O sticlă de plastic high tech a călătorit de la Hărman la Varna

COMUNICAT

Să presupunem că o sticlă de plastic, un pet, și-ar dori să plece dintr-un sat din Transilvania și ar vrea călătorească până la Marea Neagră, ori poate și mai departe. Credeţi că ar putea? La această întrebare și-au dorit să găsească răspunsul un grup de voluntari din România. Realizată într-un proiect inedit tip experiment, “Călătoria mea spre mare” este de fapt o poveste despre oameni, mentalităţi și educaţie.

De unde a pornit ideea? Poluarea cu plastic a râurilor, a mărilor și a oceanelor este provocată în special de comunităţile riverane acestor ape. Atât la nivel locat cât și la nivel naţional doar o mică parte din locuitori conștientizează că au o contribuţie la acest dezastru local și global.

Care e povestea? Într-o sticlă de plastic s-au introdus echipamente electronice de localizare GPS, comunicaţii online, acumulatori și un panou fotovoltaic. Sticla high tech a fost apoi lansată la apă de elevii de la Hărman, judeţul Brașov. Pety, pentru că “personajul” nostru a primit și un nume, și-a început astfel călătoria în ziua de 18 octombrie 2021. Și în data de 15 mai 2021 Pety a ajuns la Varna în Bulgaria. Întregul parcurs poate fi urmărit pe blog-ul lui Pety: https://pety.mioritics.ro/  

Dar cum a fost posibilă această călătorie? Deci e adevărat că apele curgătoare duc gunoiul “la vale”? Cum poate o sticlă de plastic să “sară” peste baraje?

În condiţii normale de curgere a râurilor, șansele ca un gunoi să parcurgă distanţe mari sunt mici. Vegetaţia de la mal, trunchiurile din apă, curenţii apei, vântul și alte elemente au făcut ca Pety să parcurga maxim câteva sute de metri până să eșueze în ochiuri de apă alături de multe alte gunoaie. În condiţii de viitură însă aceste insule de gunoaie sunt împinse pe maluri, în zonele inundate sau la vale până la primul baraj (în cazul Oltului la Dridif-Voila).

Gunoaiele nu pot trece peste baraje însă oamenii locuiesc și în aval de baraje. Și percepţia că râurile ne scapă de gunoi este aceeași. O “tradiţie” pe care Pety a văzut-o pe lângă toate comunităţile riverane pe unde a trecut. Pety a fost ajutată să călătorească de voluntari (pe apă și de pe mal) și să ne vorbească. Și poate altul ar fi comportamentul oamenilor dacă gunoaiele noastre ar putea să ne vorbească.

Pety a ajuns la Marea Neagră în data de 30 aprilie 2022 și apoi a plutit în derivă aproape 2 săptămâni până a fost aruncată de curenţi pe mal în apropiere de Varna în Bulgaria alături de multe alte gunoaie din mare. Un grup de electroniști entuziaști și-au dat seama că e o sticlă specială. Au recuperat-o, au reparat-o și apoi au lansat-o din nou la apă. Pentru că au vrut să susţină mesajul acestui experiment: un gunoi aruncat în apă într-un colţ de lume va ajunge să polueze un alt colţ de lume. Și expresia “lasă că se duce la vale” înseamnă de fapt că “se duce la alţii”. 

Proiectul “Călătoria mea spre mare” este derulat de Asociaţia Mioritics și finanţat prin programul “Cu apele curate” al Lidl Romania. În paralel cu experimentul Pety, proiectul a însemnat și activităţi educative, de informare și de activare civică în comunităţile locale riverane Oltului în judeţul Brașov.