurată, sustenabilă și holistică, care să integreze prevenția, consilierea nutrițională, terapia comportamentală și abordările medicale bazate pe dovezi științifice.
În paralel, un alt obiectiv important pentru acest an îl reprezintă modernizarea infrastructurii IT, în special a sistemelor de operare și a măsurilor de securitate informatică, cu scopul de a asigura protecția datelor, fiabilitatea proceselor digitale și eficiența activității medicale.
Aceste proiecte reflectă angajamentul meu față de dezvoltarea continuă, calitatea actului medical și adaptarea cabinetelor la cerințele actuale ale medicinei moderne.
Ce sfat le-ați oferi pacienților din Nürnberg și împrejurimi pentru menținerea unei vieți sănătoase și pentru prevenirea diabetului?
În calitate de medic de familie, le recomand pacienților din Neumarkt și din zonele învecinate să integreze activitatea fizică în viața de zi cu zi, fie prin plimbări regulate în natură, ciclism, utilizarea scărilor sau practicarea constantă a unui sport adecvat vârstei și stării de sănătate.
La fel de importantă este adoptarea unei alimentații echilibrate, preferabil de tip mediteraneean, cu un consum redus de alimente procesate și zaharuri. De asemenea, recomand efectuarea periodică a controalelor medicale preventive pentru identificarea precoce a factorilor de risc, precum supraponderal, hipertensiunea arterială sau valorile crescute ale glicemiei.
Un rol esențial în menținerea sănătății îl au și somnul suficient, gestionarea eficientă a stresului, renunțarea la fumat, precum și consumul moderat de alcool — de până la 20 g pe zi pentru bărbați și 10 g pe zi pentru femei.
Cel mai important mesaj pe care îl transmit pacienților mei este că sănătatea nu se construiește pe termen scurt, ci prin schimbări realiste și sustenabile, adaptate stilului de viață individual. În acest proces, rolul meu este de a-i însoți, de a-i consilia și de a-i sprijini constant, pe termen lung.
Ionela van Rees- Zota
