COMUNICAT
De aproape trei decenii, breasla critică din România proiectează un Dicționar teatral care a rămas un vis nerealizat, în ciuda mai multor tentative de a-l transforma în realitate. La 30 de ani de la Revoluție, această situație a încetat prin lansarea în iulie 2020 a Dicționarului multimedia al teatrului românesc, produs de Asociația Română Pentru Promovarea Artelor Spectacolului – ARPAS în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și Universitatea de Arte din Tg. Mureș. Proiectul este curatoriat de criticul de teatru Cristina Modreanu.
”Dicționarul multimedia al teatrului românesc – Post 1989” continuă în acest an prin adăugarea de nou conținut unui proiect creat integral online, care profită de potențialul noilor media pentru a trezi interesul noilor generații pentru trecutul recent al scenei românești.
Dacă la edițiile anterioare cercetarea s-a concentrat pe perioada modernă a teatrului românesc, 1950-1990, în 2022 am documentat memoria teatrului din perioada 1989-2000. Primii 10 de ani după schimbarea din 1989 a regimului politic au fost marcați în teatru de maturizarea unei generații de regizori care tocmai debutase înainte de acest moment și de apariția a noi metode de lucru și noi estetici. Marii regizori care încă sunt reperele mișcării teatrale de la noi – Silviu Purcărete, Mihai Măniuțiu, Gábor Tompa, Alexandru Darie, Victor Ioan Frunză, Alexandru Dabija – au creat în această perioadă spectacole ce definesc istoria recentă a teatrului românesc și își merită locul în memoria culturală a scenei românești. Actorii ”generației de aur” au ajuns la maturitate artistică în această perioadă, creând marile lor roluri. Fișele pot fi consultate pe www.dmtr.ro, în cele 2 secțiuni: Artiști și Spectacole.
***
Proiectul Dicționarul multimedia al teatrului românesc este produs de Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului (ARPAS) și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
