5 C
Nürnberg, DE
February 13, 2025
România Ţările de Jos

Cum ar trebui să reacționeze presa în cazul furtului a patru obiecte de patrimoniu

Cum ar trebui să reacționeze presa în cazul furtului a patru obiecte de patrimoniu din categoria Tezaur, aflate în colecția Muzeului Național de Istorie a României?

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Ernest Oberlander Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României. (26 ianuarie 2025)

Diaconu Mădălina Corina: Domnule director Ernest Oberlander-Târnoveanu, am participat astăzi la o conferință de presă mai înfierată și aș dori să vă întreb, sau să vă rog să ne spuneți cum ar trebui, de fapt, presa, să ajute în acest moment Muzeul Național de Istorie a României, echipa dumneavoastră și toate instituțiile și cei implicați în această tristă întâmplare?

Erenst Oberlander Târnoveanu: Consider că presa ar trebui să fie mai responsabilă în ceea ce privește verificarea informațiilor pe care le transmite sau le manipulează și să aibă mai mult discernământ. Oamenii și instituțiile din România fac mari eforturi pentru ca patrimoniul să fie păstrat, să fie prezentat, să fie conservat și nu cred că este momentul să se arunce peste ei hârdaie de zoaie. Pe de altă parte presa ar trebui să fie obiectivă.

Societatea noastră, așa cum o vedem cu toții, este una extrem de polarizată, extrem de divizată și un asemenea eveniment dramatic, trist, tragic, nu ar trebui să fie folosit ca instrument în lupta politică. Această expoziție, ca și toate expozițiile mari internaționale pe care le-a făcut Muzeul Național de Istorie a României, a fost făcută cu respectarea tuturor normelor legale și a legistației. Deci nu este posibil să faci o expoziție fără să respecți aceste norme. În aceste zile am auzit lucruri care, dacă n-aș fi fost implicat în procedurile de realizarea a expozițiilor, aș fi crezut că sunt rodul unor romane științifico-fantastice sau a unor fabulații. Deci presa trebuie să informeze corect și în același timp trebuie să aibă discernământ. Această insistență de a afla care este valoarea de asigurare a pieselor nu aduce publicului nimic important,  în schimb creează o mare vulnerabilitate pentru cei care luptă acum să recupereze coiful și brățările dacice. Ne fac mai vulnerabili decât suntem oricum într-o situație dramatică. 

Diaconu Mădălina Corina: Anul trecut, în iulie, majoritatea presei aplauda și se bucura de această expoziție peste hotare. 

Erenst Oberlander Târnoveanu: Da, așa este. Am dat exemplu despre soarta negustorului de la Ploiești, care a oferit o răscumpărare generoasă pentru coif persoanei care l-a adus, fostul lui camarad de arme, un țăran din satul Coțofenești. I-a dat 30.000 de lei și după aceea a oferit pe gratis Muzeului Național de Antichități această piesă absolut fabuloasă. Mai mult decât atât, a mai dat și 5.000 de lei pentru cumpărarea unui seif transparent ca piesa să fie expusă publicului. În momentul în care el a donat statului coiful, ziarele din Ploiești și la nivel național au scris despre patriotul și despre generosul concetățean, iar peste câteva săptămâni, când s-a schimbat guvernul, a căzut guvernul liberal și au venit țărăniștii, același personaj a fost descris de presă drept un monstru, un lacom care vrea să jefăiască bugetul statului. Repet, el nu numai că nu a cerut nimic pentru coif, dar a mai și dat încă o sumă consistentă, venitul pe 5-6 luni a unei familii, pentru cumpărarea unui seif transparent. Deci, istoria de multe ori se repetă, sigur, cu alte personaje. În urmă cu câteva luni, opinia publică era entuziasmată de realizarea acestei expoziții, care realmente este o expoziție foarte importantă. Gândiți-vă că Olanda, în ciuda dimensiunii ei geografice, este o țară foarte importantă în Europa și cu o activitate culturală pe care noi nici nu o visăm.  Sunt sute de muzee mari, bine finanțate, cu o activitate internațională bogată. Și pot să vă spun, de exemplu, că la vernisajul acestei expoziții au participat o mie de persoane.  O mie de persoane!  În cele mai bune vremuri, la Muzeul Național de Istorie a României, la un vernisaj, avem două, trei sute de persoane. Asta se întâmplă odată la câțiva ani. Assen are circa 70.000 de locuitori, dar bogăția culturală a Assenului,  nu numai bogăția culturală, este ceva ce mulți dintre noi nici nu pot să conceapă și să viseze. 

Diaconu Mădălina Corina: Deci ar fi de bun augur un apel către colegii jurnaliști. 

Erenst Oberlander Târnoveanu: Să fie mai ponderați și să judece cu mintea, nu din alte rațiuni, și să se gândească că toată lumea vrea să recupereze aceste piese. Că atunci când s-a făcut expoziția, a fost făcută respectând întru totul toate normele. V-am arătat astăzi detalii din contract și toată lumea dorește ca aceste piese să se întoarcă acasă. Dar pentru aceasta nu trebuie să facem societatea românească și Muzeul Național sau instituțiile implicate, mai vulnerabile decât sunt oricum.

Foto: MNIR

Related posts

Diaspora 9 – Oamenii Schimbării: „DIALOGURILE CULTURO“ – ¬9 noiembrie 2024

Moderator1

Vernisajul expoziţiei temporare itinerante „Țesătura tradițională, motiv și inspirație”

Moderator1

Week-end cu spectacole, expoziție și Porți Deschise la Teatrul Colibri de Ziua Culturii Nationale!

Moderator1

Un weekend cu Brâncuși. 18-20 februarie 2022

Moderator1

Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX – lea”

Moderator1

Deschiderea expoziției „Mircea Carp. Un secol în serviciul libertății”, la Muzeul Național de Istorie a României

Moderator1

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy