16 octombrie 2026 | Uniunea Europeană
Președintele României, Nicușor Dan, a susținut vineri, 16 octombrie 2026, declarații de presă la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, Regatul Belgiei.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor Președintelui Nicușor Dan:
Președintele României: Bună seara! Final de Consiliu European, am avut cinci subiecte mari pe care le-am dezbătut. Ultimul, migrația, în care au fost opinii diferite, dar s-au remarcat progresele în urma acțiunilor și a reglementărilor pe reducerea migrației ilegale în țările europene.
O discuție lungă pe competitivitate – și aici, din nou, cu o componentă în care toată lumea e de acord, pe simplificare, debirocratizare în interiorul mecanismelor Uniunii, și deja dezbaterea uzuală între, să spunem, cei care doresc o preocupare mai mare pentru impactul climatic și chestiuni de mediu și cei care doresc o protejare a industriei și a prețurilor de energie. România este în a doua categorie. Evident că chestiunile de mediu sunt importante, dar, într-o perioadă de criză energetică, e important ca și cetățenii, și companiile să aibă prețuri cât mai mici la energie, ele fiind deja destul de mari din cauza factorilor internaționali.
O dezbatere pe extindere, și aici, evident, interesul nostru pentru Moldova și procesul de aderare la Uniunea Europeană. După cum știți, au fost deschise patru din cele șase capitole de negociere, ultimele două săptămâna asta, și concluzia dezbaterii a fost că nu există impedimente pentru ca cele două capitole rămase să fie deschise în cursul acestui an. Nu au existat obiecții din partea statelor membre pentru acest calendar, care va permite apoi Moldovei să desfășoare procesul de aderare. Toată lumea foarte mulțumită de progresele pe reforme pe care Moldova le face.
O discuție foarte consistentă pe viitorul buget al Uniunii – Cadrul Financiar Multianual, cu cele două poziții pe care le cunoașteți, statele așa-zis frugale, care doresc o reducere a cheltuielilor, evident, presate de cetățenii din respectivele state, pe de altă parte, așa-numiții „Prieteni ai Coeziunii”, printre care și România. După cum știți, am avut o reuniune pregătitoare ieri dimineață. România și Italia coordonează acest grup, care dorește un buget mai ambițios al Uniunii pentru 2008-2034. Pentru moment, în propunerea cu care a venit Președinția irlandeză, anvelopele naționale au fost păstrate, însă sunt mai multe categorii, cum ar fi fondurile pentru urgențe și dezastre, și alte categorii, pe care multă lume le consideră nesatisfăcătoare. Și aici, concluzia cumva unanimă a dezbaterii a fost că trebuie să ne uităm la resurse proprii ale Uniunii Europene, și pe asta se va concentra dezbaterea și preocuparea tehnică în săptămânile următoare, înainte de viitoarea discuție pe Cadrul Financiar Multianual.
Și, evident, situația de securitate – Ucraina și războiul hibrid, inclusiv afectarea țărilor vecine, printre care România, unde a existat o discuție despre evenimentele recente la Marea Neagră și în care, așa cum am făcut în urmă cu aproape un an, când aveam problemele la granița pe Dunăre, cu dronele care erau deviate dinspre Ucraina, am solicitat ajutor până când echipamentele pe care noi le-am comandat pe SAFE vor veni în România, și deja colegii au avut o discuție cu echipa tehnică a Franței, care s-a oferit să ne ajute cu echipamentele necesare și să înțeleagă mai bine care sunt necesitățile pe care le avem la Marea Neagră. În afară de asta, o discuție bilaterală cu premierul bulgar, în urma evenimentelor recente. După cum știți, împreună, discuția cu Secretarul General NATO, o discuție cu Președintele francez și, de asemenea, o discuție bilaterală cu Prim-ministrul grec.
Sunt sigur că aveți întrebări.
Jurnalist: În legătură cu securitatea la Marea Neagră, pentru început, o să vă rog să ne explicați puțin cum poate fi asigurată, în condițiile în care știm foarte bine că sunt deja câteva luni de zile de când România tot cere ajutorul, inclusiv la nivelul NATO, apropo de capabilitățile ce ar trebui să existe în zonă, acum sunt și discuțiile cu bulgarii. Înțelegem cumva că ați discutat și cu Volodîmîr Zelenski despre acest subiect, o să vă rog să ne confirmați sau nu, domnia sa a agreat cumva dând din cap la această întrebare pe care noi am adresat-o. Deci în mod concret, cum se poate crește securitatea la Marea Neagră? Și o a doua întrebare, dacă îmi permiteți, în plan intern, dacă sunteți mulțumit de guvernul ce a fost construit și dacă credeți că va trece.
Președintele României: Din nou, eu cred că e important să facem paralela cu ce a fost acum câteva luni, la drone aeriene pe Dunăre, și ce se întâmplă acum, cu drone aeriene și navale la Marea Neagră. În momentul acela, exact cum facem şi acum, noi am mers către partenerii noștri, am spus: „avem o comandă de echipament militar prin SAFE, acesta va veni într-un an și jumătate, doi ani, doi ani și jumătate, conform contractelor pe care le-am semnat, vă rugăm, ajutați-ne”, și au fost șase țări care ne-au ajutat, vă aduc aminte, Statele Unite, Franța, Italia, Spania, Slovacia și Portugalia. Acum suntem exact în aceeași situație, o amenințare care nu exista anul trecut, pe navele care circulă în apropierea țărmului nostru, aceeași solicitare, la care, iată, în 24 de ore deja, Franța a răspuns, pentru că avem o relație foarte bună bilaterală, și sunt convins că alți Aliați vor răspunde. Tot timpul sunt provocări noi. Din fericire, România are aliați. Din fericire, România are o imagine bună, corectă, o relație bună, corectă cu Aliații, și în situațiile de necesitate, avem ajutor de la ei, și, bineînțeles, programul SAFE, care, în momentul în care contractele vor fi finalizate, va permite o protecție permanentă definitivă, de data asta la Marea Neagă.
Pe întrebarea cu Guvernul, eu sunt bucuros că există acorduri între prim-ministru și partide. Aceste acorduri prevăd o stabilitate de care România are nevoie, pentru rectificare, care e urgența, pentru bugetul pe anul viitor, pe care eu sper să-l trecem prin Parlament anul acesta, și pe chestiuni de bun-simț care asigură stabilitatea guvernării pe o perioadă semnificativă din momentul ăsta. Este o așteptare pe care românii au avut-o și eu sunt bucuros că ea devine realitate. Evident că m-aș fi bucurat ca ea să devină realitate acum patru luni sau cinci luni.
Jurnalist: Credeți că va trece?
Președintele României: Eu cred că sunt șanse foarte mari ca acest guvern să treacă.
Jurnalist: Sunteți mulțumit de acest guvern?
Președintele României: Nu trebuie să fiu eu mulțumit. Suntem într-o democrație, în democrație oamenii votează partide, și partidele, prin votul lor în Parlament, numesc Guvernul. Mai departe, pe măsurile lui, eu o să încerc să colaborez instituțional cu Guvernul ăsta și sper să nu fiu în situația să-i critic.
Jurnalist: Spuneați că deja a fost o primă discuție cu Franța vizavi de echipamentele necesare. Ce avem nevoie exact, pentru că am văzut solicitarea Bulgariei către Aliați, și cum ar trebui construit acel culoar de siguranță la Marea Neagră? Și aș veni cu un follow-up, pentru că vă întreba colega Sabina Iosub dacă ați vorbit cu Președintele Zelenski despre ceea ce se întâmplă la Marea Neagră și nu ați răspuns la această întrebare.
Președintele României: Am avut o interacțiune foarte scurtă cu Președintele Zelenski. În schimb, chiar ieri, mai mult ieri și mai puțin azi, echipele noastre au discutat pe alte subiecte de colaborare, și într-un sens, și în celălalt, și, la întrebarea dumneavoastră, există o expertiză pe care Ucraina o are și pe care poate să ne-o pună la dispoziție. Este o discuție tehnică pe echipamente, există o solicitare de echipamente pe care România a înaintat-o deja către Aliați în cadrul NATO, și discuția asta, așa cum am spus, va avea loc și o să vedem fiecare dintre Aliați ce ne va putea oferi.
Jurnalist: Despre propunerea Bulgariei cu privire la acel moratoriu s-a mai discutat în întâlnirea de astăzi?
Președintele României: A fost inclusă în Concluzii, în sensul că Consiliul European, prin reprezentanții statelor, solicită părților să nu atace nave civile în Marea Neagră.
Jurnalist: Au fost discuții aprinse despre sistemul ETS2, despre sistemul de comercializare a certificatelor de emisii. Care este poziția României? Susținem amânarea acestui sistem? Înțeleg că nu s-a aprobat. Există posibilitatea să se revină asupra aprobării acestui sistem? Și dacă s-au discutat măsuri concrete pentru energie, pentru micșorarea facturilor la energie.
Președintele României: Pe ETS2 vă aduc aminte că a fost o discuție, dacă nu mă înșel, în toamna anului trecut, în care România, împreună cu multe state, a solicitat amânarea punerii în practică a mecanismului ETS2, adică o taxare pe emisii pentru anumite categorii economice și cu redirecționarea respectivilor bani pentru investiții în energie mai curată din perspectiva mediului. Noi am solicitat, și, prin pozițiile noastre comune, în negociere cu Comisia, am reușit amânarea implementării din 2027 în 2028. Suntem coerenți și, în special în perioada asta de criză energetică, ne dorim să discutăm asupra ETS2 și, dacă vom decide că îl vom pune în aplicare, momentul să fie cât mai îndepărtat. În rest, pe prețurile la energie, bineînțeles că sunt măsuri pe termen mediu și lung pe care mulți dintre noi le solicităm să fie incluse în bugetul pe 2028-2034. Pe chestiunile urgente, este responsabilitatea statelor naționale, cu o flexibilitate din partea Uniunii Europene în ceea ce privește taxarea și limitele de deficit.
Jurnalist: Aș vrea să știu care e perspectiva dumneavoastră asupra blocajului din negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, cât de ireconciliabile sunt pozițiile celor două grupuri de state, astfel încât Summitul de luna viitoare extraordinar să fie tot un eșec și să intrăm în 2027, an electoral, cu acest blocaj care, așa cum a spus Președintele Emmanuel Macron, să ducă această situație până la început de 2028, cu consecințe asupra, de exemplu, veniturilor fermierilor români.
Președintele României: În cel și cel mai rău caz, cazul în care nu se ajunge la un acord, vor exista niște măsuri tranzitorii, astfel încât plățile directe să nu fie întrerupte. Nu există această posibilitate ca, deodată, așa cum România n-a avut buget în 2026 până în martie sau aprilie, nu mai țin minte, asta nu înseamnă că lucrurile n-au funcționat în România. Eu cred că nu a existat o așteptare să ajungem la un acord pe cifre ieri. A fost o discuție foarte deschisă. Așa cum a existat, la fiecare negociere, tot timpul a existat dezbaterea asta între „Prietenii Coeziunii” și „Statele frugale”. Cred că, în urma discuțiilor de ieri, se vede o cale de ieșire în privința acestor noi resurse ale Uniunii, și discuția tot timpul este tehnică și foarte importante nu sunt discuțiile din Consilii, cum a fost cea de ieri, ci discuțiile reprezentanților țărilor, aici, pe toate aceste chestiuni tehnice, pentru că sunt foarte mulți oameni implicați.
Jurnalist: Domnule Președinte, știu că, înainte de summit, au fost discutate concluziile Summitului, și Bulgaria și Ungaria au insistat pe anumite modificări în legătură cu deschiderea clusterelor pentru Ucraina și Moldova, restul de două clustere, până la sfârșitul anului. Am înțeles acum, din declarația dumneavoastră, că nu a fost nicio opoziție în interiorul Consiliului în legătură cu deschiderea acestor două clustere. Dacă mă puteți lămuri, pentru că eu văd o contradicție.
Președintele României: Cum se întâmplă de fiecare dată, au fost mai multe variante de concluzii. În unele din variantele de concluzii, era sintagma „as soon as possible”, cumva deschiderea cât mai curând sau imediată a acestor capitole de negociere. În concluziile finale nu a existat această sintagmă, însă, în discuțiile extinse pe care le-am avut aseară, concluzia unanimă, și așteptarea și cumva angajamentul nostru a fost pentru deschiderea până la sfârșitul anului.
Jurnalist: Tot în legătură cu extinderea, am înțeles că, la masa liderilor, Președintele Zelenski a rugat Uniunea Europeană să nu decupleze Republica Moldova de Ucraina. Știm că Republica Moldova se mișcă mult mai bine decât Ucraina în momentul în care face reformele. Ce părere aveți despre acest apel al Președintelui Zelenski?
Președintele României: Există un comitet, care a fost instituit și care are reuniuni săptămânale între Comisia Europeană și Ucraina, care să monitorizeze în timp real progresele pe care le face Ucraina. Deci este un ajutor pe care Ucraina îl are, astfel încât ritmul de reforme al Ucrainei să fie cât mai aproape de un calendar de aderare. Acum trebuie să o luăm pe etape. Obiectivul este ca cele două țări să înceapă să li se deschidă ultimele capitole de negociere și, după aceea, în interiorul capitolelor de negociere, trebuie să existe acest progres care, așa cum am spus, pe Ucraina este monitorizat de Comisie.
Jurnalist: Și o scurtă lămurire, dacă îmi permiteți. Am spus că ați trimis către NATO o solicitare. Este o solicitare de echipamente sau o listă de echipamente?
Președintele României: Nu e același lucru?
Jurnalist: Nu știu, poate solicitați „dați-ne ce aveți la îndemână” sau „dați-ne asta, asta, asta și asta”.
Președintele României: La NATO, există canalul politic și există canalul tehnic. Pe canalul tehnic, al militarilor, a fost făcut o solicitare concretă, pe echipamente concrete.
Jurnalist: Domnule Președinte, în urma atacurilor pe care le-am tot văzut în Marea Neagră, și din informațiile pe care le aveți până acum, credeți că Federația Rusă ar încerca să blocheze cumva traficul comercial din Mare prin creșterea asigurărilor pentru nave? Și, dacă s-ar întâmpla acest lucru, cum ar putea fi afectate, de exemplu, prețurile de la pompă din România?
Președintele României: Ce este cert este că există un culoar de transport pe care Ucraina l-a folosit pentru produsele ei, care urma conturul țărmului din Ucraina, România, Bulgaria până în Turcia și după aceea mai departe, și că, în ultimele zece zile, am avut atacuri exact pe acest coridor. E prea devreme să dovedim tehnic că a fost un atac rus, dar intuiția ne spune că beneficiarul acestei situații de incertitudine este Rusia, ăsta este locul la care suntem în momentul ăsta.
Jurnalist: Și economic cât vom avea de pierdut dacă situația continuă?
Președintele României: Deja avem o creștere a prețului pe asigurări, pe navele care sunt în Marea Neagră – nu de acum, de câteva luni plătesc asigurări mai mari, și evident că acest factor afectează prețurile țărilor din jur și inclusiv ale României, care depind de acest comerț, în măsura în care depind de acest comerț.
Jurnalist: Pe plan intern, credeți că premierul Luca Niculescu va fi mai degrabă un premier de tip pompier, ținând cont de toate crizele și toate restanțele de până în acest moment, sau va exista voință în acest guvern să vedem și anumite reforme, cum ar fi poate începerea reformei administrativ-teritoriale sau a legii salarizării?
Președintele României: Tot timpul există Prim-ministrul, există Guvernul și există majoritatea din Parlament care îl sprijină. De asemenea, există o regulă că, dacă ești în politică, trebuie să faci cât mai mult din ce așteaptă oamenii care ți-au dat votul să faci. România așteaptă reformă, eu sper că acest guvern să facă cât mai multe din reformele pe care românii le așteaptă. O să vedem cu toți.
Jurnalist: Domnule Președinte, aș vrea să ne întoarcem un pic la bugetul Uniunii Europene, dumneavoastră co-prezidați împreună cu Georgia Meloni grupul „Prietenilor Coeziunii” și mă întreb în ce măsură austerele au fost iritate de amenințările duble din poziția „Prietenilor Coeziunii”, anume deschiderea discuției tabu despre rebate și faptul că se poate reeșalona plata împrumutului pentru PNRR? N-ați avut impresia că a fost mai degrabă o tactică – la început părea interesant și am zis „wow, oamenii ăștia au curaj”, dar am impresia că nordicele s-au iritat mai mult decât era necesar de această intrare în forță a Georgiei Meloni. Ce credeți?
Președintele României: Nu cred. Cred că este un Consiliu în care discuțiile sunt politicoase, civilizate, prietenești chiar, dar, atunci când opiniile sunt diferite, ele se spun foarte direct. Asta apreciez din interacțiunea pe care am avut-o până acum în Consiliu. Cred că acele rebate-uri nu își mai găsesc locul într-o structură a bugetului european și trebuie spus că, dincolo de poziția asta foarte fermă pe care o avem, au fost și concesii pe care le-am făcut. De exemplu, nu toată lumea este fericită cu comasarea politicii agricole cu politica de coeziune. Asta e o concesie pe care noi am făcut-o, tocmai ca să mergem mai departe.
Jurnalist: Și spuneați mai devreme că s-au făcut niște progrese apropo de resursele proprii ale Uniunii. Cam care ar fi acelea, având în vedere că austerele refuză orice taxă care nu le-ar mai intra lor în buzunar?
Președintele României: Nu, aici e o discuție care încă se poartă – și poate, dacă e să criticăm, aici aș critica – e o discuție care nu a ajuns încă la maturitatea necesară, pe resurse proprii. Le știți pe toate, dar n-aș vrea eu să intru acum în discuția asta, pentru că trebuie să existe cifre, impact.
Jurnalist: Adică nu suntem încă în situația în care ați spune că „putem avea atât resurse proprii”.
Președintele României: Cred că vom fi în situația asta cam într-o lună de acum, da.
Jurnalist: E posibil un acord până în Crăciun sau, vorba lui Lucian, plecăm cu câte 12 zecimi lună de lună din 2028?
Președintele României: Eu sper să avem un acord în cursul anului 2026. Dacă nu vom avea un acord în 2026, mai există 2027. Vă aduc aminte că, pentru 2021-2027, s-a aprobat în 2020.
Jurnalist: I want to ask you about the first thing you said, about Moldova could move ahead and see the remaining clusters open by the end of the year. / Vreau să vă întreb despre primul lucru pe care l-ați spus, despre Moldova, care ar putea avansa mai rapid și să beneficieze de deschiderea clusterelor rămase până la finalul anului.
Președintele României: And Ukraine, I said. / Am spus că și Ucraina.
Jurnalist: And Ukraine. That was my question, you don’t foresee a split of the two? / Și Ucraina. Asta era întrebarea mea, dacă preconizați în viitor o decuplare a celor două țări.
Președintele României: The discussion was in this sense from all the states, for opening the clusters. / Discuția a fost pentru deschiderea clusterelor pentru ambele țări, din partea tuturor statelor.
Jurnalist: And you don’t foresee a split of the two anytime soon. / Și nu preconizați în viitor posibilitatea unei decuplări.
Președintele României: No. / Nu.
Jurnalist: And my second question was: generally, these have been two very long days, the leaders look slightly tired coming after some very tiresome negotiations. Even after marathon negotiations, on the final conclusions on migration, leaders still didn’t finalise a text that was beyond a few paragraphs. To what extent, in overall terms, do you consider this to be a successful EU summit? / A doua mea întrebare este una mai generală. Au fost două zile foarte lungi, liderii par destul de obosiți după aceste negocieri foarte obositoare. Chiar și după aceste negocieri maraton, liderii nu au putut finaliza un text mai lung de câteva paragrafe în Concluziile despre migrație. În ce măsură, la nivel general, considerați că acest Consiliu European a fost unul de succes?
Președintele României: Unfortunately, migration was the last subject, it was two hours. By now, people were already tired, but first we have to admit – and the President of the Commission, Mrs. von der Leyen presented us figures for over the last five years – that we can see progresses on illegal migration and the return of illegal migrants to their territories. So even on that field, there have been good discussions. And on the security topic, there was an extremely good discussion and the conclusion was that we will continue to support Ukraine, with all the cost that economically affects us. / Din păcate, migrația a fost ultimul subiect pe ordinea de zi și a durat două ore. La momentul începerii discuțiilor, toți eram deja obosiți, însă trebuie să admitem – iar Președinta Comisiei, doamna von der Leyen, ne-a prezentat cifrele pe ultimii cinci ani – că au fost înregistrate progrese în ceea ce privește migrația ilegală și procesul de returnare a migranților ilegali către țările de origine. Deci, inclusiv din acest punct de vedere, au fost discuții cu rezultate bune. În ceea ce privește domeniul securității, a fost o discuție extrem de bună, iar concluzia a fost că vom continua să sprijinim Ucraina, indiferent de costuri.
