Prezentul material încearcă o schițare a structurii și dinamicii emigrației românești spre Germania, în context european. Accentul este pus pe principalii poli de atracție europeană a românilor, în calitate de prim context al emigrării lor spre Germania. Este, după știința noastră, una dintre puținele analize focalizate pe o principală țară de atracție a emigrării din România, în anii `20 ai acestui secol. În cuprinsul materialului folosim date diferite ca sursă (EUROSTAT , Institutul Național de Statistică INS, sau de sondaj) sau ca raportare în timp, funcție de disponibilitatea datelor și relevanța lor în context.
De ce Germania?
Din simplul motiv că pare a fi cel mai dinamic pol de atracție a românilor. Dacă în 2014, Germania atrăgea aproximativ 10% dintre cetățenii români aflați în Europa, fiind pe locul al treilea în seria polilor de atracție a emigranților din România, la 1 ianuarie 2020, ea trece pe locul al doilea, după Italia, înaintea Spaniei, în seria polilor de atracție europeană a românilor (Tabelul A1 în anexă). Nu știm exact de unde vine această tendință de sporire considerabilă a atractivității Germaniei pentru migrația din România. Ar putea fi vorba de mai mulți factori, între care deosebit de importante ne par a fi relațiile de migrație și salariile. O mulțime de sate din Transilvania au rămas fără sași, după 1989, emigranți în Germania. Similar șvabii din Banat au emigrat, masiv, tot spre Germania, în același context. În anii 1990, făcând cercetări pentru Banca Mondială la Moșna, în apropiere de Mediaș, s-a constatat un fenomen de folosire a relațiilor cu emigranții de origine română din Germania, de către cei rămași acasă, și pentru emigrare din România în Germania (Stănculescu&Berevoescu 1999).
La începutul anilor 1990, intențiile de emigrare erau în curs de structurare. În perioada iulie-august 1993 este realizat, la cererea International Organization for Migration, un sondaj pe un eșantion reprezentativ de 1046 persoane adulte, în 110 puncte de eșantionare (IOM 1993). Pe baza acestui sondaj se constată că Germania era cea mai atractivă țară, la momentul respectiv: 36% dintre cei cu intenții de emigrare (9% din eșantionul de sondaj) indicau Germania ca primă preferință de țară de emigrare, urmată de Franța (10% dintre cei cu intenții de emigrare) și de Statele Unite (10% din totalul emigranților potențiali).
Ulterior, însă, atractivitatea Italiei și Spaniei s-a impus și acestea au devenit principalele țări de atracție a românilor în Europa. Efect de similitudine a limbilor de origine latină vorbite în Romania, Italia și Spania, sau de locuri de muncă disponibile la destinații, sau de taxe pentru acces la noile locuri de muncă, înainte de primirea țării în Uniunea Europeană? Greu de spus, cu datele disponibile. Abia în 2020 Germania devine al doilea centru de atracție a emigrației românești, după Italia, înaintea Spaniei[1]. Probabil cererea locală de forță de muncă, așa cum specifică teoria „pieței segmentate a muncii” a impus schimbările în ierarhia destinațiilor pentru români (Massey et al. 1998:28).
Oricum, între 2014 și 2024, Germania înregistrează cel mai mare spor în atractivitatea europeană a românilor (Tabelul 1). Reținem, deci, că Germania nu a înregistrat cea mai mare atractivitate migratorie a românilor, dar a fost țara europeană în care a avut loc cea mai mare creștere a numărului relativ de imigranți veniți din România în Europa. Este nesigură creșterea ponderii lor în cazul Marii Britanii dat fiind ieșirea acestei țări din EU în 2020. De reținut, de asemenea, că cea mai mare descreștere de imigranți români a avut loc în Italia și în Spania, cei doi poli de atracție din sistemul emigrării europene a românilor, situate în sudul continentului. Datele EUROSTAT din tabelul 1 nu specifică de unde au venit românii, direct din România, țara de origine, sau din altă țară de imigrare a acestora.
Table 1. Dynamics of Romanian immigrants in European countries 2014-2024
| Data source: EUROSTAT. Own computations. Data for the United Kingdom (UK), the year of BREXIT, are no longer available. This is why we replaced it for 2024 with the absolute data for 2019 that were reported by EUROSTAT. The horizontal thick lines in the table are for natural breaking points in the column series of data. The first six countries in the first column of the table form a kind of migratory attraction hexagon of the Romanian migrants in Europe (Sandu 2025). The other one is added to having a sherper contrast of the migration system we are discussing here. |
Este foarte probabil ca unii dintre emigranții români să fi venit într-o anumită țară europeană printr-o migrație pas cu pas. Acesta ar putea fi cazul celor care au “învățat” despre cea mai bună destinație a potențialei lor emigrări de la alți emigranți din țara de rezidență. Principala destinație a italienilor în Europa, în 2025, a fost Germania. Unii dintre românii care erau în Italia în 2024 ar fi putut învăța despre oportunitățile de trai și muncă din Germania, de la italieni. În Tabelul 2 sunt date cifrele care spun care erau principalele fluxuri de migrație între țările hexagonului de atracție europeană a românilor. Principalele fluxuri de migrație spre Germania erau, în anul 2024, din Italia și din Austria. Rezultă că românii care erau în aceste țări au putut afla de la nativii care știau unde migrează, în Europa, cei mai mulți dintre conaționalii lor. Așa au putut afla românii din aceste două țări de oportunitățile de muncă/locuire/educație din Germania și s-au putut decide pentru a continua migrația lor spre această țară. Similar, românii care erau în Spania, pentru a lua un alt exemplu, au putut afla despre oportunitățile de migrație din Franța, Mara Britanie sau Germania. Cu alte cuvinte, acestea au fost alte oportunități de informare despre alte țări europene, ca posibile ținte de migrație. Hexagonul sau sistemul de migrație în care se deplasează românii în Europa se întreține, foarte probabil, și prin informații de acest gen.
Table 2. Migration interconnections among the countries of the hexagon attracting Romanians in Europe, 2025
| Data source: EUROSTAT data, table migr_pop1ctz. Own computations. : missing data in EUROSTAT data basis. Shadow for the main destination country by each column. |
În tabelul 2 apar și Belgia și Olanda, deși nu fac parte, deocamdată, din seria celor șase centre de atracție europeană a românilor. Reținerea lor în tabel este dată de ipoteza că emigrarea românilor în Europa se va diversifica și mai mult. În prezent, Belgia este un prim candidat în seria principalilor poli de atracție a românilor în spațiul european. Aproximativ 25 de mii de imigranți din România o mai despart de Austria care este deja în seria principalilor poli de atracție a românilor în spațiul european. Olanda, este, iarăși, un candidat notabil la atracția migratorie a românilor în acest spațiu continental.
Cu alte date, provenite de la ultimul recensământ de populație din România anului 2021 (Tabel 3) se poate contextualiza motivația emigrării din această țară spre Germania. La peste jumătate dintre emigranții români de scurtă durată (sub un an), principalul motiv de plecare era munca/ angajarea pe piața muncii din țara de destinație specificată în prima coloană a tabelului.
Table 3. Motivation of short term emigration of Romanians by 2021 (%)
Data source: National Institute of Statistics NIS, 2021 census. Own computations for motivations. GDP per capita as % of the European Union average are computed and diffused on the site of EUROSTAT.
Germania și Olanda erau țările cu cea mai mare pondere a emigranților de scurtă durată plecați, la data recensământului din 2021, pentru muncă în afară. Foarte probabil că cifrele respective, din cea de-a doua coloană a tabelului, se referă la românii care emigrau pentru un loc de muncă deja angajat . În cea de-a treia coloană a tabelului apar ponderile celor care erau plecați în căutarea unui loc de muncă. Acest tip de motivație era specific celor plecați în Spania, Italia sau în Marea Britanie. Migrația familială sau pentru întregirea familiei par să fi fost de intensitate maximă pentru emigrările spre Franța și Ungaria. De remarcat faptul că două dintre țările hexagonului de atracție migratorie, orientate prin motivație pentru muncă, aveau și nivel de dezvoltare foarte ridicat. Este vorba de Germania și Austria. Țările mai sărace, gen Italia și Spania, erau atracție în special pentru cei în căutarea locului de muncă.
De unde și de ce pleacă românii în Germania?
Fluxurile de emigrare din România în Germania sunt particularizate și prin selectivitatea teritorială a fenomenului. Din păcate datele de care dispunem sunt diferite, funcție de recensământ.
Ultimele date disponibile, referitoare la județul de plecare, sunt produse de către Institutul Național de Statistică, prin recensământul din 2021 și raportate pentru emigrarea temporară de scurtă durată (sub un an de zile). Analiza grafică a acestora indica faptul că emigrările spre Germania porneau, în special, din ruralul unor județe ale Transilvaniei (în sens larg), incluzând Mureș, Timiș, Caraș-Severin, Sibiu, Bistrița-Năsăud și Alba, sau din comune din Moldova (din Vaslui, Botoșani și Bacău), sau din sud, din județul Teleorman (Sandu 2025). Comparativ cu situația din 2011, în 2021 se înregistrează, în România, o extensie a spațiilor de emigrare spre Germania. La penultimul recensământ din 2011, plecările de lungă durată erau realizate în principal din Transilvania. În 2021, la emigrările spre Germania din Transilvania , se adaugă și cele din județele menționate ale Moldovei și Munteniei. Prin contrast, principalele plecări spre Italia se realizează, conform datelor din 2021, în principal din Moldova, dar și din Teleormanul rural.
Analize anterioare, cu datele recensământului din 2011, la nivel de localitate, indică o emigrare de lungă durată spre Germania, în principal din Transilvania (în sens restrâns, fără Banat și Crișana-Maramureș) și din Banat, din localitățile dezvoltate, relativ depărtate de orașe, cu pondere mare de populație ocupată în sectorul terțiar și în industrie. Similitudinea maximă este în raport cu determinarea cauzală a emigrărilor spre Franța și Marea Britanie (vezi Tabelul 3 din Sandu 2025). Rezultatele analizei cu date de la recensământul din 2021 nu mai sunt disponibile public, decât la nivel de județ, relativ necomparabile cu cele din 2011.
Concluzii și discuție
Emigrația românească în Europa de după 1990 este, în prezent, orientată preponderent spre Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Franța și Austria. După o preferință potențială pentru Germania, emigrarea din România se orientează prioritar spre Italia și Spania. Nu știm cât din această schimbare de la potențialul dat de sondaje și realul din comportamentele de migrație a rezultat din similitudinile de limbă , oportunitățile de locuri de muncă la diferite destinații sau relații sociale. Germania a ajuns să se impună ca destinație de rang doi pentru emigranții din România, abia în 2020. Greu de spus ce se va întâmpla în viitor, ca volum, cu emigrația românească în Germania. Fenomenele de criză economică la origine și la destinație și relațiile transnaționale structurate deja par să aibă rol esențial în aceste schimbări. Datele statistice de care ne-am folosit sunt insuficiente pentru a răspunde unor astfel de întrebări implicate de analiză. Sunt necesare sondaje, separate sau comparative pe românii din țările de maximă atracție europeană.
Cine pleacă de la o destinație dată, cine vine, cine revine în țară, de ce, cu ce proiecte, prin ce relații sau mecanisme, cum votează și de ce votează într-un anume fel, ce relații sunt între românii din țară și cei din străinătate, sunt întrebări esențiale care trebuie formulate și aplicate în sondajele atât de necesare. Ideea că poți face politici publice în România sau în diasporele românești, fără sondaje sistematice, pe eșantioane reprezentative, aici și acolo, este pură utopie care trebuie depășită.
Revenind la cazul diasporei românești din Germania sunt necesare nu numai sondaje, ci sondaje reprezentative pe landuri sau regiuni din Germania asupra imigranților veniți din România. Cercetări multinivel care să stabilească relații între migrație, dezvoltare și cultură sunt necesare și se pot face dacă subeșantioanele componente vor fi reprezentative pentru comunitățile de români aflate în diferite regiuni ale Germaniei. Ulterior vor fi foarte utile comparațiile între imigranții români și cei polonezi din Germania, spre exemplu. Comparații multiple vor putea fi dezvoltate între sondaje asupra diasporelor românești din Franța, Spania, Italia, Austria sau Marea Britanie, spre exemplu.
Referințe
International Organization for Migration IOM. (1993). Problems and Motives of Potential Migration in Romania. A follow-up study. October. Migration Information Programme for Romania.
Massey, D. S., Arango, J., Hugo, G., Kouaouci, A., & Pellegrino, A. (1998). Worlds in motion: understanding international migration at the end of the millennium: understanding international migration at the end of the millennium. Clarendon Press.
Sandu, D., Anghel, R., Berevoescu, I., Hasdeu, I., & Stanculescu, M. S. (1999). Reconstructing community space: Social assessment of Mosna and Viscri–two former Saxon villages in Romania. January 1999. Bucharest: World Bank.
Sandu, D. (2025). A Multi‐Level Migration System Between Regions of Origin and the European Hexagon of Attraction. International Migration, 63(5), e70092.
Stanculescu, M., & Berevoescu, I. (1999). Moșna, un sat care se reinventează. Sociologie Romaneasca, 1, 79-106.
Annex
Table A1. Romanian immigrants in the main attraction countries of the European Union, 2016-2025
| Data source: EUROSTAT, excerpt from the file migr_pop1ctz. Records for January 1st of the reference year, Romanian citizens in the destination country. |
[1] Pentru detalii vezi datele EUROSTAT din tabelul migr_pop1ctz__custom_20112863, cu selectarea opțiunii referitoare la imigranții români pe țări ale Uniunii Europene (EU). Derivat din acest fișier este și tabelul A1 din anexă.
Dumitru Sandu
Universitatea București
