Craiova, 25–26 septembrie 2026 – Personalități ale mediului academic, cercetători, istorici, jurnaliști și reprezentanți ai unor importante instituții culturale din România și din străinătate se reunesc la Craiova, în cadrul celui de-al XIX-lea Congres Internațional de Istorie a Presei, organizat anul acesta sub tema „Valorificarea prin presă a resurselor arhivistice”.
Congresul este organizat de Asociația Română de Istorie a Presei, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române, Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române – Filiala Craiova și Consiliul Județean Dolj.
Evenimentul propune o amplă dezbatere despre modul în care arhivele, presa și noile tehnologii contribuie la conservarea memoriei colective, dar și despre provocările pe care era digitală și Inteligența Artificială le aduc în ceea ce privește autenticitatea documentelor și a informației.
Participare internațională și personalități ale lumii academice
Deschiderea oficială are loc vineri, 25 septembrie, la Muzeul de Artă Craiova – Sala Oglinzilor, începând cu ora 10.00.
Alături de prof. univ. dr. habil. Gabriela Păsărin, președinta Asociației Române de Istorie a Presei, la deschidere sunt anunțați IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei și Arhiepiscop al Craiovei, Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean Dolj, și prof. univ. dr. Sevastian Cercel, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor”.
Dimensiunea internațională este una dintre caracteristicile importante ale ediției din acest an. Programul include reprezentanți și specialiști din Italia, Republica San Marino, Vatican, Israel, Statele Unite ale Americii, Republica Moldova, Polonia și Spania, printre alții. Mesaje sunt prevăzute inclusiv din partea Excelenței Sale Cosmin Dumitrescu, consulul general al României la Torino, a Mihaelei Anghel, președinta Asociației Culturale Româno-Sanmarineze „Dacia Senza Frontiere”, și a Violetei Popescu, președinta Centro Culturale Italo Romeno Milano.
Un moment aparte al programului îl constituie participarea video a Principessei Elettra Marconi, fiica lui Guglielmo Marconi, alături de prof. Livio Spinelli din Roma.
Arhivele în epoca Inteligenței Artificiale
Comunicările în plen aduc în discuție teme de mare actualitate. Acad. Sabina Ispas va aborda conservarea memoriei culturale prin tehnici moderne de prelucrare și valorificare, prof. Livio Spinelli va prezenta salvarea arhivelor Guglielmo Marconi cu sprijinul Universității Oxford, iar prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, președinta Academiei Oamenilor de Știință din România, va vorbi despre identificarea documentelor de arhivă prin Inteligența Artificială.
Astfel, congresul nu privește arhiva doar ca pe un depozit al trecutului, ci o aduce în dialog direct cu prezentul: digitalizare, Inteligență Artificială, fake news, manipulare algoritmică, responsabilitatea jurnalistică și necesitatea protejării adevărului documentar.
România, Italia și San Marino – dialog cultural fără frontiere
Un loc important în program îl ocupă secțiunea dedicată Anului Cultural România–Italia, în cadrul căreia sunt abordate relațiile culturale româno-italiene, istoria jurnalismului din San Marino, presa diasporei, migrația românească în Italia, personalități românești apreciate în Italia și rolul radioului în societatea italiană.
În cadrul acestei secțiuni, Mihaela Anghel, președinta Asociației Culturale Româno-Sanmarineze „Dacia Senza Frontiere”, va susține comunicarea:
„Misiunea și importanța Asociației Culturale Româno-Sanmarineze «Dacia Senza Frontiere», autentic promotor al dialogului intercultural și al cooperării internaționale, contribuind la crearea și consolidarea unor punți culturale, academice și diplomatice între România, Italia și Republica San Marino.”
Participarea asociației este completată de Maria Loredana Pinotti Degli Uberti, membru onorific al „Dacia Senza Frontiere”, care va aborda una dintre problemele majore ale prezentului: provocările erei internetului și Inteligenței Artificiale în protejarea adevărului documentar împotriva manipulării algoritmice și a răspândirii fake news.
În cea de-a doua parte a secțiunii România–Italia este prevăzută și participarea lui Franco Cavalli, reprezentant al jurnalismului italian și sanmarinez, cu o intervenție dedicată istoriei jurnalismului din Republica San Marino, de la presa de partid la construirea unui sistem național de informare.
Presa diasporei – o arhivă vie a comunităților românești
O atenție specială este acordată și presei românești din diaspora, văzută nu doar ca mijloc de informare, ci și ca arhivă vie a comunităților românești din străinătate.
Printre subiectele programului se numără presa diasporei și evoluția migrației românești în Italia prin publicațiile comunitare și spațiul digital, negocierea identitară în discursul presei diasporice românești, revista „Lumină lină” din New York ca arhivă a unei comunități și recuperarea memoriei culturale românești din Torino.
Două zile dedicate presei, arhivelor și memoriei
Programul științific este amplu și interdisciplinar. Secțiunile congresului abordează presa științifică în spațiul cultural românesc, revista „Arhivele Olteniei”, rolul arhivelor în cercetare, valorificarea fondurilor arhivistice private, transformările presei în era digitală, istoria presei medicale și religioase, arhivele radiofonice și istoria orală, identitatea culturală și responsabilitatea comunicării.
În paralel, în perioada 25–26 septembrie, Muzeul de Artă Craiova va găzdui expoziții de carte și publicații, precum și expoziția fotografică „Contribuția fotografilor din Oltenia în Anul Cultural România–Italia”, organizată de Asociația Artiștilor Fotografi „Dacia Malvensis”. Programul include și un moment muzical oferit de Filarmonica Oltenia Craiova.
Cea de-a doua zi, 26 septembrie, continuă cu ședința Asociației Române de Istorie a Presei și cu mai multe secțiuni științifice desfășurate online, congresul urmând să se încheie în cursul după-amiezii.
Pentru mine, jurnalismul nu este doar o profesie
Am studiat jurnalismul în urmă cu aproximativ 20 de ani, iar Istoria Presei a fost una dintre materiile mele preferate. Poate pentru că am înțeles încă de atunci un lucru care mi se pare și mai important astăzi: nu putem înțelege cu adevărat jurnalismul prezentului dacă nu știm de unde a pornit presa, prin ce transformări a trecut și ce rol enorm a avut în evoluția societății.
Privind în urmă, vorbesc însă nu doar din perspectiva omului care a studiat jurnalismul, ci și a celui care îl practică. Am în spate peste 30 de ani de activitate în jurnalism, iar după atâția ani pot spune că această profesie nu rămâne doar o meserie. Devine parte din tine.
Îmi place uneori să spun că jurnalismul este un fel de „virus”. Odată ce ai fost „infectat” cu acest virus al jurnalismului, nu mai scapi de el. Și poate că nici nu îți mai dorești.
Rămâne curiozitatea. Rămâne nevoia de a pune întrebări. Rămâne reflexul de a căuta povestea din spatele unei informații și de a încerca să înțelegi nu doar ce s-a întâmplat, ci și de ce. Rămâne dorința de a întâlni oameni, de a le asculta poveștile, de a documenta și de a transmite mai departe ceea ce consideri că merită să nu fie uitat.
După mai bine de trei decenii, jurnalismul m-a purtat prin multe experiențe, oameni, locuri și povești. Tocmai de aceea consider că un congres dedicat istoriei presei și valorificării arhivelor are o frumusețe aparte. Într-un asemenea loc, trecutul profesiei noastre întâlnește prezentul și, poate mai important, ne obligă să ne gândim la viitorul ei.
Pentru că ceea ce scriem astăzi devine, mai devreme sau mai târziu, arhiva de mâine.
Un articol, un interviu, o fotografie, o înregistrare radio, o publicație a unei mici comunități din diaspora – toate pot părea astăzi parte din cotidian. Peste 20, 50 sau 100 de ani însă, ele pot deveni mărturii despre cine am fost, cum am trăit, ce probleme am avut și ce valori am apărat.
Poate tocmai acesta este unul dintre cele mai frumoase lucruri ale jurnalismului: scriem despre prezent, dar, fără să ne dăm întotdeauna seama, documentăm istoria.
Iar pentru mine, după peste 30 de ani de jurnalism, această responsabilitate continuă să fie la fel de fascinantă ca la început.
Presa și arhivele – între memoria trecutului și responsabilitatea viitorului
Prin amploarea tematică și participarea internațională, ediția din 2026 a Congresului Internațional de Istorie a Presei creează un spațiu de dialog între cercetarea academică, jurnalism, patrimoniu și noile tehnologii.
De la documentul vechi păstrat într-o arhivă până la Inteligența Artificială, de la presa istorică la publicațiile diasporei și de la memoria comunităților la combaterea dezinformării, congresul de la Craiova readuce în atenție o idee fundamentală: păstrarea și valorificarea memoriei documentare reprezintă o responsabilitate comună, iar presa are un rol esențial în transmiterea acesteia către generațiile viitoare.
Pentru un jurnalist, arhiva nu reprezintă doar trecutul. Ea este dovada că munca noastră rămâne.
Cuvântul scris astăzi devine documentul de mâine. Fotografia făcută astăzi devine memoria unei generații. Iar povestea pe care o spunem astăzi poate deveni, într-o zi, istorie.
Al XIX-lea Congres Internațional de Istorie a Presei
Tema: „Valorificarea prin presă a resurselor arhivistice”
Perioada: 25–26 septembrie 2026
Locul: Craiova
Deschiderea oficială: 25 septembrie, ora 10.00, Muzeul de Artă Craiova – Sala Oglinzilor
Ionela van Rees- Zota
