Joi 27 februarie 2025, ora 18:00, Sala Dalles (Bulevardul Nicolae Bălcescu, nr. 18, București).
Conferință susținută de prof. univ. dr. Rodica Zafiu, membru corespondent al Academiei Române, președinta Secției de filologie și literatură a Academiei Române.
De peste un secol, lingviștii români (Sextil Pușcariu, Iorgu Iordan, Al. Graur, Mioara Avram și mulți alții) au încercat să observe tendințele de schimbare a limbii în vorbirea și în scrisul contemporanilor, sub presiunea unor factori sociali și culturali (transformări istorice, mode, influențe străine). Putem acum face un bilanț provizoriu, pentru a constata ce s-a păstrat și ce s-a schimbat din tendințele observate în secolul trecut. Perioada actuală pare a fi una caracterizată de schimbări accelerate, produse de influența limbii engleze, de globalizare, de inovațiile permanente din tehnologiile digitale, de extinderea în spațiul public a unei oralități spontane, a vorbirii și a scrisului mai puțin cultivat și (auto)controlat. Deși previziunile în acest domeniu sunt întotdeauna riscante, putând fi contrazise de evoluțiile viitoare, încercăm să înțelegem cât de profund ar putea afecta inovațiile și variațiile uzului structura limbii, să anticipăm în care dintre variațiile actuale se manifestă tendințe mai profunde și care sunt doar fenomene efemere. În acest proces istoric intervine decisiv instituția limbii de cultură, prin norma literară – care încetinește schimbarea și asigură o continuitate lingvistică și culturală cu scrisul predecesorilor noștri. Încercăm să înțelegem cum se stabilesc sau se negociază normele explicite ale limbii, cum interacționează ele cu moda lingvistică și cu tendințele de schimbare, care este raportul dintre norme și încălcările lor în uzul actual.
Rodica Zafiu (n. 1958) este profesoară emerită la Facultatea de Litere a Universității din București și membru corespondent al Academiei Române. A publicat volumele Poezia simbolistică românească (1996), Naraţiune şi poezie (2000; pentru care a primit Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), Diversitate stilistică în româna actuală (2001), Limbaj şi politică (2007), 101 cuvinte argotice (2010, 2023) și a colaborat la mai multe tratate și monografii asupra limbii române în context romanic: The Grammar of Romanian (2013), The Syntax of Old Romanian (2016), The Oxford History of Romanian Morphology (2021) etc. Este autoare a peste o sută de studii și articole de specialitate apărute în periodice prestigioase – Journal of Pragmatics, Degrés, L’information grammaticale, Rivista Italiana di Onomastica (RIOn) , Revue roumaine de linguistique, Limba română, Studii şi cercetări lingvistice etc. – și în volume colective. Ţine de 35 de ani o rubrică săptămânală cu tematică lingvistică în reviste culturale: Luceafărul, între 1990 şi 1993; România literară, din 1993 până în 2012; Dilema veche/Dilema, din 2012 până în prezent. A investigat temporalitatea și narativitatea în textul poetic, strategiile discursului politic și jurnalistic, argoul, tendinţele limbii române actuale, procesul de standardizare lingvistică. Articolele din presa culturală urmăresc tendințe lexicale, gramaticale, stilistice și pragmatice ale limbii române actuale, propunând explicații etimologice sau soluții normative.
