23 octombrie 2026
Președintele României, Nicușor Dan, a participat vineri, 23 octombrie 2026, la Forumul Tinerilor Români de Pretutindeni.
Vă prezentăm în continuare transcrierea alocuțiunii susținute de Președintele Nicușor Dan în cadrul evenimentului găzduit de Palatul Cotroceni:
Domnule Președinte,
Domnule Prim-ministru,
Domnule ministru,
Doamnelor și domnilor,
Stimați și dragi tineri,
E o onoare să fiu azi cu dumneavoastră aici și puțină nostalgie față de acum 26 de ani.
În primul rând, vreau să felicit organizatorii, pentru că tot timpul e greu să organizezi, și vă mulțumesc fiecare dintre dumneavoastră pentru disponibilitatea de a participa la aceste discuții, pentru că e important să reflectăm împreună la viitor.
Cum spuneam, în urmă cu 26 de ani, în numele unui ONG, am co-organizat – Sandra Pralong era șefa organizării și domnul Președinte Constantinescu oferea cadrul și locația pentru acest eveniment – întâlnirea tinerilor din România cu cei plecați la studii, și mă bucur că lucrul ăsta se întâmplă în continuare.
Primul lucru pe care vreau să-l spun este că s-au schimbat multe de atunci, pentru că nouă ne place mult să ne autocriticăm, numai că, dacă facem o comparație între ce era România atunci și ce este România acum, o să vedem schimbări esențiale – faptul că suntem în Uniunea Europeană și în NATO, faptul că PIB-ul nu mai este 100 de miliarde, este 400 de miliarde, faptul că – dacă îmi permiteți, eu aveam un salariu de 100 de dolari la Institutul de Matematică, nu mai suntem acolo.
Și asta înseamnă că noi toți, ca societate, și includ aici și pe românii care trăiesc afară, am evoluat și trebuie să fim mândri de această evoluție, și fără să băgăm sub preș toate neajunsurile pe care încă le avem. Evident, România are nevoie de competențele pe care și le-au dezvoltat românii care au ales să trăiască sau să studieze în afară.
Există dorință, disponibilitate din toate părțile. Întrebarea fundamentală este cum vom reuși să colaborăm, pentru că avem experiența multor idei foarte frumoase, disponibilitate deplină și rezultate mai puține. Dacă îmi permiteți o sugestie, înspre asta aș orienta discuțiile, cum putem să facem un proiect, un calendar cu obiective realiste și cu cereri realiste către autoritățile publice.
Toată disponibilitatea din partea noastră, numai că, din când în când, lipsește timpul, și, atunci, lucrurile de viitor sunt amânate până când le rezolvăm pe cele curente care ne ocupă tot timpul.
În această notă optimistă, permiteți-mi să închei. Vă doresc succes și cred că, evident, fiind toți aici, credem în România.
