5 C
Nürnberg, DE
February 21, 2026
Diaspora Exclusiv Germania

Radiografia discriminării: Rezultatele chestionarului privind rasismul în Germania. Focus: Nürnberg 2025-2026- Diskriminierung im Fokus: Ergebnisse der Umfrage zu Rassismus in Deutschland – Schwerpunkt Nürnberg 2025-2026

De ce acest demers? Trăim într-o lume în continuă schimbare, însă, din păcate, nu toate schimbările sunt pozitive. Locuind în Nürnberg, am început să observ, cu o îngrijorare crescândă, tot mai multe acte de discriminare și rasism în viața de zi cu zi – fie că vorbim de interacțiuni în spațiul public, la locul de muncă sau în relația cu anumite instituții.

Din dorința de a nu lăsa aceste observații la stadiul de simple percepții subiective, la mijlocul anului 2025, am lansat un chestionar dedicat evaluării experiențelor de acest gen. Timp de 7 luni, comunitatea a avut posibilitatea să voteze și să-și exprime realitatea trăită. Astăzi, rezultatele sunt oficiale și trag un semnal de alarmă care nu mai poate fi ignorat.

Analiza Rezultatelor: O Realitate în Cifre

Rezultatele centralizate după cele 7 luni de sondaj ne oferă un tablou îngrijorător al integrării și acceptării:

  • Victimizarea (42%): Aproape jumătate dintre respondenți declară că au fost victime ale unui act de rasism. Este o cifră cutremurătoare care demonstrează că discriminarea nu este un incident izolat, ci o experiență comună pentru o mare parte a comunității noastre.
  • Prăpastia Raportării (2% vs 34%): Deși 42% sunt victime, doar un infim 2% au raportat incidentul. În schimb, 34% au ales tăcerea. Acest lucru indică o neîncredere profundă în autorități sau teama că raportarea nu va schimba nimic.
  • Normalizarea Abuzului (17%): Un procent semnificativ de persoane declară că „nu au nicio reacție”, ceea ce sugerează o desensibilizare periculoasă – am ajuns să acceptăm micro-agresiunile ca pe o normalitate a vieții de imigrant.
  • Trauma (1%): Deși procentul pare mic, acesta reprezintă persoane a căror viață a fost profund afectată emoțional de ură și excludere.

Analiză Comparativă: Nürnberg vs. Alte Orașe

În Germania: Diferențe Est-Vest și Urban-Rural Tendința generală în Germania arată că în orașele mari, cosmopolite (cum sunt Berlin, Hamburg sau München), rasismul este adesea mai subtil, structural (greutatea de a găsi o locuință cu un nume străin), în timp ce în landurile din Est sau în zonele rurale, acesta tinde să fie mai direct și vocal. Nürnberg, deși un oraș cu o istorie complexă și un profil industrial dezvoltat, pare să urmeze o tendință de creștere a intoleranței, alimentată adesea de contextul politic actual și de polarizarea socială.

România vs. Germania: Tipuri diferite de discriminare

  • În România: Discriminarea este adesea îndreptată către minorități etnice interne (în special comunitatea romă) sau pe criterii de statut social. Este o discriminare bazată pe prejudecăți istorice adânc înrădăcinate.
  • În Germania: Pentru noi, românii, discriminarea este una de tip „est-european”. Suntem adesea judecați prin prisma unor stereotipuri legate de forța de muncă ieftină sau criminalitate, o barieră culturală care ne împiedică să fim priviți la adevărata noastră valoare profesională.

Tendințe pentru 2026: Încotro ne îndreptăm?

Datele sugerează o tendință de „închidere” a societății. Dacă în anii trecuți integrarea părea un proces fluid, acum observăm o rigidizare. Totuși, faptul că 4% dintre respondenți declară că nu au simțit niciodată acest abuz ne oferă o mică doză de speranță – există încă bule de normalitate și respect reciproc.

Concluzie Acest chestionar nu a fost doar un exercițiu statistic, ci o voce acordată celor care suferă în tăcere. Rezultatul de 42% victime față de 2% raportări trebuie să ne dea de gândit. Nu este suficient să fim „tolerați”, trebuie să fim respectați ca membri activi ai societății în care trăim, muncim și plătim taxe.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați votat. Tăcerea hrănește discriminarea, iar cuvântul și unitatea sunt primele noastre arme împotriva ei.

Aici puteti vota in continuare….

https://www.facebook.com/groups/680801822251460/permalink/2599262933738663


Acest material este bazat pe sondajul desfășurat în perioada iulie 2025 – februarie 2026.

Ionela van Rees- Zota


Warum diese Initiative? Wir leben in einer Zeit des ständigen Wandels, doch leider sind nicht alle Veränderungen positiv. Seit ich in Nürnberg lebe, beobachte ich mit wachsender Sorge immer häufiger Akte von Diskriminierung und Rassismus im Alltag – sei es im öffentlichen Raum, am Arbeitsplatz oder im Umgang mit Behörden.

Um diese Beobachtungen nicht nur als subjektive Wahrnehmungen stehen zu lassen, habe ich Mitte 2025 eine Umfrage gestartet, um die Erfahrungen mit Diskriminierung, Rassismus und sozialem Ausschluss objektiv zu bewerten. Über einen Zeitraum von 7 Monaten hatte die Gemeinschaft die Möglichkeit abzustimmen. Heute liegen die offiziellen Ergebnisse vor, und sie sind ein Weckruf, der nicht länger ignoriert werden kann.

Analyse der Ergebnisse: Eine besorgniserregende Realität

Die zentralisierten Daten nach siebenmonatiger Laufzeit zeichnen ein düsteres Bild der Integration und Akzeptanz:

  • Opferzahlen (42%): Fast die Hälfte der Befragten gibt an, bereits Opfer eines rassistischen Aktes geworden zu sein. Diese Zahl ist erschütternd und beweist, dass Diskriminierung kein Einzelfall, sondern eine kollektive Erfahrung ist.
  • Die Meldekluft (2% vs. 34%): Während 42% Opfer wurden, haben nur verschwindend geringe 2% den Vorfall gemeldet. Im Gegensatz dazu wählten 34% das Schweigen und meldeten nichts. Dies deutet auf ein tiefes Misstrauen gegenüber den Behörden oder die Angst hin, dass eine Meldung keine Konsequenzen hätte.
  • Normalisierung von Missbrauch (17%): Ein beträchtlicher Teil der Befragten gibt an, „keine Reaktion/kein Problem“ mit den Vorfällen zu haben. Dies lässt auf eine gefährliche Desensibilisierung schließen – wir beginnen, Mikroaggressionen als „normalen“ Teil des Migrantenlebens zu akzeptieren.
  • Traumatisierung (1%): Auch wenn der Prozentsatz gering erscheint, steht er für Einzelschicksale, deren Leben durch Hass und Ausgrenzung tiefgreifend emotional erschüttert wurde.

Vergleichende Analyse: Nürnberg vs. andere Regionen

In Deutschland: Stadt vs. Land und Ost vs. West Die allgemeine Tendenz in Deutschland zeigt, dass Rassismus in großen, kosmopolitischen Städten oft struktureller Natur ist (z. B. Schwierigkeiten bei der Wohnungssuche aufgrund eines ausländischen Namens). In ländlichen Regionen oder einigen östlichen Bundesländern tritt er hingegen oft direkter und verbaler auf. Nürnberg, eine Stadt mit einer komplexen Geschichte und einem starken industriellen Profil, scheint derzeit einen Trend zunehmender Intoleranz zu erleben, der oft durch den aktuellen politischen Kontext und die soziale Polarisierung befeuert wird.

Rumänien vs. Deutschland: Unterschiedliche Formen der Diskriminierung

  • In Rumänien: Diskriminierung richtet sich dort oft gegen interne ethnische Minderheiten oder basiert auf dem sozialen Status. Es ist eine Diskriminierung, die auf historisch verwurzelten Vorurteilen beruht.
  • In Deutschland: Für uns Rumänen ist die Diskriminierung oft eine Form von „Osteuropa-Stigmatisierung“. Wir werden häufig durch das Prisma von Stereotypen über Billiglohnarbeit oder Kriminalität betrachtet – eine kulturelle Barriere, die uns daran hindert, nach unserem tatsächlichen beruflichen und menschlichen Wert beurteilt zu werden.

Tendenzen für 2026: Wohin führt der Weg?

Die Daten deuten auf eine „Abschottung“ der Gesellschaft hin. Während die Integration in früheren Jahren flüssiger schien, beobachten wir nun eine zunehmende Versteifung. Dennoch geben 4% der Befragten an, noch nie Opfer eines rassistischen Missbrauchs geworden zu sein. Dies lässt hoffen, dass es weiterhin Enklaven der Normalität und des gegenseitigen Respekts gibt.

Fazit Diese Umfrage war nicht nur eine statistische Übung, sondern eine Stimme für diejenigen, die im Stillen leiden. Das Ergebnis von 42% Opfern gegenüber nur 2% Meldungen muss uns zu denken geben. Es reicht nicht aus, nur „toleriert“ zu werden; wir müssen als aktive Mitglieder der Gesellschaft, in der wir leben, arbeiten und Steuern zahlen, respektiert werden.

Vielen Dank an alle, die abgestimmt haben. Schweigen nährt die Diskriminierung – das Wort und die Einheit sind unsere ersten Waffen dagegen.

https://www.facebook.com/groups/680801822251460/permalink/2599262933738663

Dieser Artikel basiert auf der Umfrage im Zeitraum Juli 2025 – Februar 2026.

Ionela van Rees- Zota

Related posts

 La Cenaclul literar “Al.Florin Țene “: Medalionul literar-istoric -1 Aprilie-Ziua Păcălelilor La Cenaclul literar “Al.Florin Țene “:

Liliana Moldovan

O vară binemeritată după un an plin de activitate – Asociația DACIA Nürnberg intră în vacanță!

Ion Marius Tatomir

UN  EVENIMENT  DEOSEBIT  ÎN  LUMEA LITERARĂ  A  ANULUI  2021

Liliana Moldovan

Reevaluarea domniei lui Cuza, fondatorul României moderne!

Liliana Moldovan

16 ani de la apariție  revistei a ”Agora Literară ” a Ligii Scriitorilor

Liliana Moldovan

 Țara nebunilor

Liliana Moldovan

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy