Poate termenul care definește cel mai bine mentalitatea colectivă din România actuală este pesimismul. Pentru majoritatea cetățenilor nu se întrezărește nicio posibilitate de a trăi mai bine, percepția față de progresul societății românești este dominată de negativism și incertitudine. Mesajele care sunt vehiculate în spațiul public fie de decidenți fie de tot felul de formatori de opinie se înscriu aproape în totalitate pe aceeași coordonată. Mai mult, mesajul central pe care România îl transmite în exterior este marcat substanțial de aceleași note pesimiste. Asta în condițiile în care avem nevoie de investiții externe ca de aer, într-un context regional imprevizibil și care va rămâne a probabil așa mult timp de aici încolo.
Ca analist politic și specialist în comunicare cred că trebuie să reușim cumva să schimbăm această paradigmă, să încercăm o altfel de raportare publică la evenimentele care se derulează fie intern fie pe plan internațional. Nu înseamnă să nu le privim cu realism , sau să nu fim conștienți de semnificațiile lor. Dar poate ar fi mai potrivit să încercăm să ieșim din atmosfera predominant isterică, dominată de un alarmism cvasi permanent . Ar fi , totodată, de preferat să scăpăm pe cât posibil și de masochismul care pare că ne strânge tot mai tare și nu vrea să ne mai dea drumul. Doar așa mai putem privi spre viitor cu speranță și mai putem construi ceva viabil pentru noi și generațiile ce vor urma.
Antoniu Marin
