17.7 C
Nürnberg, DE
July 24, 2024
Exclusiv

 Mișcarea secretă a cărților în interesul Măriei Sale Cititorul  sau falsa valoare promovată de Târguri și mass media   

S-a observa că și în domeniul promovării cărților un rol îl are publicitatea, indiferent de calitatea estetică, ideatică, subiect și mesaj. O astfel de metodă duce la înșelarea cititoului și mai ales la schimbarea gustului acestuia. Prin această agresiune publicitară înșelătoare modifică gusturile cititorilor, și mai ales ierarhia valorilor.Dând satisfacție unor autori de cărți care nu au valoare artistică, dar sunt impuse ca volume de interes general.Dealungul istoriei literare de la noi, și nu numai, au fost promovați scriitori minori.

Al.Florin Țene atrăgea atenția într-un eseu publicat în eCreator, scriind: “Există în concepția unor critici și istorici literari, contemporani cu autorii care au promovat prin operele lor realismul socialist, că nu este necesar să excludem nici un autor din Istoria Literaturii. Au dreptate, dar, nu ca scriitori de prima mărime. Ei trebuie puși la capitolul „Și alții”. Sau etichetați, precum au procedat francezii cu scriitorii care au colaborat cu naziștii. „Colaboratori cu regimul comunist”, frază ce trebuie să fie pusă pe fiecare copertă a cărților semnate de Mihai Sadoveanu, Maria Banuș, Nina Casian, Veronica Porumbacu, Emil M. Galan, M. Beniuc, Zaharia Stancu, Petru Dumitriu, Ion Lăncrăjan, C. Cubleșan, Ion Mureșan, D.R. Popescu, N. Breban, Miron Radu Paraschivescu, A. Buzura, Dan Deșliu, Victor Felea, Dumitru Micu, Lucia Demetrius, Sorin Toma, Petre Solomon, Ov. S. Crohmălniceanu, Mircea Popa, C. Zărnescu, Aurel Rău, Vasile Sălăjan, Anghel Dumbrăveanu, Radu Cârneci, Adrian Popescu, Gh. Tomozei, Toma Biolan, Ion Popa Argeșanu, Al. Jebeleanu, Eugen Jebeleanu, Geo Borza, Adrian Păunescu, Eugen Uricariu, fost secretar de partid la Filiala Cluj a USR, Ion Maxim Danciu etc. Așa cum au fost condamnați colaboratorii lui Goebbels care au susținut propaganda nazistă, măcar moral să‑i condamnăm pe cei care au făcut propagandă realismului socialist și regimului comunist‑criminal. Fără această curățire, în spiritul Punctului 8 de la Timișoara, vom băltii cum am făcut‑o până acum. Îi întreb pe aceștia; când au fost sinceri, atunci când erau menestrelii pcr‑ului sau acum când încearcă să ne dea lecții de democrație?

Scriitorul și criticul literar Octavian Soviany susține, pe Facebook, că unicul scriitor român care s‑a opus cu adevărat dictaturii comuniste a fost Paul Goma, motiv pentru care breasla îl consideră un paria până și în ziua de astăzi. De asemenea, invocând „lipsa de caracter a scriitorului/intelectualului român”, Soviany publică lista celor mai cunoscuți scriitori mioritici care au colaborat cu Securitatea.

Unii sufereau la pușcărie, alții slugi la Securitate.

„Apropo de victimele și de profitorii comunismului: dacă aruncăm o privire către brava noastră scriitorime observăm că în timp ce un număr oarecare de scriitori (nu foarte mulți, prin raportare la ceilalți) sufereau în pușcăriile regimului, alții (mult mai numeroși) serveau cu credință partidul și se bucurau de mari privilegii (Un exemplu – și nu e cel mai spectaculos! ‑: drepturile de autor erau fabuloase în comparație cu câștigul mediu al unui profesor sau medic.). Câteva nume dintre cele mai sonore: Sadoveanu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, G. Călinescu, Arghezi, Demostene Botez, Victor Eftimiu, M. Ralea, Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Geo Bogza. Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Marin Preda, Petru Dumitriu, Laurențiu Fulga, Nina Cassian etc – ca să mă refer doar la cei care își câștigaseră o oarecare notorietate înainte de 1948 – an în care controlul partidului asupra producției literare devine total prin naționalizarea editurilor.

După 1964 (când sunt eliberați majoritatea deținuților politici) încep să fie „recuperați” foștii deținuți‑scriitori: Ion Caraion (turnător dovedit!). Al. Paleologu (turnător autodenunțat!), Nicolae Balotă (turnător dovedit!), St. Aug. Doinaș (turnător dovedit!), C. Noica (ale cărei teoretizări despre rostirea românească a ființei se potriveau de minune cu politica naționalistă a lui Ceaușescu), Edgar Papu (autorul teoriei naționaliste a protocronismului) etc.

Paul Goma – singurul scriitor român care s‑a opus comunismului

Asta spune mult despre caracterul sau lipsa de caracter a scriitorului/intelectualului român. Iar dacă facem o comparație cu alte țări comuniste, unde a existat o opoziție reală la comunism din partea scriitorimii (Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, URSS) putem trage niște concluzii nu prea măgulitoare și despre ADN‑ul românesc. Și e semnificativ că singurul scriitor român care s‑a opus cu adevărat comunismului, Paul Goma, este privit până și astăzi ca un paria de către distinsa noastră breaslă scriitoricească”, scrie Octavian Soviany.

Unii dintre aceștia au lucrat în structurile de presă literară, culturală și de partid, sau în instituțiile de specialitate, în redacțiile ziarelor și revistelor literare și de cultură, edituri, Consilii la diferite niveluri, C.C și C.C.U.T.C, contribuind ca activiști la promovarea unei ideologii criminale. Iar operele lor, așa cum mai scriam în alt articol, sunt scrise în spiritul realismului socialist. Unii, chiar, au colaborat cu securitatea, așa cum ne‑a informat CNSAS‑ul, precum: Ștefan Cazimir, Ion Coja, Dumitru Constantin, Ion Deaconescu, Ion Lotreanu, Cornel Nistorescu, Darie Novăceanu, Mihai Pelin, Doina Anca Sîrghie, Radu Ţeposu, Uricaru Eugen, N. Breban, Ion Groșan, Lucian Vasiliu, Andrei Marg, Dan Lupescu, Ioan Es. Pop, Mircea Iorgulescu, Dan Berindei și lista poate continua. Dar, nu mai puțini vinovați sunt scriitorii care au lucrat în redacțiile literare, politice, edituri, institute de cercetare, care au contribuit și promovat propaganda partidului comunist‑criminal.

Rămâne un semn de întrebare privind Adrian Păunescu și Corneliu Vadim Tudor. Să fi cumpărat dosarele, imediat după revoluție, de la ofițerii securității?

O vină, în prezent, este a acelor critici și istorici literari care persistă a promova și lăuda operele scriitorilor care au susținut realismul socialist și care, ca activiști în structurile de propagandă comunistă (reviste literare, ziare, edituri, instituții de cercetare, consilii de cultură), duc în continuare la promovarea unor vinovați care au contribuit la menținerea unei ideologii, chiar dacă, a fost o revoluție în 1989. Criticii și istoricii literari care persist în această greșeală sunt: Mircea Popa, Eugen Simion, Al. Cistelecan, Matei Călinescu, Marian Popa, Aurel Sasu, C. Cubleșan, Gheorghe Crăciun, Simion Bărbulescu, Manolescu etc.”

În acest context a fost de vină ideologia impusă de comuniști.Dar astăzi cine impune non-valoarea cărților”? Nu este o întrebare retorică. Așteptăm răspunsul editorilor, celor care organizează Târgurile de Carte, televiziunile și unor reviste. Sunt cărți mult mai valoroase decât cele promovate prin Târgurile de Carte, din păcate în tiraje mici, precum cele semnate de Dumitru Velea( Cărţi: Lucifera, poeme, 1973; Banchetul, eseuri de estetică şi filosofie, 1984; Zilele de pe urmă, teatru, 1994; Cuvinte fără orizont, psalmi, 1995; Odette, poeme, 1995; A doua navigaţie (Poeme descriptive), 1997; Muntele de sticlă (Piese pentru disperaţi şi copii), 1997; Simplu, poezii, 1998; Metronomul de apă / The water metronome (Dramă a eliberării / Drama of freedom), 1998; Taurul lui Phalaris, eseuri, 1998; Vattenmetronomen în Medan tiden rinner…, Schapira International Kulturpublishing & Mediation Agencz, Sweden, 1998; Pânza de in, poezii, 1999; Nisipul cu oase, poeme, 1999; Fărâme de piatră, poeme, 2000; Uşa bătută în cuie, teatru, 2000; Du-te şi fă la fel!, Eseuri provinciale, 2001; Locul gol / Imagini trezite, poeme, 2002; Din Ţara Căpuşelor, egloge, 2002; Podul umblător, teatru, 2003; Viţa de vie, 1001 haiku, 2003; Xerxes, teatru, 2004; Femeia cu Lună, teatru, 2004; Recviem pentru inocenţi, poeme, 2004; Vântul de Sus, Vântul de Jos, poeme, 2005; Scrieri despre Gary, 2005; Ochiul şi Mâna, scrieri despre artă, 2005; Tămâie, mamă, tămâie (Plângerile preaîndurătoarei mame, Bălaşa), versuri, 2005; Camera cu pereţi de oglinzi, Convorbiri elective, 2006; Xerxes la Hellespont, poeme, 2006; Forme vii, 60 dramatis personae, 2007; The Wind of the North, The Wind of the South / Vântul de Sus, Vântul de Jos, 2008; Words Without Horizon, The Book of Fragments I, psalms, 2008; Odette, poems, 2008; Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” sau Teatrul în Valea Jiului (colab.), 2008.), Tudor Ganea, Tatiana Țîbuleac, Radu Țuculescu (Stalin, cu sapa-nainte și Măcelaria Kennedy, Trei în dormitor-teatru și blitz-proze ), Al.Florin Țene, (seria de romane despre Sfinții închisorilor-Radu Gyr, Traian Dorz, Vasile Militaru, Petre Țuțea, Mircea Vulcănescu, antologia de poeme apărută în Canada ), Mihai Ganea, Iulian Patca, Ionuț Țene (Clujul universitar in memoria co…, Transilvania, model Romanie, Cronici de istorie romaneasca), Ion Istrate ( Bostanii (povestiri, debut editorial; Bucureşti: E.P.L.A., 1950), Grâu înfrăţit (roman; Bucureşti: E.P.L.A., 1950), Oameni de nădejde (Bucureşti, 1951), La noi pe Hălăuca (povestiri; Bucureşti: E.P.L.A., 1951), Bucurie (povestire; Bucureşti: E.S.P.L.A., 1951), Balada Bicazului (versuri; Bucureşti: Editura Tineretului, 1951), Preşedintele (Iaşi: Editura Tineretului, 1952), Oul năzdrăvan (povestiri, ghicitori şi cântece; Bucureşti: Editura Tineretului, 1952; reed. 1954, 1960), Trandafir de la Moldova (roman; Bucureşti: E.S.P.L.A., 1952), Străvechiul Iaşi întinereşte (Bucureşti: E.S.P.L.A., 1953), Căruţa cu cai (povestiri; Bucureşti: E.S.P.L.A., 1953), Venea de la Moscova (Bucureşti: Editura Tineretului, 1953), Macazul (schiţe; Bucureşti: E.S.P.L.A., 1955), Din neagra ţărănie (povestiri; Bucureşti: Editura Tineretului, 1957; ed. a 2-a 1960), Iaşul nostru (Iaşi: C.R.F.D.R., 1957), Prin ţara Moldovei (Iaşi: C.E.S.P.R., 1958), Cu dragă inimă (povestiri; Bucureşti: Editura Tineretului, 1959), Tinereţe fără tinereţe (povestiri; Bucureşti: E.S.P.L.A., 1959), Itinerar sentimental (Iaşi: C.E.S.P. Iaşi, 1960), Milionarii (comedie; Iaşul literar, 1961), La fântâna cu găleată (povestiri; Bucureşti: Editura Tineretului, 1962), Poveştile Ilenei (Bucureşti: Editura Tineretului, 1967), Lumea lumilor mele (Bucureşti: Editura Tineretului, 1969), Fanteziile Ilenei (Iaşi: Junimea, 1972), Satul fără ţărani (roman; Iaşi: Junimea, 1974), Păsări cântătoare (povestiri; Bucureşti: Cartea Românească, 1974), Jurnal strict confidenţial (Iaşi: Junimea, 1982). Parţial opera sa a fost tradusă în franceză, engleză, germană, rusă şi maghiară, Ion Cristofor Filipaș ( Laureat al norilor, Cronica stelelor, Cina pe mare) etc

Am dat doar câteva exemple de mari scriitori din România profundă și tainică, cum îi place lui Al.Florin Țene să amintească în splendidele sale eseuri, pentru a contura diferența destul de mare dintre cărțile acestor scriitori, amintiți mai sus, și volumele promovate în Târgurile de carte, televiziuni și presa interestă.

Tania Tomescu-Titi

Related posts

DURERE

Liliana Moldovan

 „Mecanica sentimentelor„ la Moldovan  Liliana, heruvim într-o “Poveste de iubire “

Liliana Moldovan

Petre Cichirdan sau înțelepciunea înainte de “Apocalipsa mileniului trei “

Liliana Moldovan

Lista cu cele 10 Asociații Literare cele mai active în anul 2023, întocmită de Asociația Academică   

Liliana Moldovan

„La margine de dor și de gândire”, cu Gavril Moisa

Liliana Moldovan

Cum vor vota românii din străinătate

Theodora-Raluca Paun

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy