De Francesca Cristea, Head of Policy, Europuls
Tema locuirii devine o problemă stringentă în cele mai multe țări din Uniunea Europeană. În acest context, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg din perioada 15-18 decembrie, Comisarul Dan Jørgensen a prezentat Planul pentru Locuire. Reamintim faptul că din cauza presiunii crizei locuirii, Comisia Europeană a înființat Comisia specială a Parlamentului European privind criza locuințelor (HOUS) și a avut prima dezbatere pe 24 martie cu membrii Parlamentului European.
Planul prevede 4 piloni:
Stimularea ofertei de locuințe prin:
- impulsionarea metodelor moderne de construcție (modulară și prefabricată) și a digitalizării pentru optimizarea resurselor și scăderea costurilor,
- reducerea poverii administrative, accelerarea proceselor de autorizare și renovare și optimizarea eficienței costurilor,
- folosirea materialelor inovative eficiente din punctul de vedere al costurilor, ecologice și de înaltă calitate, în deplină concordanță cu noul Bauhaus european și valorificând proiectele și inovațiile acestuia.
Mobilizarea investițiilor private și publice prin:
- crearea unei platforme de investiții paneuropeană, creată în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, băncile naționale și regionale și alte instituții financiare internaționale,
- revizuirea normelor privind ajutoarele de stat pentru a simplifica și accelera sprijinul public acordat locuințelor sociale și accesibile, permițând finanțarea acestor proiecte fără notificarea și autorizarea prealabilă a Comisiei.
Susținere imediată prin reforme structurale care prevăd:
- introducerea unei inițiative legislative privind închirierile pe termen scurt pentru a atenua impactul acestora asupra accesibilității locuințelor locale, menținând totodată un echilibru corect cu beneficiile aduse turismului,
- identificarea comportamentelor speculative și promovarea transparenței pe piața rezidențială pentru a asigura o evoluție echitabilă a sectorului imobiliar,
- încurajarea reformele statelor membre în domenii precum planificarea teritorială, locuințele sociale și fiscalitatea, cu scopul de a reduce birocrația și de a stimula oferta de locuințe
Protejarea celor mai vulnerabili:
- mobilizarea investițiilor pentru locuințe dedicate studenților, promovarea modelelor inovative pentru tineri, sprijinirea tinerilor din medii dezavantajate,
- extinderea fondului de locuințe sociale și sprijinirea persoanelor aflate în situații vulnerabil pentru prevenirea excluziunii locative și a fenomenului lipsei de adăpost.
Comisarul european pentru energie și locuire, Dan Jørgensen, a subliniat faptul că în Europa avem 1 milion de oameni fără casă și 40 de milioane care nu își permit să-și încălzească casa.
În cadrul planului, au fost mobilizate peste 43 de miliarde de euro care vor sprijini fondurile naționale venite din statele membre. În acest plan, sunt lansate inițiative punctuale dedicate tinerilor și persoanelor fără adăpost, pentru a se asigura că aceștia beneficiază de sprijinul și oportunitățile necesare construirea propriilor vieți.
Pe parcursul ultimului an, s-a lucrat intens și în mod concertat la elaborarea acestui plan. Activitatea este abia la început, iar viitorul raport al Parlamentului este așteptat cu interes, fiind considerat un element fundamental pentru etapele următoare. În anii ce vor urma, este necesară menținerea acestui impuls pentru a oferi speranță tinerilor, pentru a susține familiile active și pentru a asigura o locuință tuturor, aceste acțiuni definind identitatea europeană în prezent.
Comisarul a mai anunțat de asemenea faptul că o nouă propunere legislativă privind închirierile pe termen scurt urmează să fie prezentată anul viitor. Aceasta nu va reprezenta o interdicție, ci va servi la definirea zonelor aflate sub presiune locativă. Propunerea va permite autorităților locale să promoveze locuințele accesibile în orașele și regiunile lor și să adopte măsuri proporționale pentru a gestiona impactul negativ al închirierilor pe termen scurt.
Intervențiile europarlamentarilor români:
Georgiana Teodorescu (AUR, ECR) și-a declarat nemulțumirea pentru faptul că până în acest moment nu a fost alocat un buget clar pentru criza locuirii în următorul Cadru Financiar Multianual post 2027. Aceasta accentuează faptul că criza demografică este puternic corelată cu criza locuirii, familiile amânând să-și facă o familie având în vedere lipsa unei locuințe. Mai mult, ea propune crearea unui fond cu granturi și împrumuturi pentru locuințe la prețuri accesibile precum s-a instituit în cadrul PNRR-ului.
Nicolae Ștefănuță (Grupul Verzilor) îi răspunde eurodeputatului Markus Ferber (EPP), care a susținut în plen faptul că Europa trebuie să construiască mai mult pentru a răspunde cererii. Ștefănuță menționează că nu este doar o problemă de cerere-ofertă, ci faptul că resursele „celor la început de drum” sunt limitate, iar băncile nu doresc să ofere împrumuturi fără a avea garanții.
În urma dezbaterii, comisarul Dan Jørgensen a menționat faptul că este o nevoie mai mare de simplificare, în special în ceea ce privește autorizarea construcțiilor, având constant în vedere echilibrul pentru protecția mediului. Mai mult, se subliniază faptul că închirierile pe termen scurt au devenit o problemă în anumite orașe și regiuni nu din cauza duratei lor, care poate stimula turismul și schimbul cultural, ci pentru că ele contribuie la creșterea prețurilor locuințelor. Astfel, mulți locuitori nu-și mai permit să trăiască în anumite zone ale orașelor, deoarece închirierea pe termen scurt este mai profitabilă pentru proprietari. Astfel, se pregătește un set de instrumente prin care să se ofere orașelor, comunităților locale și statelor membre puterea de a acționa dacă se confruntă cu această problemă.
În ceea ce privește specula (practicile prin care proprietăți imobiliare sunt folosite sau păstrate cu scopul de a obține profit), există poziții divergente în Parlamentul European, dar indiferent de existența lor, Comisia a propus crearea unei transparențe sporite, obținerea datelor, verificarea capacității de a identifica specula și stabilirea caracterului și naturii acesteia și a măsurilor de remediere.
Criza locuirii nu mai este doar o dificultate conjuncturală, ci a devenit o problemă structurală pregnantă a ultimului deceniu, cu riscul de a se răsfrânge și pentru generațiilor viitoare. Tensiunea dintre nevoia cetățenilor de a avea un „acasă” stabil și presiunea exercitată de modelele economice pe termen scurt (precum specula imobiliară sau turismul necontrolat) pune autoritățile locale în fața unei alegeri dificile.
Deși acest prim Plan European pentru Locuire reprezintă un pas către o viziune comună, succesul său constă în capacitatea statelor membre de a transforma aceste instrumente în realități concrete.
