September 16, 2025
Institutul Cultural Român

Institutul Cultural Român și ARTEXIM au adus în prim-plan rolul jurnalismului muzical în cadrul unei dezbateri organizate la sediul ICR

Comunicat

Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții și în parteneriat cu ARTEXIM, a organizat luni, 15 septembrie, la Sala Mare a ICR, dezbaterea „Jurnalismul și muzica. Festivalul Internațional George Enescu”, eveniment inclus în programul „Calendarul Internațional al Artelor 2025”. După cum preciza în deschiderea evenimentului Liviu Jicmanpreședintele Institutului Cultural Român, programul Calendarul Artelor a fost dedicat de ICR în anul 2025 jurnalismului cultural.

Manifestarea, desfășurată în plină derulare a Festivalului Internațional George Enescu – cel mai important eveniment muzical al României – a reunit nume consacrate din jurnalismul și critica muzicală românească și internațională și a evidențiat necesitatea unui jurnalism de calitate.

Printre participanți s-au numărat Marius Constantinescu, jurnalist și scriitor, Cristina Comandașu, critic muzical și manager Radio România Muzical, alături de jurnaliști acreditați internațional la Festival: Peter Quantrill (Gramophone, Opera Now, Bachtrack, The Strad and Pianist magazine, Marea Britanie), David Zsoldos, CEO și fondator Papageno.hu și Președintele Consiliului Muzical Maghiar (Ungaria), Vincent Guillemin (Resmusica.com, Franța), Gilles Charlassier (Classicagenda.fr, Franța) și Laurent Bury (Concertclassic.com, Franța).

Jurnalismul muzical, aflat la intersecția dintre arta interpretativă și mass-media, rămâne una dintre cele mai importante ramuri ale jurnalismului cultural, pentru că oferă nu doar cronici și recenzii, ci și context, repere și interpretări care pot transforma experiența auditivă într-un dialog mai amplu cu societatea. Într-o epocă dominată de viteza informației și de fragmentarea atenției publicului, această formă de jurnalism aduce profunzime și continuitate, conectând artiștii cu publicul și festivalurile cu comunități internaționale.

Invitații au adus în discuție atât provocările, cât și oportunitățile jurnalismului muzical astăzi: rolul pe care mediul digital și platformele online îl joacă în extinderea publicului, nevoia de a păstra standardele profesionale într-un peisaj mediatic fragmentat, dar și importanța cronicilor și analizelor publicate în presa internațională pentru consolidarea vizibilității festivalurilor de gen.

A fi jurnalist muzical înseamnă mai mult decât a fi critic; nu putem vorbi despre diferențe, ci mai degrabă despre o includere a termenilor. Cred că este important să discutăm despre ce înseamnă astăzi jurnalismul muzical profesionist, pentru că, într-o eră a rețelelor sociale, toată lumea crede că știe totul și scrie despre orice. Muzica clasică are un limbaj specific, care trebuie tradus și explicat, dar, în același timp, presupune o înțelegere profundă a fenomenului. O altă dimensiune a jurnalismului muzical este aceea de a sprijini tinerii și muzicienii aflați la început de drum, oferindu-le repere și orientare într-o lume extrem de complexă.” Cristina Comandașu (România), jurnalist și critic muzical, manager Radio România Muzical, membră a juriului International Classical Music Awards (ICMA) și a Grupului pentru Muzică al European Broadcasting Union (EBU).

Putem folosi promovarea în moduri diferite, dar munca mea este să promovez iubirea pentru muzică: să determin oamenii să asculte mai atent. Ne confruntăm cu un mediu în care tot mai puțini oameni învață despre muzica noastră la școală. Așadar, nivelul educației muzicale a scăzut masiv, pretutindeni, nu doar în Regatul Unit, și este adevărat că trebuie să ne adresăm unui public mai larg, dar ceea ce avem în continuare este autenticitatea — un avantaj față de inteligența artificială. A asculta muzica cu cunoștințe profunde și cu experiență de viață — pe care roboții (inteligența artificială) nu le vor avea niciodată — ne oferă o abilitate autentică și unică de a vorbi despre muzică; roboții nu o vor putea face vreodată.” Peter Quantrill (Regatul Unit), jurnalist și critic muzical, colaborator Gramophone, Opera Now, Bachtrack, The Strad, Pianist magazine.

Totodată, în cadrul conferinței s-a subliniat funcția jurnalismului muzical de mediator între artiști, organizatori și public, precum și dimensiunea sa educațională, prin care poate atrage noi generații către muzica clasică și poate contribui la formarea unei culturi muzicale solide.

Aș dori să subliniez că, până la urmă, vorbim despre jurnalism și, fie că este vorba despre jurnalism muzical, cultural, economic sau politic, el are principiile sale. Așadar, în jurnalism în general, și implicit în jurnalismul muzical, noi promovăm o poveste — nu persoane, ci povești — pe care le propunem publicului nostru, iar în cadrul poveștii trebuie să ne concentrăm asupra esențialului.”Marius Constantinescu (România), realizator și prezentator radio-TV (Televiziunea Română), dar și scriitor.

Prin felul în care reflectă și documentează fenomenele muzicale, jurnalismul muzical nu doar informează, ci educă, creează punți între culturi și contribuie la consolidarea memoriei colective a vieții artistice.

Prin felul în care reflectă și documentează fenomenele muzicale, jurnalismul muzical nu doar informează, ci educă, creează punți între culturi și contribuie la consolidarea memoriei colective a vieții artistice. În acest context, așa cum subliniază David Zsoldos (Ungaria), jurnalist, antreprenor și manager cultural, CEO și fondator Papageno.hupreședinte al Consiliului Muzical Maghiar, colaborarea este esențială: „Cred cu adevărat în colaborare, pentru că împreună suntem mult mai puternici. Ceea ce vreau să spun este că adevărații promotori sunt interpreții, nu noi. Cea mai bună formă de promovare este produsul de cea mai bună calitate pe care îl ai, pentru că acesta atrage mii și mii de oameni.”

Invitații au subliniat în unanimitate că jurnalismul muzical trebuie să fie de calitate și, în același timp, să devină mai accesibil — nu doar pentru cunoscători, ci și pentru publicul larg.Cristina Comandașu a evidențiat cum proiecte precum „Ascultă 5 minute de muzică clasică” pot contribui la demitizarea muzicii clasice și la construirea unui public diversificat. „Aceasta este soluția pe care o putem oferi: jurnalismul muzical contează enorm, pentru că acest tip de muzică este o expresie a umanității, iar muzica clasică nu va fi niciodată uitată.”

De asemenea, s-a discutat despre rolul jurnalistului de a informa publicul despre artiști și creațiile lor, ca mijloc de a răspunde nevoilor generațiilor tinere și de a consolida legăturile dintre instituțiile culturale din țară și cele internaționale.

Dacă vorbim în termeni economici, chiar dacă un artist nu este cel mai vizionat sau nu apare în primele rezultate pe Google, dar este prezent și activ, sarcina noastră ca jurnaliști este să mergem către el și să informăm, să oferim publicului șansa de a afla. Această misiune este importantă pentru a le permite cititorilor să cunoască creațiile.” Gilles Charlassier (Franța), critic și eseist specializat în muzică clasică și operă, Classicagenda.fr și La Terrasse.

Discuțiile moderate de Gilda Lazăr, director de comunicare al Festivalului Internațional George Enescu, au urmărit teme de actualitate precum: starea prezentă a jurnalismului muzical, punctele sale forte și vulnerabilități, tipologia publicului pe care îl atrage astăzi și rolul său în consolidarea succesului marilor festivaluri internaționale, printre care și Festivalul George Enescu.

La această conferință au participat jurnaliști și critici muzicali de renume internațional, provenind din diverse publicații și platforme specializate, de la Mundoclassico și BBC Music Magazine, până la Opera Online și Euronews International. Prezența acestora a oferit o perspectivă globală asupra jurnalismului muzical și a facilitat schimbul de experiență între profesioniști din diferite țări și medii culturale și anume. Au fost prezenți :Maruxa Ballinas – jurnalistă la Mundoclassico, o platformă online specializată în critica și analiza muzicii internaționale, Juan Carreira – critic muzical și jurnalist la Mundoclassico, o referință importantă pentru muzica clasică în spațiul hispanofon, Lina Goncharsky – jurnalist cultural la Culbyt.com, publicație axată pe arte, cultură și evenimente internaționale, Marine Park-Dufour – jurnalistă la The Piano, revistă dedicată interpretării pianului și repertoriului pianistic, Tokumbo Salako – jurnalist la Euronews International, acoperind subiecte culturale și muzicale cu o perspectivă europeană și globală. Gregor Tassie – critic muzical britanic, colaborator la Musical Opinion și Seen and Heard International, specializat în muzică clasică și festivaluri internaționale, Thibault Vicq – jurnalist la Opera Online, publicație franceză dedicată lumii operei și spectacolelor lirice, Małgorzata Zalewska – jurnalistă la radiodifuzorul public polonez TVP, cu experiență în acoperirea marilor evenimente culturale, Rebecca Franks – redactor și critic muzical la BBC Music Magazine, una dintre cele mai prestigioase publicații de muzică clasică din Marea Britanie.Victor Alexandrov – critic muzical și jurnalist pentru revistele rusești Musical Life și MusicSeasons, contribuind la principale platforme media culturale.

Prin dezbaterea „Jurnalismul și muzica. Festivalul Internațional George Enescu”desfășurată în parteneriat cu ARTEXIM, ICR a reiterat sprijinul său constant pentru presa culturală și pentru profesioniștii care, prin activitatea lor, contribuie la educația și formarea publicului, la circulația ideilor și la afirmarea pluralității culturale. Astfel, ICR continuă prin acest eveniment seria inițiativelor menite să evidențieze funcția esențială a jurnalismului cultural. De această dată, accentul a fost pus pe jurnalismul muzical, analizat atât din perspectiva criticii și documentării fenomenelor artistice contemporane, cât și din cea a popularizării și conectării internaționale a marilor proiecte muzicale.

Dezbaterea „Jurnalismul și muzica. Festivalul Internațional George Enescu” face parte din seria manifestărilor derulate sub egida „Calendarului internațional al artelor la Institutul Cultural Român”, menite să promoveze proiecte de anvergură culturală și să consolideze dialogul intercultural. Această inițiativă urmărește să sprijine crearea unei rețele culturale active, în care literatura, muzica și jurnalismul cultural se susțin reciproc.

Sursa: ICR

Related posts

Ia românească, sărbătorită printr-o expoziție și conferință la Stockholm

Moderator1

ICR Lisabona celebrează Ziua Mondială a Limbii Portugheze printr-un recital de chitară susținut de artistul român Titus Isfan

Moderator1

ICR Tokyo susține participarea designerilor români la expoziția “Design Beyond Things. The Object as an Agent of Transformation” de la Expo Osaka

Moderator1

Institutul Cultural Român anunță începerea celei de-a XXVIII-a ediții a Școlii de Vară de la Brașov – Cursuri de limbă, cultură și civilizație românească

Moderator1

Conferința „Gândirea evoluționistă dincolo de genetică și biologie: Explorări în Științele Sociale, Filozofie și Religie”, în Sala Mare a ICR

Moderator1

 Concurs național pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 61-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă – la Biennale di Venezia

Moderator1

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy