Soluția crizei din Ucraina stă în negocierea pe interesele reale și tangibile ale marilor „actori” de pe scena internațională

În Europa se desfășoară evenimente pe care probabil puțini își imaginau că le-ar putea trăi în secolul XXI. Aparent evoluția la nivel general, liniștea ultimului deceniu și protecția oferită de tratatele și pactele internaționale nu sunt suficiente pentru a garanta pacea perpetuă pe bătrânul continent.

Ucraina a semnat cererea de aderare în regim de urgență la Uniunea Europeană.
Regulamentul de aderare presupune însă ca tratatul de aderare să fie semnat în unanimitate de către statele membre.
În acest context, președintele Consiliului European Charles Michael a confirmat programarea dezbaterii pe tema aderarării Ucrainei la UE.

Stingerea conflictului armat reprezintă prioritatea numărul unu și este important de analizat în ce măsură punerea în aplicare a normelor internaționale poate conduce realmente la soluționarea conflictului.

Federația Rusă este acuzată că a încălcat principiile dreptului internațional prin săvârșirea crimei de agresiune față de statul suveran și independent Ucraina prin operațiunea militară inițiată în 24 februarie 2022, decizie ce a făcut din cele două state principalii actori al celui mai monitorizat conflict al momentului.

Pe cale de consecință, Ucraina a înaintat Curții Internaționale de Justiție plângerea împotriva Rusiei, cerând conform declarațiilor din spațiul public constatarea interpretării de către Federația Rusă a noțiunii de genocid cu scopul de a justifica operațiunea militară inițiată împotriva Ucrainei. Aceasta din urmă solicită impunerea opririi invaziei lansate de către Rusia pe teritoriul Ucrainei.
O hotărâre favorabilă Ucrainei la CIJ ar deschide aparent calea către posibilitatea sancționării și acuzării oficiale a Federației Ruse și președintelui acesteia pentru crime de război.

Va ajunge președintele Federației Ruse curând în fața Curții Penale Internaționale ?

Conform statutului, în fața Curții Penale Internaționale pot fi aduși spre judecare autorii crimelor săvârșite pe teritoriul unui stat parte sau autorii cetățeni ai unui stat parte, semnatar al Statutului de la Roma din 17 iulie1998.

Deși Ucraina a recunoscut jurisdicția și Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale nici Rusia, nici Ucraina nu sunt parte a acestuia, așadar jurisdicția Curții față de cauză este limitată.

Concluzionând, chiar și în fața unor dovezi incontestabile, pe termen scurt este puțin ptobabil ca soluționarea acestei crize să se afle pe masa Curții Penale Internaționale.

Poate fi Rusia exclusă din Consiliul de Securitate al ONU ?

Conform Cartei ONU, amendamentele aduse statutului și prevederilor inițiale sunt supuse cu titlu imperativ vetoului celor 5 membri permanenți și pot fi adoptate doar cu unanimitate de voturi.
Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, pe cale de consecință un astfel de scenariu este foarte puțin probabil, deoarece ar presupune ca Rusia să se autosancționeze votând pentru propria excludere.

Poate un alt stat să urmărească și să condamne încălcările normelor internaționale al căror rezultat este conflictul armat ?

În ceea ce privește urmărirea și condamnarea de către un stat al agresorului altui stat, există acoperirea unei jurisdicții universale, aceasta fiind însă condiționată de nivelul de protecție pe care statul agresor o oferă oficialilor și cetățenilor săi.

Ce instrumente imediate rămân pentru reinstaurarea păcii ?

Soluționarea crizei și încheierea conflictului stau pe termen scurt și foarte scurt în abilitatea de mediere și negociere a marilor actori de pe scena internațională care au obligația morală și legală de a urmări protejarea populației civile, de a depune toate eforturile în vederea prevenirii oricărui tip de crimă de război și de a obține pacea în interesul umanității.

Raluca Roșca, avocat