Comunicat
Cu prilejul Sfintelor Paşti, Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea– Complex Muzeal şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor, Primăria Oradea, Asociaţia „Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor”, organizează expoziţia „Oul de Paşti: artă populară şi spiritualitate românească”, care va fi deschisă publicului în perioada 15–27 aprilie 2025, în Mica Galerie a reprezentanței ICR de la Veneţia.
Tradiţie larg răspândită în arealul rural al Crişanei, oul încondeiat este expresia talentului meşterilor populari din mediul rural; asocierile cromatice, eleganţa motivelor decorative, limpezimea organizării compoziţiilor sunt argumente care ne îndreptăţesc să afirmăm că multe oua încondeiate sunt adevărate opere de artă naivă. În cadrul expoziţiei vor fi expuse numeroase ouă încondeiate, pentru a evidenţia locul şi importanţa Oului de Paşti în viaţa comunităţilor creştine româneşti din Ţara Crişurilor, ortodoxe şi greco–catolice. Secţia de Etnografie a Muzeului Ţării Crişurilor deţine o colecţie impresionantă de ouă încondeiate, alcătuită din 1883 buc., care provin din cele mai reprezentative zone din România specializate în acest gen de creaţie populară. Mai mult de jumătate dintre acestea provin din zona Bihorului, în rândul cărora se află şi unele ouă cu o vechime considerabilă. Cel mai vechi ou datat, aflat în colecţia muzeului orădean, este din anul 1916, din vremea Primului Război Mondial.
Paştele este cel mai important praznic de peste an al lumii creştine, în care sunt celebrate patimile, jertfa şi învierea lui Iisus Hristos. Sărbătoare a luminii şi a iubirii, precedată de Săptămâna Patimilor şi urmată de Săptămâna Luminată, un timp de înaltă trăire spirituală în care credincioşii participă la reactualizarea evenimentelor biblice legate de Învierea Domnului. Indiferent de data de celebrare a Învierii Domnului, această perioadă rămâne puternic impregnată de manifestări spirituale, în cadrul cărora, pe lângă o serie de acte de devoţiune personală (rugăciuni, spovadă, împărtăşanie, participări la slujbe religioase etc.), întâlnim şi o serie de activităţi de pregătire a unor alimente în scop ritual (ouă, pască, friptură de miel) care sunt duse la biserică, într-un coş, pentru a fi sfinţite şi consumate apoi în ziua de Înviere. Sărbătoarea Paştilor este totodată şi una de comuniune: membrii comunităţii se întâlnesc şi sărbătoresc împreună, se bucură şi ciocnesc ouă, salutându-se cu apelativul „Hristos a Înviat!”, la care se răspunde „Adevărat a Înviat!”.
