CULTURĂ, CREDINȚĂ ȘI…TRADIȚIE,LA SĂRMAȘU

Motto:
„CULTURA preface sufletul într-un organism, pentru care fiecare experiență e un nutriment (hrană). Orice răsad al „culturei” trebuie să pornească de la știința însăși; nu se poate semăna făină, ci numai grâu, pentru a putea căpăta făină”.
Mihai Eminescu (1850-1889) – „Poet nepereche”

În data de 27 februarie, anul Domnului 2022, în zi de Duminică, după Sfânta Liturghie, la Casa de Cultură din orașul Sărmașu, a avut loc o sărbătoare de suflet românesc sub egida „CULTURĂ, CREDINȚĂ ȘI… TRADIȚIE”.
Evenimentul cultural, social și religios a fost organizat de către Primăria orașului Sărmașu, Biblioteca „Liviu Rusu” și Parohia Ortodoxă Română Sărmașu. Au participat edilul orașului d-l primar ec. Botezan Valer, d-l Nicolae Băciuț scriitor, poet, „Cetățean de Onoare” al urbei sărmășene și directorul culturii mureșene, părintele protopop Șincan Nicolae, scriitor, publicist și președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Tg. Mureș, doamna Rodica Brândaș, profesoară de Limba și Literatura Română, doamna Trombitaș Iolan, viceprimarul orașului, Doamna Burian Dinuca directorul Bibliotecii „Liviu Rusu” amfitrionul adevărat la evenimentului și nu în ultimul rând, subsemnatul.
Așa cum bine stă tuturor românilor, sărbătoarea de suflet românesc a început cu rugăciunea Domnească „Tatăl nostru” și binecuvântarea reușitei de către părintele Protopop Șincan: „Totdeauna lucrul tău, să-l începi cu Dumnezeu / Unde-I El și darul Său nici un lucru e greu”.
Invitați și prezenți au fost peste 150 de persoane în majoritate îmbrăcați în costume naționale din localitățile Reghin, Ibănești, Sărmășel Gară, Vișinel, Balda și Sărmașu. Aceștia erau în grupuri separate dar formând un tot unitar de frumusețe folclorică, scenică și de cultură specifică zonei de apartenență, în așa fel încât sufletul vibra de fericire și bucurie. Doamna directoarea Burian Dinuca a prezentat invitații și a dat cuvântul de deschidere edilului sărmășan. Domnul primar Botezan Valer a preluat frâiele mult așteptatului eveniment, urând bun venit tuturor invitaților prezenți. A reiterat unele reușite din aspirațiile domniei sale pentru oraș, în calitate de edil tânăr, a solicitat sprijin pentru cultura locală și și-a exprimat nemulțumirea pentru o mai mare contribuție la cultura orașului. Și-a manifestat regretul pentru situația de război creată în Europa, în speță în țara vecină Ucraina, dar și de pericolul care planează asupra țării noastre.
Domnul Director Nicolae Băciuț prin „spiciul” ținut a făcut dovada unui înalt om de cultură mureșean, și așa cum spuneam și altădată, „om de cultură național”. Ne-a încântat întotdeauna prin clar-viziunea expusă, prin dragostea care se citește pe fața domniei sale când este vorba de poetul frate basarabean Grigore Vieru și poetul nepereche Mihai Eminescu, pe care-i „cântă” în vers cu o dragoste deosebită, făcându-ne ca eu-l nostru să tresalte de bucurie și o fericire aparte. De fapt domnia sa, la o vârstă respectabilă, duce dorul românesc, versul, credința și cultura în țara noastră din localitate în localitate, din Moldova noastră românească, din Ucraina, acum atât de greu încercată până în Roma Papală, Ierusalimul Hristic și America zisei depline democrații și fericiri. I se potrivesc cuvintele „poetului moldav nepereche”: „Înălțimea și demnitatea spiritului național nu se determinează numai prin cuvântul celor știuți, ci și după întinderea numerică a celor culți”.
Părintele Protopop Șincan Nicolae, patriot desăvârșit și cleric protoiereu cum mulți nu-i are zona transilvană, ne-a plimbat în expozeul sfinției sale prin înălțimea spirituală divină; războiul este expresia urii, pe când pacea este expresia bucuriei divine; pacea lui Hristos pe care am uitat-o, este de origine divină, și…mântuitoare! Povestea narată ne-a trezit la realitatea virtuții cumpătării, a echilibrului de care noi creștinii trebuie să dăm dovadă. Și sfinția sa, împreună cu domnul director Băciuț, asemenea celor doi buni prieteni Eminescu și Creangă, asemenea lui Badea Cârțan, colindă țara și lumea, ducând slova și cântul, lacrima și dorul românesc.
Doamna profesoara Rodica Brândaș, aduce un elogiu elevilor premianți din școlile sărmășene la diferitele concursuri desfășurate în țară și străinătate. S-au remarcat în special elevii din grupul „Graiul Câmpiei” și „Floare de colț”.
Grupul cultural și folcloric de la Reghin condus de inimoasa Sorina Bloj, om de cultură reghinean, ne-a adus bucuria șezătorilor de altădată. Totul a fost făcut cu profesionalism, care ar fi încântat orice public de pretutindeni. Cuvântul Doamnei Bloj a fost unul explosiv, anunțându-ne ceea ce așteptam de mult că: „Președintele Rusiei Putin a reușit numai în doi ani să ne vindece de pandemie…”. Domniei sale și grupului condus i se „alătură” și patriotul ancestral Barițiu: „A cultiva înseamnă a învăța pe oameni să cugete bine; a lumina ce fusese întunecat; a lăți lumina peste cele ce ni se cuvine să știm, a limpezi ideile oamenilor; a-i păzi de greșeli și prejudecăți”.
Grupul folcloric și de tradiție românească din Ibănești „Ibășteana”, condus de doamna Dorina Fărcaș, a venit cu multă „armură de război”, formată din caiere de lână, fusuri, torcători, cântece, doine și jocuri bătrânești, ducându-ne în lumea de altădată a copilăriei. Bărbații în frumoase costume din zona martirilor patrioți, Cofariu și Frandeș, nu s-au lăsat mai prejos, dând răspunsuri „deșuchiate” femeilor provocatoare. Domniilor lor le vine în ajutor pentru tot ceea ce fac și transmit, poetul Blaga: „Tradiția are într-adevăr un rost numai dacă devine un factor creator, altfel e o cârjă pentru atâtea și atâtea slăbiciuni ale unui neam”.
Subsemnatul, expune importanța duminicii lăsatului sec de carne și duminicii lăsatului de brânză, ca fiind elemente definitorii în pregătirea pentru postul de 7 săptămâni care urmează, când fiecare creștin care se respectă, într-un mod cu totul deosebit altor perioade ale vieții, pentru marea întâlnire cu Hristos, la învierea Sa, după 1989 de ani. Încheie, așa cum o face de multe ori pentru o redeșteptare românească: „Deșteptă-te tu cel ce dormi” după îndemnul biblic , și „Deșteaptă-te române” după imnul sfânt românesc.
Asociația de cultură „Fiii Vișinelului”, condus de domnul Vamoș Marinel, ne-a surprins plăcut prin poezie autohtonă și în special prin „cântecele și strigăturile de steag” de la nunți susținute de George poștașul și taraful popular condus de frații Giani și Adi Moldovan.
Grupul „Graiul Câmpiei Transilvane” format din tinerii și bătrânii din Balda, Sărmășel Gară și Sărmașu, în frumoase costume naționale, condus cu măiestrie de doamna directoare Burian Dinuca, a adus hrană spirituală sufletelor noastre greu încercate în aceste momente de pandemie și război, prin rugăciune, poezie și cânt românesc.
Grupul „Floare de colț” condus de doamna Trombitaș Iolan, susținut de pianină, vioară și fluier au prezentat un program de muzică clasică, populară în limba română și maghiară, surprinzându-ne plăcut din toate punctele de vedere. Acest tablou mirific mi-a adus aminte de rugăciunea pe care eu o fac de ani de zile la sfintele slujbe: „Încă ne rugăm pentru creștinii orașului nostru: români ortodocși, reformați maghiari, catolici, greco-catolici, adventiști sau ai altor culte, pentru sănătatea, pacea, mântuirea și unitatea noastră întru diversitate”.
Agapa frățească și bogată, jocul românesc și tradiționalul „La mulți ani” adresat participanților, invitaților și organizatorilor acestui frumos spectacol de tradiție, credință, cultură, edilului orașului și amfitrioanei directoare acestui program, au încheiat o zi minunată, o zi care ne trimite mai aproape de „învierea noastră” prin „Învierea lui Hristos”, și parcă spunându-ne tainic: „Tot cei românesc nu piere și nici nu va pieri”.

Cu dragoste creștinească,
părintele Ilie