În spatele fiecărei povești de succes în străinătate se află ani de muncă, adaptare, sacrificii și dorința de a construi punți între oameni și culturi. Pentru mulți români stabiliți în Germania, integrarea nu înseamnă doar un loc de muncă sau învățarea unei limbi străine, ci și găsirea unui echilibru între identitatea proprie și valorile noii societăți.
În interviul acordat Agenției de Presă, doamna [numele intervievatei], manager de integrare în cadrul Primăriei Schwabach și președinta Consiliului de Integrare din Bayreuth, vorbește deschis despre parcursul său început în urmă cu trei decenii în Germania, despre provocările integrării, rolul comunității românești și sprijinul oferit migranților aflați la început de drum.
Decorată anul acesta cu Crucea Federală de Merit, la recomandarea premierului bavarez Markus Söder și oferită de președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, pentru întreaga activitate în domeniul integrării, interlocutoarea noastră transmite un mesaj sincer și realist despre viața în Germania: succesul vine prin educație, implicare, respect și cunoașterea limbii germane.
Un interviu despre oameni, identitate, integrare și despre puterea de a transforma experiența personală într-o misiune dedicată comunității românești și tuturor migranților din Germania.
- Ionela van Rees- Zota: Cum ați ajuns în Germania și ce v-a determinat să plecați din România?
Mă pot mândri că am absolvit în anul 1994, făcând parte din prima promoție de fete care au studiat teologie după Revoluție. Am venit în Germania acum 30 de ani, printr-o bursă în domeniul religios. Această oportunitate mi-a deschis drumul către continuarea studiilor în domenii precum știința religiilor, literatura germană, germanistică interculturală, precum și geografie, atât pentru formarea didactică, cât și pentru studiile de masterat. Astfel, pas cu pas, mi-am construit viața și m-am stabilit în Germania.
- Ionela van Rees- Zota Care au fost primii pași pe care i-ați făcut după ce ați ajuns aici?
Datorită faptului că, imediat după sosirea în Germania, mi-am continuat studiile, integrarea a decurs relativ fără dificultăți. Având sprijinul familiei, am ales să mă implic activ în cadrul universității, într-o organizație care susținea și promova profesorii, familiile acestora, doctoranzii și studenții. La scurt timp după ce am intrat în organizație, am devenit membră în conducere, ocupând funcția de responsabil financiar. Prin această activitate am intrat în contact cu foarte mulți oameni și astfel mi-am construit un cerc larg de cunoștințe. Am primit numeroase invitații din partea membrilor implicați și în alte organizații ale orașului, participând la diverse activități culturale. La rândul meu, am ales să fiu prezentă și consecventă, pentru că integrarea înseamnă implicare activă și interes real față de comunitate.
- Ionela van Rees- Zota: Cât de greu v-a fost să vă adaptați la viața din Germania și care au fost cele mai mari provocări?
La început a fost greu, deoarece veneam după perioada de referendariat făcută în București, un oraș-metropolă plin de activități culturale. Nu exista weekend în care să nu merg împreună cu foști colegi de facultate sau cu cercul de prieteni la teatru, operetă, lansări de carte sau expoziții. În Germania, lipsa prietenilor, contactul cu o societate nouă și procesul de adaptare au fost, cred, cele mai dificile lucruri pentru mine.
- Ionela van Rees- ZotaA existat un moment în care ați vrut să renunțați și să vă întoarceți în România?
Nu, nu a existat un astfel de moment. Odată ce am pornit pe acest drum, am știut că, într-o zi, vor veni și rezultatele. Consideram că mă aflu doar într-o perioadă de pregătire și construcție. M-a dezamăgit însă faptul că nu puteam profesa meseria mea, aceea de profesor de religie ortodoxă. Perioada petrecută la școală în România a fost una dintre cele mai frumoase experiențe din viața mea. Am predat copiilor de la clasele I până la a VIII-a, iar imediat după Revoluție, fiind încă studentă, am predat voluntar religia în școli, înainte ca aceasta să fie introdusă oficial ca materie. Îmi lipseau acei copii dornici de cunoaștere, întrebările lor sincere și recunoștința pe care o exprimau zi de zi.
- Ionela van Rees- Zota Cum ați ajuns să faceți parte din Consiliul de Integrare al orașului Schwabach?
La această întrebare trebuie să fac o mică rectificare. Eu sunt doar cooptată în Consiliul de Integrare al orașului Schwabach, deoarece lucrez ca manager de integrare în cadrul Primăriei Schwabach și prezint periodic rapoarte despre activitatea mea în cadrul ședințelor. Membru al Consiliului de Integrare sunt însă în orașul Bayreuth, acolo unde și locuiesc. Sunt chiar membră fondator, încă de acum 10 ani, când a fost înființat acest consiliu. Anul acesta este unul aniversar, deoarece se împlinesc 10 ani de la înființarea consiliului.
De-a lungul timpului am avut diferite funcții în cadrul consiliului și am coordonat proiectul „Îngerul culturilor”, colaborând cu peste 30 de organizații, școli și grădinițe, într-un proiect desfășurat la nivelul întregului oraș. Bineînțeles, acesta nu a fost singurul proiect pe care l-am adus comunității. Am fost implicată și în alte inițiative, precum proiectul „MiMi – Migranți pentru migranți”, dedicat sănătății și formării de traducători culturali. Lista proiectelor este mult mai amplă. De șase ani ocup și funcția de președintă a Consiliului de Integrare.
Pentru întreaga mea activitate în domeniul integrării, anul acesta am primit, la recomandarea domnului președinte al Bavariei, Markus Söder, Crucea Federală de Merit, distincție oferită de președintele Germaniei, domnul Frank-Walter Steinmeier, ca cea mai înaltă formă de recunoaștere a meritelor în domeniul integrării.
- Ionela van Rees- Zota Ce înseamnă pentru dumneavoastră această responsabilitate și cum îi ajutați concret pe românii din Germania?
Această responsabilitate este una foarte mare, deoarece prin cererile pe care le formulăm și prin ședințele pe care le susținem putem contribui la îmbunătățirea situației migranților. Românii reprezintă doar o parte dintre comunitățile de imigranți, care nu doar că trebuie să conviețuiască în armonie cu celelalte naționalități din Germania, ci și să respecte legile și regulile acestei țări.
Multe dintre întrebările celor veniți din România sunt legate de recunoașterea diplomelor, înscrierea copiilor la grădiniță și școală, precum și de posibilitatea de a urma cursuri pentru învățarea limbii germane. Consiliul organizează lunar ore de consultanță, desfășurate la biblioteca orașului, unde două colege oferă în mod regulat sprijin și îndrumare. De asemenea, am ajutat prin traducerea scrisorilor și documentelor pe care românii nu le înțelegeau, iar în funcție de necesități au fost organizate prezentări despre drepturile și sistemul educațional din Germania, despre sistemul de formare profesională, plata taxelor și multe alte aspecte importante pentru integrare.
Avantajul pe care îl am este faptul că pot îmbina activitatea de voluntariat cu profesia mea. Acest lucru reprezintă un beneficiu important atât pentru orașul Bayreuth, cât și pentru orașul Schwabach, unde activez în același domeniu al integrării. În orașul Schwabach am încercat să îi sprijin pe români să învețe limba germană, să participe la activități culturale dedicate promovării culturii românești, i-am ajutat la redactarea și corectarea CV-urilor și i-am îndrumat către instituțiile competente pentru recunoașterea diplomelor de studii, în funcție de fiecare caz în parte.
Un proiect deosebit pentru mine a fost implicarea în programul „Host Olympic”, atunci când grupa de sportivi paralimpici din România a venit în Bayreuth. Cu această ocazie, am tradus în limba română broșura orașului extra pentru olimpici redactată, iar pentru un muzeu accesibil și persoanelor cu dizabilități am realizat pentru prima dată materialul audio în limba română. Atât traducerea, cât și vocea pentru înregistrare au fost realizate de mine și puse la dispoziția muzeului. Astfel, muzeul dispune acum și de ghidaj audio în limba română.
- Ionela van Rees- Zota Care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confruntă românii care vin în Germania?
Problema numărul unu este lipsa limbii germane și impresia că se pot descurca și fără a o cunoaște, iar de aici încep, de regulă, dificultățile. În continuare, apare lipsa cunoașterii modului în care este construit sistemul și societatea germană. De exemplu, nu poți avea un loc de muncă fără un domiciliu stabil, iar acesta trebuie declarat la primărie. Dacă închiriezi o locuință, există obligații clare care trebuie respectate. Dacă lucrezi, trebuie să plătești taxe, să știi care sunt acestea și unde se achită. Practic, tot ceea ce ține de partea socială, educațională și de muncă este gestionat la un nivel pentru care mulți nu sunt pregătiți la început.
O altă problemă este că mulți caută informații pe rețelele de socializare, unde fiecare își exprimă propria părere. Astfel, ajung frecvent la informații incorecte sau neverificate, fără a ști unde să găsească surse oficiale și legale. Din această cauză apar numeroase dificultăți, inclusiv situații în care informațiile sunt false sau oferite contra cost, fără validare. După ce oamenii pierd bani sau depășesc termenele limită, ajung să caute ajutor la organizații sau persoane oficiale, însă uneori este deja prea târziu pentru a mai putea interveni eficient. De asemenea, există multe cazuri legate de dificultăți disciplinare ale copiilor în școli, iar situațiile educaționale reprezintă o provocare frecventă pentru multe familii românești.
Ionela van Rees- Zota Cum pot românii să ia legătura cu dumneavoastră atunci când au nevoie de sprijin sau îndrumare?
Foarte simplu. La primăria din Schwabach se găsesc numele meu și datele mele de contact. https://www.schwabach.de/de/amt-fuer-senioren-und-soziales/dienstleistungen-amt-fuer-senioren-und-soziales/12332-integrationslotsin.html
La fel și la Bayreuth, pe pagina Consiliului de Integrare, unde există numele meu și o adresă de e-mail pentru toți cei care au întrebări: integration@stadt.bayreuth.de.
În funcție de naționalitate, solicitările sunt direcționate către persoanele responsabile. Consiliul de Integrare nu este doar pentru români, ci pentru toate naționalitățile.
Ionela van Rees- Zota. Ce sfaturi le oferiți românilor care vor să se integreze mai ușor în Germania?
Să învețe limba germană. Chiar dacă unii lucrează într-un mediu în care majoritatea vorbeșc românește, tot vei avea nevoie de limba germană atunci când îți cauți o locuință, când duci copiii la școală sau la grădiniță, când mergi la doctor, când plătești taxe, când îți deschizi un cont bancar sau când primești scrisori oficiale de la primărie și alte instituții. Este un „cerc vicios” fără de care nu te poți descurca în Germania.
Dacă copiii au probleme la școală, cum îi poți ajuta fără să cunoști limba? Cum poți discuta cu educatorul, învățătorul sau profesorul?
Ionela van Rees- Zota Cât de importantă considerați că este învățarea limbii germane pentru integrare și succes?
Este totul.
Ionela van Rees- Zota. Ce apreciază cel mai mult germanii la comunitatea românească?
Există păreri diferite. Sunt germani care îi apreciază pe români și îi consideră muncitori, harnici, cu potențial mare și cu o bază educațională solidă. Există însă și percepții negative, legate de cei care încalcă legea și creează probleme.
Ionela van Rees- Zota. Ce proiecte sau inițiative pregătiți pentru românii din Schwabach și din împrejurimi?
Eu nu îi văd pe români separat, ci ca parte a acestei societăți. Ceea ce ofer românilor ofer și altor naționalități. Așa învață să se respecte pe ei înșiși, dar și pe ceilalți. Organizăm cursuri de limba germană, cluburi de conversație în limba germană, proiecte în domeniul sănătății precum cercurile MiMi, precum și prezentări despre cultura și tradițiile românești în cadrul unor conferințe și evenimente informative.
Ionela van Rees- Zota Cum credeți că pot românii să își păstreze identitatea și tradițiile, integrându-se în același timp în societatea germană?
Identitatea ține foarte mult de educație, de individ și de cercul în care trăiește. Dacă există organizații românești unde oamenii se pot întâlni și conecta cu comunitatea, atunci identitatea poate fi păstrată.
Identitatea se păstrează în două moduri: acasă și într-un mediu organizat, prin intermediul unei organizații. Pentru ca cineva să se integreze într-o altă societate, trebuie în primul rând să fie deschis către noua cultură, să fie curios și să își dorească să evolueze. Atunci procesul de integrare are loc în mod natural. Dacă există izolare și indiferență, apar două probleme în paralel: îți pierzi atât identitatea și încrederea în tine, cât și șansa de a te integra în noua societate.
Ionela van Rees- Zota Ce mesaj aveți pentru românii care se simt singuri sau descurajați în străinătate?
Omul este o ființă socială, iar izolarea duce la nefericire și descurajare. Îi sfătuiesc să caute organizațiile românești, acolo unde pot vorbi limba română, pot primi informații oficiale și pot găsi sprijin.
Ionela van Rees- Zota: Pentru final, care este mesajul dumneavoastră pentru toți românii din Germania și din România?
Germania este o țară a posibilităților, dar și a eșecurilor, dacă vii nepregătit și neinformat din România. Familia reprezintă atât refugiul, cât și stabilitatea psihică de care fiecare are nevoie. Fără un minim de cunoștințe de limba germană, nu vă aventurați pe un drum pe care îl cunoașteți doar din mediul online. Realitatea poate fi foarte diferită de imaginea pe care mulți și-o fac înainte de a ajunge aici.
Ionela van Rees- Zota
