Întâlnirea cu numărul 33 iunie/iulie/august 2025, al revistei băimărene „Sintagme codrene” este ca o gură de aer proaspăt în spațiul publicistic literar actual. Noul număr al acestei publicații de cultură, literatură și artă, care apare sub egida Ligii Scriitorilor din România și este coordonată de managerul fondator, Vasile Dan Marchiș, surprinde prin varietatea tematică și prin efortul comun al colectivului redacțional de a reda literaturii locul pe care îl merită.
Paginile de poezie, cele de critică literară, interviurile, fragmentele de proză, paginile de analiză teatrală și articolele ce pun în valoare mișcările cenacliste se remarcă prin limbajul bine articulat, prin reflecțiile literare și culturale atent argumentate. Regăsim aici creațiile unor poeți consacrați, eseurile și comentariile unor renumiți critici și promotori literari, interviurile realizate de jurnaliști experimentați.
Remarcabilă este inițiativa de a-i reînvia în cadrul rubricii „IN MEMORIAM” pe Florica Bațu Ichim și Adrian George Itoafă, poeții care viețuiesc prin creațiile lor nemuritoare.
În editorialul semnat de Christian W. Schenk, aflăm despre impactul mișcării literare „Beat” formată dintr-un grup nonconformist de scriitori americani, care, în frunte cu Jack Kerouac, a revoluționat istoria literaturii americane și a dezvoltat un stil de creație literară specific, inspirat din ritmurile caracteristice muzicii de jazz, care încurajează libertatea de gândire artistică, cu influențe din spiritualitatea orientală, în vogă în perioada 1950-1960. ”Poetica Beat, scrie autorul editorialului, nu a fost una formalizată, ci mai degrabă intuitivă, viscerală și improvizatorie.”
Despre menirea regăsirii prin vers și har literar vorbește scriitoarea canadiană Mihaela CD în amplul interviu realizat de Aristotel Bunescu. Interesante și ușor de explorat sunt și interviurile cu Simona Mihuțiu și Johny Ciatloș Deak.
Secțiunea dedicată istoriografiei este reprezentată de istoricul, poetul și publicistul Ionuț Țene, semnatarul articolului: „Istoricul Emil Diaconescu: o carte din 1942 despre autohtonitatea românilor dintre Nistru și Nipru”.
Adevărate repere pentru critica literară românească sunt comentariile literare concepute de: Ionel Muscalu (despre poeziile Iosefinei Schirger), Al. Florin Țene (despre paralelismul dintre operele lui Eminescu și Macedonki), Paula Romanescu (despre „Aventurile detectivului Rafistol și a doctorului Baipas„ de Mihai Șurubaru), Mariana Moga (despre vol. „Patria și neamul sunt ceea ce sunt” de Vasile Dan Marchiș), Johnny Ciatloș Deak (despre „Gânditorul” de Al. Florin Țene), Mihaela CD (despre „Neuitatele iubiri” de Mircea Dorin Istrate), Ionuț Țene (despre dramaturgia romantic poloneză), Petre Din ( despre „Povestea romanului care nu s-a scris niciodată” de Al. Florin Țene), Mihai Călugărițoiu (despre „Gânditorul” de Al. Florin Țene), Liliana Popa (cu textul de critic teatrală la piesa „Efecte colaterale”și despre volumul de poezii „Aripă de Pandoră” de Corina Dașoveanu), Aurelia Oancă (despre „În numele dreptății” de Mihaela CD), Aurelia Rînjea (despre „În numele dreptății” de Mihaela CD).
Textele eseistice îmbogățesc paginile revistei cu o tematică variată pornind de la cele două eseuri în care Vasile Dan Marchiș se revoltă împotriva criticilor și publiciștilor care nu se pot lăuda cu o operă literară proprie, continuând cu textul de factură motivațională al scriitoarei Luciana Cosmina Vlad, care scrie despre fericire și cu articolul. doamnei Zenovia Zamfir, referitor la activitatea literară a autoarei Rodica Mureșan.
În consistentele pagini dedicate poeziei recunoaștem vocile unor personalități înzestrate cu har poetic, precum: Christian W. Schenk, Oana Frențescu, Armanda Filipine, Girel Barbu, Ramona, Paraiala, Ivan Pozzoni, Angela Donna, Lăcrămioara Maricica Niță, Choi Dongho, Tarek Eltayeb, Dumitru Ichim, Răzvan Ducan, Mihai Ababei, Gabriela Botici, Liliana Moldovan, Mariana Moga, Iosefina Schirger, Luca Cipolla, Mirela Ianuș Dinga, Mirela Necula, George Vigdorovits, Dan Dumitru Gîrjoabă, Nicolae Dumitru.
Recentul număr al revistei se încheie cu un articol al d-lui Marchiș în care pune sub lupă activitățile organizate de diferitele cenacluri literare românești în timp ce, eu voi încheia acest scurt semnal editorial cu câteva versuri din poezia „Întâlnire extremă” de Vasile Dan Marchiș:
„Astfel ce n-aș putea scrie când
nu trebuie să mă mișc spunând că
doar acolo sunt în fața sau în spatele muzei,
când Dumnezeu a spus că n-a pus
nici măcar virgulă între El și poet,
ci m-a pus pe mine, adică muza,
ce n-ai putea scrie…?
Cum poți spune că e (doar) dincolo de ceva…?”
Liliana Moldovan
