08 iulie 2026
Președintele României, Nicușor Dan, a susținut miercuri, 8 iulie 2026, declarații de presă după participarea la Summitul NATO de la Ankara, Republica Turcia.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor Președintelui Nicușor Dan:
Președintele Nicușor Dan: Final de summit NATO. Au fost mai multe subiecte importante. În primul rând, cum v-am spus de dimineață, Declarația finală a Summitului, care spune că reafirmă unitatea, importanța Articolului 5 – de apărare colectivă, și continuarea legăturii transatlantice, adică participarea Statelor Unite – implicarea în Alianță.
După cum știți, Summitul de la Haga a fost un moment de cotitură anul trecut, în care Statele Unite, în mod justificat, au pus în discuție necesitatea echilibrării cheltuielilor de apărare între Statele Unite și statele europene, și atunci a fost un angajament: 3,5% + 1,5% din Produsul Intern Brut până în 2035 – cheltuieli ale fiecăruia dintre statele NATO pentru apărare, și a fost un moment acum, la un an, în care să vedem cum suntem fiecare. Și răspunsul este că statele europene au luat în serios promisiunea pe care au făcut-o în urmă cu un an.
Dacă vorbim de România, România este anul acesta la aproximativ 2,5% + 1,2%. Și, important, din cei 2,5%, 40% sunt pentru înzestrare propriu-zisă, adică cumpărare de echipament nou.
A fost o discuție despre cum facem ca acești bani să se transforme cât mai repede în echipamente, și aici sunt niște inițiative noi. Pe noi ne interesează foarte tare cea numită „Drone Edge”, la care ne-am alăturat. O altă inițiativă la care ne-am alăturat, cum v-am spus și de dimineață – această bancă pentru apărare, care va avea un sediu în România, unul dintre cele patru. Și discuția despre cum facem, cum flexibilizăm, astfel încât echipamentele să vină în timp util, și nu cum se poate întâmpla dacă rămânem în cadrul actual, cu toate procedurile de achiziții, să avem echipamente peste trei, patru sau cinci ani.
Din nou un lucru bun pentru România: s-a reafirmat în Declarația Summitului că Rusia este principală amenințare la adresa Alianței, implicit importanța Flancului Estic.
S-a menționat în Declarația Summitului sprijinul pentru Ucraina, ceea ce este important pentru apărarea Europei, deci a României, și, în intervenția pe care am avut-o, am reafirmat sprijinul României pentru Ucraina și am ridicat două puncte importante pentru noi, față de Flancul Estic. Unul este Moldova – și solicitarea noastră către parteneri ca ei să contribuie la capacitățile de apărare ale Moldovei, stat neutru, dar care împărtășește valorile occidentale – și, bineînțeles, importanța Mării Negre, nu doar din perspectivă militară, ci și din perspectivă energetică, pentru că, pe de-o parte, în Marea Neagră urmează să producem, și noi, și Turcia, gaz, pe de altă parte, este poarta de intrare în Europa a energiei din zona Caspică și, prin asta, importanța Mării Negre. Și aici, cum v-a anunțat domnul ministru, printr-un acord care s-a semnat cu Turcia și Bulgaria în cadrul Summitului, s-a extins operațiunea de deminare la infrastructura critică, deci inclusiv la Neptun Deep și la conexiunea cu țărmul. Am informat Aliații despre progresele pe care le-am făcut împreună cu Bulgaria pentru acel hub de securitate civil și invitația pentru parteneri să se alăture acestei inițiative. La fel, va fi o interfață între Europa și zona Caspică.
În marja Summitului, am profitat pentru a ne întâlni cu oameni cu care nu ne întâlnim în mod uzual la Consiliile Europene. Am avut ieri o întâlnire cu o delegație de senatori americani preocupată de relația cu NATO. Așa cum am spus, am vorbit despre viziunea noastră cumva comună despre viitorul NATO și am vorbit despre relația bilaterală, cu interesul nostru de a menține și eventual extinde prezența militară americană în România și de a extinde prezența economică a Statelor Unite în România – investiții consistente care să aducă, de asemenea, un plus de securitate.
Am avut azi o întâlnire cu Prim-ministrul canadian. Am discutat de reactoarele de la Cernavodă, de faptul că, pe tehnologia canadiană, partea română a dezvoltat niște soluții complementare și de posibilitatea noastră ca împreună să mergem cu aceste tehnologii comune pe piața globală și, în general, de posibilitatea, oportunitățile de a extinde legăturile economice cu Canada.
Ne-am văzut cu Președintele Coreei de Sud. După cum știți, Coreea de Sud este implicată, de asemenea, în reabilitarea și în construcția noilor facilități de la Cernavodă. Coreea este implicată și în localizarea unor unități de producție militară, și aceeași deschidere de a avea o creștere a schimburilor comerciale cu Coreea. Și o întrevedere cu Prim-ministrul britanic, cu care am discutat mai mult de chestiuni de securitate. Am discutat mai mult de chestiuni de securitate: prezența militară britanică în România, incidentele cu drone pe care le-am avut recent și cum putem să progresăm în această zonă.
Cam atât de la Summit și de la întâlnirile bilaterale. Aștept întrebările dumneavoastră./
Jurnalist: Domnule Președinte, de la Haga, Aliații au plecat cu un obiectiv clar: 3,5% din PIB pentru apărare până în 2035. La Ankara ați venit cu rezultate concrete. Aceste rezultate au schimbat atmosfera din sală? Sau care a fost atmosfera din sală în raport cu Președintele Trump? S-a declarat mulțumit de aceste rezultate sau va pune presiune în continuare pe Aliați până la următorul summit – care poate ne puteți spune când va fi și unde – și dacă de la acest summit aliații au plecat cu un nou obiectiv?
Președintele Nicușor Dan: Da, acest summit a fost un summit de etapă. În multe intervenții, reprezentanții țărilor au spus, fiecare dintre ei, pe unde sunt cu realizarea acestui obiectiv. Bineînțeles că informațiile astea erau cunoscute la nivel de ambasadori NATO. Și mai importantă decât discuția în sală a fost Declarația comună pe care o avem și care spune că, cum am spus la început, păstrăm unitatea transatlantică și Alianța. Prin aceste eforturi suplimentare, este mai puternică. În sală, atmosfera a fost una de colaborare de toate părțile – de partea americană, de partea reprezentanților țărilor europene. A fost o atmosferă de colaborare, cu întrebările pe care vi le-am pus: cum facem să grăbim procesul de transfer al banilor în echipamente, cum facem să aducem tehnologiile noi, cum facem să reducem procesele birocratice. Pe viitorul summit e o discuție care a fost lăsată la latitudinea ambasadorilor la NATO.
Jurnalist: Domnule Președinte, prin „Santinela Estului”, România primește ajutor de la aliați. Polonia a venit cu inițiativa, Germania vine cu industrie, Franța cu avioane, și așa mai departe. Pe lângă geografia, pe care o avem ca destin, România cu ce contribuie la această apărare?
Președintele Nicușor Dan: După cum știți, noi avem o misiune aeriană în țările baltice. Avem acest program comun cu Turcia și cu Bulgaria pe deminarea la Marea Neagră. Avem tipurile de ajutor pe care le cunoașteți pentru Ucraina. Asta este situația la momentul prezent. Pentru viitor, în funcție de discuțiile care vor avea loc la nivel militar, intenția tuturor este de extindere a colaborării și a interoperabilității.
Jurnalist: Domnule Președinte, dacă îmi permiteți o întrebare prospectivă. Declarația finală a Summitului se încheie cu mulțumiri pentru ospitalitate față de gazdele de aici din Turcia și menționează că se așteaptă cu interes următoarea reuniune, fără a se menționa unde. Anul 2029 ar reuni câteva momente simbol pentru România, în primul rând, și pentru Alianță – 80 de ani de la înființarea Alianței, 40 de ani de la Revoluția Română, 25 de ani de la aderarea noastră la NATO, dar și 21 de ani de la Summitul de la București. Pe lângă geografia Flancului Estic pe care o avem, sunt argumente pentru care România ar putea să intenționeze să candideze pentru găzduirea Summitului în NATO din 2029 sau cu o altă ocazie?
Președintele Nicușor Dan: În general, pentru un summit viitor, răspunsul e afirmativ; dar nu suntem blocați pe un an anume.
Jurnalist: Domnule Președinte, ați fost întrebat cumva de ceilalți lideri despre instabilitatea politică din țara noastră? Despre faptul că, din nefericire, la acest summit ați mers cu miniștri interimari?
Președintele Nicușor Dan: Da, dar nu cu îngrijorare, ci cu curiozitate. Pentru că nu suntem un caz singular în Europa, adică spectrul politic în țările europene este tot mai divizat. În Danemarca sunt 12 partide în Parlament, de exemplu. Le-a luat două luni să facă o coaliție. Deci, suntem în trend, ca să spun așa. Dar ceea ce am transmis – și, cumva, interlocutorii pe care i-am avut mi-au spus „suntem siguri de asta, nu avem niciun dubiu” – este că România își continuă direcția prooccidentală și își respectă angajamentele. Deci am fost întrebat de asta, pentru că oamenii știau deja răspunsul.
Jurnalist: Luni vă vedeți cu partidele politice?
Președintele Nicușor Dan: Da, am rugat colegii, începând de ieri, să îi sune pe lideri, astfel încât să vadă care este un moment în care agenda fiecăruia îi permite să ne vedem cu toții – în formatul pe care îl știți, fosta Coaliție. Și, foarte probabil, luni dimineața ne vom vedea în această formulă.
Jurnalist: Domnule Președinte, tot la situația internă aș vrea să mă refer, pentru că trecem de două luni printr-o criză politică. Și alți președinți din România au trecut, la rândul lor, prin crize politice, sau au relații consolidate cu SUA – cazul Președintelui Iohannis. Ați discutat cu vreunul dintre predecesorii dumneavoastră în aceste luni de criză?
Președintele Nicușor Dan: Nu.
Jurnalist: Mulțumesc! Dacă îmi permiteți încă o întrebare: puteți spune publicului din România, vă rugăm, ce ați discutat la cina de la Cluj, unde au fost mai mulți oameni, cu Sacha Draghici, fondatorul celei mai mari firme de jocuri de noroc din România și investitor minoritar în compania One, companie imobiliară cu care ați avut un îndelung conflict.
Președintele Nicușor Dan: Da. Nu m-am dus acolo să mă întâlnesc cu domnul Draghici. „Techsylvania” se numește evenimentul, are cred că 10 sau 15 ani de când funcționează, aduce investitori din zona de tehnologie din lume. Dacă nu am fi fost într-un context de criză politică, probabil că m-aș fi dus la mai multe evenimente din cadrul acestui forum de afaceri. Și, la cina pe care o cunoașteți, au fost prezenți 10-12 oameni, cei mai importanți dintre cei 3.000 care au participat la eveniment, care au avut curiozitatea să discute cu Președintele României despre oportunități de afaceri în România și despre cum vede Președintele viitorul economic al acestei țări. Îmi doresc să am cât mai multe astfel de întâlniri cu oameni relevanți.
Jurnalist: Mulțumesc frumos! Pentru clarificare, dumneavoastră considerați că fenomenul jocurilor de noroc este unul periculos în România?
Președintele Nicușor Dan: E o întrebare cu multe nuanțe: legal/ilegal, de la ce vârstă, cum se promovează, între ce ore, cărui public. E o dezbatere pe care trebuie să o avem în societate.
Jurnalist: Aș reveni la criza politică. Ați spus că echipa dumneavoastră a discutat cu liderii politici. Ați simțit cumva, știți cumva, aveți informații dacă s-au schimbat în vreun fel pozițiile acestora de la ultima discuție pe care ați avut-o la Palatul Cotroceni?
Președintele Nicușor Dan: Nu, ce am spus a fost doar că eu fiind aici și, în fine, fiind o perioadă în care oamenii sunt în diverse locuri, nu am fost eu cel care a vorbit, ci au vorbit colegii mei, ca să stabilească o dată la care să fie toată lumea. Dincolo de asta, în toată această perioadă, am avut discuții cu toată lumea, și ei m-au informat despre discuțiile pe care le-au avut între ei. În momentul acesta, strict în momentul acesta, eu nu simt că se degajează o soluție.
Jurnalist: Adică întâlnirea de uni… ce așteptări aveți de la ea?
Președintele Nicușor Dan: La întâlnirea de luni vreau ca fiecare dintre lideri să spună care este soluția de majoritate pe care o văd. O să le adresez rugămintea să nu-mi spună numai mie, să vă spună și dumneavoastră, pentru că au principala responsabilitate.
Jurnalist: În cazul în care luni partidele vor veni cu aceleași poziții – pentru că asta s-a întâmplat și până acum, deși ați cerut o flexibilizare, au venit fix cu aceleași propuneri -, dacă nu vor veni cu cifre clare, cu o majoritate, ce veți face? Veți alege dintre cele două propuneri, Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan, sau veți propune un alt nume de premier?
Președintele Nicușor Dan: Am mai multe lucruri de spus aici.
Unu: cum am mai spus-o deja, nu voi propune un premier de care să știu că nu are nicio șansă să strângă majoritatea. Și, în momentul de față, cele două propuneri care au fost avansate nu au șanse să strângă majoritate, deci nu o să le propun ca să fac un exercițiu de imagine. Asta este prima chestiune.
A doua: în momentul în care l-am propus pe Eugen Tomac, aveam, nu garanția, dar, în urma discuțiilor pe care le avusesem cu liderii partidelor, aveam așteptarea rezonabilă ca acest Guvern de tehnocrați să treacă. De asemenea, în momentul în care l-am propus pe domnul Veștea, aveam, la fel, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu liderii partidelor, aveam așteptarea rezonabilă ca acest Guvern să treacă. Față de discuțiile pe care le avusesem, au apărut niște schimbări până în momentul în care acest Guvern, fie primul guvern să intre, iar al doilea chiar a intrat în dezbaterea Parlamentului. Nu mai sunt în situația în care să am o așteptare rezonabilă că o anumită propunere va trece, deci nu voi face o nominalizare.
Și trei: sunt sigur că veți pune aceleași întrebări liderilor politici. Că majoritatea parlamentară nu e la Președinte, majoritatea parlamentară este la partidele din Parlament, și răspunsul trebuie să vină de la liderii partidelor din parlament. Și sunt sigur că vă veți duce la fiecare dintre ei să-i întrebați: „au trecut 63, 65, 67, 69 de zile” – că le numărați – „care este propunerea dumneavoastră de majoritate?”. Nu de declarație politică, de majoritate. Și sunt sigur că o să popularizați răspunsurile lor.
Jurnalist: Încă o completare, vă rog. Până acum, la propunerile pe care le-ați avut, calculele au arătat că ar fi fost nevoie și de voturi de la parlamentari AUR. Nu tot partidul…
Președintele Nicușor Dan: Nu, nu, nu! Asta vreau să precizez: și varianta cu domnul Tomac, și varianta cu domnul Veștea, pe discuțiile evident prospective, și nu asumate în vreun fel sau altul, am avut așteptarea rezonabilă ca ele să treacă fără voturi de la AUR.
Jurnalist: Ați mai fost întrebat până acum despre voturile de la AUR, și câteodată nu ați avut un răspuns foarte clar. Ne puteți spune, cu „da” sau „nu”: în cazul în care vă vor propune o majoritate și vor spune: „Avem nevoie și de câteva voturi, două-trei, de la AUR”, le veți accepta sau nu?
Președintele Nicușor Dan: Cred că e prima oară când aud întrebarea asta. Răspunsul este nu.
Jurnalist: Cazul azilelor ilegale de la Bihor este cercetat de autoritățile competente și a divizat societatea română. Vreau să vă întreb: dumneavoastră, în această speță, vă simțiți șeful unui stat care nu poate să facă controale, astfel încât cetățenii săi să fie în siguranță, sau vă simțiți șeful unui stat care îi abandonează pe cei mai vulnerabili?
Președintele Nicușor Dan: Statul român are foarte-foarte multe deficiențe, în special la organismele sale de control. Și va fi un proces de termen lung ca lucrurile acestea să se rezolve. Acum, discutând strict de cazul de la Bihor: în primul rând, văzând imaginile, relatările, toată compasiunea pentru oamenii care au ajuns în această situație. Trecând în operativ, cred că – și din nou, e o problemă generală pe multe domenii – România e un stat care funcționează cu povești, narative, cu politicieni care declară, declamă, se ceartă între ei, dar nu avem cifre. Câți oameni sunt în această situație? ,Câte locuri sunt la centrele publice care să răspundă acestei nevoi de îngrijire paliativă? Câte locuri sunt în centrele private? Care este strategia statului român pentru ca această problemă să fie rezolvată într-un interval de trei ani, cinci ani? Din nou, și din nou, și din nou, ne întoarcem la inabilitatea, neputința statului român de a funcționa cu strategii care să aibă indicatori clari, numere. Și atunci, în absența acestor tipuri de date, pe care, în sfârșit, poate viitorul Guvern, cu un viitor ministru al muncii și protecției sociale, ar trebui să le facă, avem fiecare câte o opinie. Și nu cred că ajungem prea departe.
Jurnalist: Domnule Președinte, să facem un exercițiu. Ne plac exercițiile, cred, multora dintre noi. Este luni, se termină discuția cu liderii fostei coaliții de guvernare, poate că se termină sau nu la fel de tensionat ca cealaltă, și nu ajungeți la nicio concluzie. Care este strategia Președintelui matematician pentru următorii pași, ca România să poată avea un Guvern stabil până în toamnă?
Președintele Nicușor Dan: Da. Nu știu care este strategia Președintelui matematician, dar sunt sigur că acțiunea jurnalistului jurnalist va fi să-i aștepte pe liderii partidelor politice la ieșirea de la Cotroceni să-i întrebe: „care este propunerea dumneavoastră pentru o majoritate?”. Cred că asta este ordinea…
Jurnalist: Vă întrebam asta pentru că v-ați asumat rolul de mediator, și atunci știți dumneavoastră din discuții, cine, ce și la ce nu renunță. De aici întrebarea. Care ar fi strategia?
Președintele Nicușor Dan: Da, da. Au fost situații în care mi-am exercitat acest rol și, din fericire, în acele situații pozițiile au fost conciliabile. Întrebarea este ce poate să facă un mediator când pozițiile sunt ireconciliabile. Nu prea multe, pentru că voturile nu sunt la Președinte, sunt la Parlament.
Jurnalist: Bună ziua! Domnule Președinte, eu am o întrebare cu un context puțin mai mare. Vreau să vorbim despre domnul Florin Vlădică, care ocupă funcția de consilier de stat și director al Oficiului Informațiilor Integrate la Administrația Prezidențială. El a fost adus la Palatul Cotroceni când Președinte interimar era domnul Ilie Bolojan. În martie anul acesta, a fost surprins la celebra masă de la restaurantul „Isoletta” alături de Sorin Grindeanu, de ambasadoarea SUA în Grecia și de domnul Adrian Thiess, unul dintre oamenii care s-au ocupat de campania lui Călin Georgescu. Domnul Florin Vlădică are un traseu profesional legat de doi oameni de afaceri controversați în România: e vorba de Ovidiu Tender și de Frank Timiș. S-a ocupat de afacerile acestora în Africa, așa cum reiese și din documente oficiale, și din investigațiile de presă. Având în vedere acest context, știați de aceste legături, care sunt publice? Aveți o părere legată de ele? Și mai ales: dumneavoastră, ca Președinte al României, aveți încredere deplină că niciun consilier pe care îl aveți cu atribuții de securitate nu este vulnerabil la influențe economice, politice sau externe?
Președintele Nicușor Dan: Să mă luăm pe mine, da? Am stat de nenumărate ori la masă cu niște persoane despre care nu aveam cea mai bună impresie. Dar, când faci politică, scopul tău social este să negociezi între categorii sociale pe care le reprezinți, astfel încât să le optimizezi voința, așteptările lor de la stat. Deci faptul că niște oameni au stat la masă și au mai fost alții la acea masă – am mai primit întrebarea asta – pentru mine nu are nicio relevanță.
Doi: există un număr de consilieri prezidențiali și un număr de consilieri de stat, fiecare cu atribuțiile lor, fiecare cu cercul lui de cunoscuți, cu relațiile sociale, cu relațiile cu media, cu relațiile cu mediul de afaceri, absolut legitim. Ce pot eu să vă garantez este că nicio decizie a Administrației nu va fi vreodată influențată nelegitim de vreun cerc de interese, pentru că nu există astfel de decizii care să nu treacă pe la mine.
Jurnalist: Și dacă îmi permiteți o foarte scurtă întrebare, că vorbiți de cercuri de interese: v-ați autoproclamat în Polonia șeful Sistemului – așa ați spus. Ne puteți spune ce este sistemul sau din ce este format? Și, dacă dumneavoastră sunteți șeful sistemului, de ce nu ați putut să numiți, de când ați devenit Președinte al României, noi șefi la serviciile secrete?
Președintele Nicușor Dan: Nu cred că trebuie să facem prea multă semantică. Ce-am vrut eu să spun este că, în momentul în care am fost primarul Bucureștiului, dacă dumneavoastră ați fi venit la mine să mă întrebați orice despre activitatea Primăriei, eu n-aș fi dat vina pe un director care era în subordinea mea, pentru că aveam un mandat de la cetățeni și trebuia să îmi asum tot ceea ce aveam în subordine în Primăria Capitalei. Ăsta a fost sensul răspunsului meu. Ce este Sistemul? Sistemul este ansamblul de autorități, de relații de putere pe care ele împreună le exercită. Și bineînțeles că în cadrul statului român există persoane, grupuri care exercită autoritate, putere în mod nelegitim. Evident că se întâmplă lucrul ăsta. Dar nu înseamnă că eu, ca Președinte, în mod constituțional șeful mai multor structuri, o să spun că mă lupt ca un ONG-ist cu aceste interese nelegitime. Și o să vă răspund că am niște atribuții constituționale, conduc niște structuri, pot să influențez deciziile unor autorități și, în numele cetățenilor care mi-au dat mandatul, din această poziție, o să încerc să reformez statul român; ăsta e mandatul.
Jurnalist: Domnule Președinte, permiteți-mi să mă întorc la Summitul NATO, pentru că tocmai s-a încheiat.
Președintele Nicușor Dan: Suntem la Ankara.
Jurnalist: Da. Și dumneavoastră, deși ați vorbit de unitate – am citit Declarația comună -, involuntar, știți că există, cel puțin aparent, semi-tabere, să spunem: e Președintele Trump și Statele Unite, de-o parte, și restul Aliaților, care încearcă să mulțumească și America și să o păstreze în structurile de securitate generale. Pe acest fond, pendulând între pro-occidental și pro-european, care e înglobat în pro-occidental, România poate avea vreun rol? Intenționați să vizitați Statele Unite? Poate cândva, cine știe, vom avea parte de o vizită similară. Păstrându-ne proporția: în zonă, dar ca țară pe Flancul Estic, putem face ceva mai mult să fim mai băgați în seamă, să ne promovăm mai mult – nu spun „mai bine” – mai mult interesele de securitate?
Președintele Nicușor Dan: Da. O să vă răspund la întrebare, dar, din nou, cu titlu general: în politica externă e exact ca în politică internă. Da, există interese legitime. În cadrul NATO, există Statele Unite și Europa, cu interesul Statelor Unite de a echilibra balanța de securitate. Există state de pe Flancul Estic, există state de pe Flancul Sudic. Statele de pe Flancul Estic vor mai mulți bani pe Flancul Estic. Statele pe Flancul Sudic vor mai mulți bani pe Flancul Sudic. Există problema arctică. Sunt alte state care vor mai mulți bani pentru zona arctică. În Uniunea Europeană există state frugale, pe dezbaterea pe care o avem acum pe bugetul Uniunii, state care vor să contribuie mai puțin la bugetul Uniunii. Există „Prietenii Coeziunii”, printre care suntem și noi, care vor bugete mai ambițioase. Astea sunt dezbateri care sunt absolut legitime, absolut civilizate și în care, până la urmă, din rezonabilitatea tuturor, se ajunge la un compromis. Asta este politica externă în esență. Deci faptul că oameni, state au opinii divergente pe anumite chestiuni nu trebuie să ne sperie. Asta e democrația, acesta e modul de a aranja lucrurile prin consens și păstrând acele valori care ne-au adus împreună – libertatea individului, libertatea de exprimare și toate celelalte.
Acum, pe relația cu Statele Unite, bineînțeles că o vizită este un punct simbolic important, chiar foarte important, dar, dincolo de asta, există o muncă de diplomație, de diplomație economică. Există zeci, sute de întâlniri pe multe paliere tehnice, în care cele două părți ale relației bilaterale, în mod legitim, încearcă să-și promoveze interesele. Și eu am spus foarte clar, de mai multe ori, care sunt interesele noastre pe această relație bilaterală: păstrarea sau extinderea prezenței militare și extinderea prezenței economice. Și, pe asta, de luni de zile, sunt progrese.
Jurnalist: Vă mulțumesc și aștept.
Jurnalist: Revin la consultările de săptămâna viitoare și vă întreb cât timp le mai acordați partidelor să ajungă la un numitor comun și să vină cu o propunere de majoritate și dacă sperați că până la 1 septembrie acestea se vor înțelege, vor veni cu o soluție, și dumneavoastră veți putea atunci să desemnați un premier.
Președintele Nicușor Dan: Nu vreau să fac predicții. Și nu cred că sunt eu cel care, în mod necesar, trebuie să pună presiune. Bineînțeles că am un mandat, reprezint cetățenii, dar cred că, în momentul față, fiecare dintre liderii partidelor parlamentare trebuie să simtă presiunea oamenilor. Adică oamenii care trăiesc mai prost decât anul trecut, care au incertitudine în ceea ce privește viitorul familiilor lor, toți oamenii ăștia au așteptarea ca politicienii, că de-aia – din nou, mă întorc la rolul social al politicianului: politicianul este ales de oameni să le negocieze interesele, astfel încât oamenii să-și vadă de viața lor și să nu ajungă să-și dea în cap unii altora, ăsta e rolul social. Și atunci, eu cred că așteptarea întregii societăți este ca partidele parlamentare să fie rezonabile, să ajungă la un consens. Nu pot să precizez sau să estimez când se va ajunge la acest consens și, mai ales, nu am instrumente. Președintele României nu face dosare, șantaje, ce vă puteți închipui dumneavoastră, astfel încât să ghidoneze niște politicieni să spună „da” când ei vor să spună „nu”. Suntem într-o democrație în care politicienii trebuie să ajungă la un consens, asta e meseria lor.
Jurnalist: Considerați că, în momentul de față, România se apropie de organizarea unor alegeri anticipate?
Președintele Nicușor Dan: Eu constat că suntem într-un blocaj în care, totuși, pe obiectivele importante există rezonabilitate. Adică toată lumea e de acord că trebuie să avem o sesiune extraordinară a Parlamentului în care să trecem legile care sunt necesare pentru a finaliza PNRR. Toată lumea e de acord că, pe acele două-trei legi care încă sunt în discuție, trebuie să existe niște comisii tehnice în care partidele să-și trimită reprezentanții, deci pe lucrurile importante există consens.
Jurnalist: Să ne întoarcem la Summitul de aici, domnule Președinte. Președintele Ucrainei, care a fost prezent la Ankara, a anunțat că s-au încheiat acorduri pentru drone cu alte trei state: Danemarca, Olanda și Estonia. Exista această intenție și în România, ați semnat un memorandum cu Președintele Zelenski când a fost la București. În ce stadiu sunt negocierile și când s-ar putea întâmpla?
Președintele Nicușor Dan: Țările pe care le menționați dumneavoastră, din fericire pentru ele, sunt într-o situație financiară mai bună decât România și au început procesul ăsta în urmă cu doi ani, trei ani, în care au oferit o asistență financiară consistentă pentru Ucraina, în care au semnat, în urmă cu mai mult timp, niște acorduri în care producția de drone, sisteme antidrone, se face în respectivele țări, dar toate livrările se duc în Ucraina o perioadă de timp. De asta ele sunt mai avansate decât noi în procesul ăsta. Acestea fiind spuse, am semnat acordul ăsta cu Ucraina. O să existe chiar luna aceasta o vizită a unei delegații foarte consistente ucrainene în România în care să avansăm din punct de vedere tehnic, și sunt optimist că o să ajungem la rezultate într-un interval de câteva luni.
Mulțumesc!
