Comunicat
Festivalul Internațional Propatria revine, în perioada 8 septembrie – 8 noiembrie 2026, cu cea de-a XVI-a ediție, sub direcția artistică a pianistei de origine română Mara Dobrescu, stabilită în Franța. Festivalul se va desfășura în patru orașe – Roma, Iași, Alba Iulia și Oradea – și va cuprinde șase evenimente care reunesc artiști români din țară și din diaspora, alături de personalități internaționale, într-un program ce va conține concerte, spectacole de teatru, masterclass-uri și Gala Premiilor de Excelență Propatria. Festivalul este organizat de Asociația Culturală Româno-Italiană Propatria, în parteneriat cu Accademia di Romania in Roma, și se desfășoară în colaborare cu instituții culturale, organizații și autorități locale din România și Italia.
Ediția din acest an se va deschide marți, 8 septembrie 2026, ora 18.30, la Accademia di Romania in Roma, cu recitalul de pian și clarinet „Măiastra – Brâncuși 150”. Concertul este un omagiu muzical dedicat universului lui Constantin Brâncuși și reunește lucrări de Erik Satie, Olivier Messiaen, Darius Milhaud, Tiberiu Olah și Fazıl Say, în interpretarea pianistei Oxana Corjos și a clarinetistului Petru Pane.
Programul de la Accademia di Romania in Roma continuă marți, 15 septembrie 2026, ora 18.30, cu spectacolul de teatru contemporan „Sorescu. Experimental”, care propune o reinterpretare interdisciplinară a operei lui Marin Sorescu, prin teatru, muzică originală și proiecții video. La Roma va fi prezentat cel de-al doilea capitol al trilogiei, „Paracliserul”, în regia Mateei Marin și în interpretarea actorului italian Richard Butler. Reprezentația are o semnificație aparte în 2026, an în care se împlinesc 90 de ani de la nașterea și 30 de ani de la moartea poetului și dramaturgului Marin Sorescu.Paracliserul este tradus şi interpretat integral pentru prima dată în italiană.
Constantin Brâncuşi (1876-1957) – sculptor, pictor şi fotograf – este considerat unul dintre cei mai influenţi artişti ai secolului XX. Pionier al modernismului, Brâncuşi a fost supranumit „patriarhul sculpturii moderne”. Aureola de artist a făcut ca viaţa şi creaţia lui sa se intersecteze cu cele ale marilor compozitori europeni ai vremii. La 150 de ani de la naşterea sa, clarinetistul Petru Pane şi pianista Oxana Corjos propun un program muzical care străbate această istorie, pornind de la Erik Satie – probabil cel mai apropiat companion muzical al sculptorului (lucrarea „Socrate”, realizată în 1922 şi aflată în colecţia MoMA New York, îi este dedicată), continuând cu Milhaud, Fazil Say şi ajungând la Messiaen, prin celebra piesă „Abisul păsărilor”. În centrul recitalului se află „Pasărea Măiastră” de Tiberiu Olah, una dintre cele mai frumoase piese scrise pentru clarinet solo, un omagiu adus personalităţii lui Brâncuşi. Alegerea programului s-a bazat pe lucrări emblematice ale compozitorilor amintiţi mai sus, personalităţi pe care Constantin Brâncuşi le-a preţuit, i-au fost prieteni sau admiratori.
Program concert:
• Erik Satie – Gymnopedie & Gnossienne
• Olivier Messiaen – Abisul păsărilor
• Darius Milhaud – Scaramouche
• Tiberiu Olah – Pasărea Măiastră *
• Fazil Say – Sonata pentru clarinet şi pian
* Sonata pentru clarinet solo (1963) de Tiberiu Olah face parte dintr-un ciclu de cinci lucrări inspirate de sculpturile lui Constantin Brâncuşi. Aşa cum declara compozitorul într-un interviu, această lucrare „reprezintă melodia, monodia ca entitate, şi tinde la crearea analogiilor cu zona păsărilor măiestre” – acele creaturi mitice din folclorul românesc, care au stat la baza ciclului de sculpturi „Măiastra”. Considerată una din cele mai reuşite lucrări scrise vreodată pentru acest instrument şi făcând parte din repertoriul obligatoriu al unor prestigioase concursuri, Sonata lui Olah întruchipează metafora zborului, a desprinderii de terestru.
Oxana Corjos relevă prin fiecare apariţie scenică un remarcabil talent muzical dublat de o tehnică pianistică desăvârşită. Crescând într-o familie de muzicieni, Oxana Corjos şi-a însuşit primele noţiuni muzicale din copilărie, studiind cu Ioana Minei şi Ana Pitiş. A urmat apoi cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, unde a studiat cu maestrul Dan Grigore. A obţinut premii importante la concursurile de la Roma (1991) şi Barcelona (1986) iar în anul 1992, a fost distinsă cu Premiul „Cella Delavrancea” pentru activitate meritorie desfăşurată în domeniul culturii. A apărut în numeroase emisiuni de radio şi televiziune şi a realizat înregistrări speciale pentru Radiodifuziunea Română cu lucrări de Bach, Mozart, Beethoven, Mussorgski, Debussy, R. Strauss, Prokofiev etc., unele dintre ele fiind preluate de Radiodifuziunea din Bruxelles. Considerată una dintre cele mai importante prezenţe pianistice ale generaţiei sale, Oxana Corjos este printre puţinii muzicieni români afirmaţi după 1990 cu o activitate concertistică de anvergură şi un repertoriu impresionant – de la Bach şi Mozart, ajungând la Rachmaninov şi Ravel – fiind apreciată, în mod special, pentru interpretarea celor două concerte de Brahms. În paralel cu activitatea concertistică, Oxana Corjos predă la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.
Petru Pane este unul dintre cei mai reprezentativi tineri muzicieni ai generaţiei sale. La numai 21 de ani are în palmares peste 15 Premii I la concursuri naţionale şi internaţionale şi a cântat în postură solistică alături de peste 10 Orchestre Filarmonice de Stat. A obţinut Premiul I la prestigiosul concurs de la Sofia „Sava Dimitrov International Clarinet Competition”, iar în anul 2022 a câştigat Premiul I la concursurile „USA International Music Competition” (Atlanta), „Swiss International Music Competition” (Lugano), „Caneres International Music Competition” (Viena), Concursul Internaţional de Interpretare Instrumentală şi Vocală (Oradea, România), „Birmingham International Music Competition”, „VCMA Vienna Competition” şi „Euterpe Music Awards” (Berlin, 2023). A debutat ca solist la vârsta de 14 ani, sub bagheta lui Ovidiu Bălan. De atunci şi până în prezent a fost invitat alături de ansambluri precum: Camerata Regală, Orchestra Naţională de Cameră Chişinău, Vratsa Symphony Orchestra, Orchestra Română de Tineret, filarmonicile din Cluj, Sibiu, Craiova, Oradea, Bacău, Piteşti, Botoşani, Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureş, Braşov, Ploieşti, cântând sub bagheta unor dirijori precum Cristian Mandeal, Gabriel Bebeşelea, Gheorghe Costin etc.
Paracliserul, scris de Marin Sorescu în 1970, este al doilea capitol al proiectului de cercetare teatrală „Sorescu. Experimentalˮ, regizat de Mateea Marin. Este un text radical şi intim, construit în jurul figurii unui om care se confruntă cu credinţa, absenţa răspunsurilor, propria intimitate şi propriul eşec, până ajunge la cea mai profundă întrebare a existenţei: care este scopul ultim al vieţii? Un drum care trasează o linie subţire între bine şi rău, două dimensiuni care coexistă pe pământ şi care, prea des, sunt considerate în presupusa lor puritate, fără a înţelege contradicţiile, nuanţele şi coexistenţa reciprocă. Personajul principal din Paracliserultrăieşte într-o stare de izolare şi aşteptare. Relaţia sa cu Dumnezeu nu este spusă printr-o dimensiune religioasă tradiţională, ci printr-o căutare concretă, fizică şi progresiv existenţială. Credinţa devine astfel o chestiune personală. Nu este doar o chestiune de a crede sau a nu crede, ci de a înţelege cât de mult este dispus omul să aştepte, să reziste şi să se schimbe pentru a găsi sens existenţei sale.
Mateea Marin este regizor, manager cultural şi fondatoare a Asociaţiei Ataraxia, o organizaţie prin care dezvoltă proiecte artistice, educaţionale şi comunitare de peste 16 ani. Cariera ei profesională se construieşte la intersecţia dintre creaţia teatrală şi dezvoltarea contextelor culturale capabile să favorizeze întâlnirea dintre artişti, comunităţi şi probleme relevante pentru societatea contemporană. Interesul ei artistic este îndreptat către texte şi teme care investighează fragilitatea umană, identitatea, memoria, relaţiile de familie şi mecanismele prin care fiinţele umane caută sens în situaţii marginale. În practica sa artistică, expoziţiile nu se nasc ca proiecte izolate, ci ca procese de cercetare dezvoltate pe termen lung, în jurul unor întrebări care continuă să genereze perspective noi şi forme scenice.
Richard Cecil Butler este un artist italian şi operator cultural al cărui parcurs se dezvoltă între teatru, spectacol, scenografie, pedagogie teatrală şi planificare culturală, cu o dimensiune internaţională în creştere. După o pregătire de trei ani în actorie la Centro Iniziative Teatrali del Teatrodante Carlo Monni din Campi Bisenzio, alături de maeştrii Sergio Aguirre şi Manola Nifosì, a continuat cu studiu aprofundat şi experimentare teatrală, dedicându-se totodată improvizaţiei, regiei, scenografiei şi artei scenice. Pregătirea sa include, de asemenea, experienţe de cercetare despre corp şi voce, inclusiv ateliere cu compania Workcenter a lui Thomas Richards şi Jerzy Grotowski, precum şi ateliere organizate de artişti internaţionali în domeniul dansului şi al artei contemporane. Ca interpret, Butler a lucrat în producţii ce variază de la teatru clasic până la cercetare contemporană.
Fondat la Roma în anul 2010, Festivalul Internaţional Propatria este o platformă europeană de promovare a culturii şi excelenţei româneşti. De-a lungul celor 15 ediţii anterioare, festivalul a reunit peste 500 de artişti şi personalităţi culturale în mai mult de 100 de evenimente organizate în România şi în diferite oraşe europene. Misiunea festivalului este de a susţine artiştii români din ţară şi din diaspora, de a încuraja afirmarea tinerelor talente şi de a crea contexte de dialog între aceştia, personalităţi internaţionale, instituţii culturale şi comunităţi locale. Prin concerte, spectacole, expoziţii, conferinţe şi Gala Premiilor de Excelenţă Propatria, proiectul valorifică patrimoniul cultural românesc, promovează creaţia contemporană şi recunoaşte performanţa românilor care contribuie la consolidarea unei imagini deschise şi valoroase a României în lume.
Organizator: Asociaţia Culturală Româno–Italiană PROPATRIA ODV
Sub patronajul: Ambasadei României în Italia și al Ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun şi Ordinul Suveran Militar de Malta.
Parteneri: Accademia di Romania in Roma, Asociaţia PropatriaVOX România, Asociaţia Pro Contemporania, Asociaţia Ataraxia, Asociaţia Culture Joy, La MaMa Umbria International, Teatrul Anton Pann, Asociaţia Kordelia APS, Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” din Iaşi, Primăria Municipiului Alba Iulia, alături de partenerii locali implicaţi în realizarea evenimentelor ediţiei.
