12 noiembrie 2025
Președintele României, Nicușor Dan, a susținut miercuri, 12 noiembrie 2025, o conferință de presă la Palatul Cotroceni.
Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă:
Bună ziua!
Punem azi în dezbatere Strategia Națională de Apărare și o să vă prezint cele mai importante elemente ale acesteia.
În primul rând, un element important este că prezentăm această Strategie, sau încercăm să o facem, din perspectiva cetățeanului, adică nu vrem să apărăm statul, ci vrem să apărăm cetățeanul care trăiește, locuiește în acest stat. Aici, din nou, întrebarea care se pune este câtă încredere are cetățeanul în acest instrument, statul, și care este disponibilitatea lui eventuală de a-l apăra. Și aici bineînțeles că nu știu dacă răspunsul este cel mai fericit, și tocmai ăsta este rostul nostru, și parte din această Strategie despre a corecta decalajul dintre un avans al societății, pe care l-a făcut pe multe planuri, inclusiv economic, și o rămânere în urmă a administrației publice față de așteptările acestei societăți, care s-a maturizat în multe aspecte.
Conceptul central al acestei Strategii este acesta de independență solidară, adică, pe de o parte, acțiunile statului român, ale administrației, să fie în sensul apărării și confirmării unei identități, a unui mod de a fi în lume și, în acest sens, în relațiile sale externe să apere interesele României în mod expres. Și, pe de altă parte, să păstreze jumătatea solidară a acestui concept, să păstreze angajamentele și toate parteneriatele internaționale pe care România le are.
Strategia diferă de cele care au fost până acum în mod esențial prin faptul că contextul este diferit. Şi care este contextul geopolitic diferit față de perioadele anterioare?
În primul rând, faptul că ordinea internațională este pusă în discuție. Războiul din Ucraina este un exemplu, vedem o creștere a tensiunilor militare peste tot în lume, vedem cumva o tendință de grupare a statelor guvernate autoritar și vedem o diminuare a capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli. Aceasta este partea militară a contextului sau strict geopolitică a contextului.
Vedem apoi o evoluție tehnologică cu o creștere exponențială, inclusiv inteligența artificială, și nu mai suntem într-un context în care cumva puterea militară și capacitatea de apărare sunt proporționale cu economia și cu investițiile în apărare. Deci cine nu reușește să facă saltul tehnologic pe care alții îl fac va fi penalizat mult mai mult decât s-a întâmplat până acum.
În același cadru, fenomenul global de digitalizare și interacțiunea cu rețelele sociale dau liber unor acțiuni de manipulare și dezinformare pentru care, din nou, trebuie să ai pregătite niște mijloace specifice de apărare.
O noutate este, bineînțeles, schimbarea raporturilor economice. Vedem un protecționism economic, vedem o luptă pe resurse critice și o limitare, ceea ce nu vedeam în urmă cu câțiva ani, o limitare a accesului la resurse critice. Vedem o creștere a acțiunilor de sabotaj și de perturbare a infrastructurii critice, mai mult decât o vedeam în anii precedenți, vedem radicalizare și o creștere a tendințelor antidemocratice, care sunt inclusiv întreținute de actori statali. Vedem o creștere a amenințărilor transnaționale, transfrontaliere, trafic de droguri, migrație ilegală și, nu în ultimul rând, vedem efecte mai puternice ale schimbărilor climatice.
Cam astea sunt elementele de context global care necesită acțiuni și elemente de strategie care să fie diferite de cele cu care eram obișnuiți.
Acum, trecând la ce trebuie să facă România, o să mă refer mai puțin, o să găsiți în textul scris referințe la partea internațională.
Evident că trebuie să păstrăm parteneriatele, trebuie să ne manifestăm interesele în cadrul Uniunii Europene, în cadrul NATO, parteneriatul cu Statele Unite – astea sunt lucruri care rămân constante ale politicii noastre.
Vreau să insist pe câteva chestiuni interne. Administrația publică – suntem la capitolul vulnerabilități – administrația publică are niște probleme.
În primul rând, și cumva ăsta a fost unul din – nu știu dacă șocuri – în orice caz surprinderi ale mele, că, inclusiv la acest nivel național, administrația nu lucrează cu date. Deci sunt multe situații în care deciziile nu sunt bazate pe date.
Nu vedem un mare apetit de colaborare între instituții publice. Fiecare își vede de micuța sa politică sectorială și, din cauza asta, nu avem o viziune integrată și, bineînțeles, tot din cauza asta, nu avem nicio apetență a oamenilor din administrație de a inova, de a avea curajul de a propune, ci mai degrabă o atitudine defensivă care face ca administrația din România cumva să băltească într-o rutină din care nu știe să iasă.
O altă vulnerabilitate – și am insistat ca ea să fie clar delimitată în Strategia Națională de Apărare – este corupția, care, pe de o parte, slăbește coeziunea socială. Cum spuneam mai devreme, e greu să vrei să te identifici, să aperi un stat corupt. Pe de altă parte, are consecințele sale în economie și deci în prosperitatea oamenilor și inclusiv în calitatea administrației – asta ca vulnerabilitate.
Câteva oportunități pe care aș vrea să le subliniez.
În primul rând, pe plan extern, poziția noastră – și care sunt, din nou, ceva mai puțin prezente în spațiul public decât cele la care ne referim de fiecare dată – poziția geografică a României ne oferă o oportunitate de a fi un centru de conectivitate pe relația dintre Europa și Asia. Și aici, bineînțeles că asta depinde în mare măsură de stabilitatea la Marea Neagră. Pentru economia din România, asta este o mare oportunitate.
De asemenea, cum am mai spus de câteva ori, creșterea cererii globale de echipament militar oferă o oportunitate pentru industria noastră, care are tradiție, care are încă profesioniști, care are locații și, din fericire, în România avem prezente companii interesante de automotive și companii interesante de tehnologie, și parte importantă dintre problemele pe care au să le rezolve fiecare din aceste industrii este comună. Deci asta este o oportunitate pentru următorii ani, și am vrut să subliniez oportunitatea pentru multe domenii, dar în special pentru economia noastră a românilor din diaspora, oameni care au reușit pe o piață mult mai concurențială, deci care au dobândit niște capacități pe care, în măsura în care se vor întoarce, vom putea să le folosim. Și chiar dacă nu se vor întoarce, parteneriate și dezvoltarea de afaceri comune sau investiții în România sunt oportunități pe care România poate să le folosească.
Din nou, în ceea ce privește ceea ce este de făcut, nu o să insist foarte mult pe partea externă, o să spun din nou doar că diplomația comercială este extrem de importantă, este un loc în care trebuie, în mod evident, să progresăm, pentru a reuși să folosim potențialul economiei noastre private, care se descurcă bine în context.
Pe zona economică, evident, și asta e o chestiune care ține strict de securitate națională, în sensul strict al termenului – oprirea evaziunii fiscale. Din nou o chestiune care ține de securitate în sensul strict al termenului – energia, și avem o corelație între dezvoltarea industrială și prețul energiei, și prețul energiei depinde de mai multe mecanisme administrative și de capacitatea de a o produce.
Și o să închei cu administrația și cu fenomenul corupției.
În ceea ce privește administrația, trebuie să inversăm ceea ce am spus negativ mai devreme, adică trebuie să ajungem să avem o administrație care lucrează cu date și care are date care sunt aceleași o săptămână mai târziu. O administrație care, prin coordonare, să reușească să integreze eforturile diferitelor sale segmente, și aici rolul Președintelui este important.
Iar, în ceea ce privește fenomenul corupției, am menționat expres trei lucruri. În primul rând, o abordare integrată, în sensul de colaborare între toate instituțiile care au aceste atribuții, în al doilea rând implicarea serviciilor de informații în culegere de date cu privire la acest fenomen, și doar atât – am precizat expres că fără implicarea în etapa de cercetare penală și în procesul de justiție, și corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în materie de corupție, pentru că asta este una din principalele probleme pe care le vedem noi și le văd toți românii, întârzieri de ani în combaterea unor fenomene pe care societatea le vede.
Cam atât pe conținut, bineînțeles că o să vă răspund la toate întrebările. Pe procedură, acest document va fi în dezbatere publică, deci azi se va pune pe site-ul Președinției, 24 noiembrie va fi o ședință a CSAT în care acest proiect sau o variantă ușor îmbunătățită va fi avizată, 26 noiembrie voi prezenta Strategia în plenul Parlamentului.
Aceasta este o strategie, ea va fi urmată de un plan de implementare – așa spune legea, așa o să facem – care nu va avea un caracter public, dar în care toate atribuțiile, termenele, atribuțiile instituțiilor, termene de realizare vor fi prevăzute. Acest plan de implementare va fi aprobat de CSAT, și planul de implementare va avea niște rapoarte de progres pe care le vom discuta, de asemenea, în CSAT și părți din ele la comisiile de apărare din Parlament.
Înainte să trecem la întrebări, încă două chestiuni care țin de zona de apărare-securitate. Mâine la Cincu se încheie un exercițiu militar extrem de important pentru România, peste 5.000 de soldați din foarte multe țări partenere participă la acest exercițiu. Mâine este ultima zi, cu prezența foarte multor ambasadori ai țărilor partenere din NATO, o dovadă în plus că România este într-un sistem de securitate care o apără.
Și, ultima chestiune, vreau să o facem acum și foarte explicit, există o îngrijorare în rândul cadrelor militare, și a oamenilor din Ministerul de Interne, și servicii, că ce s-a întâmplat cu pensiile magistraților se va întâmpla și în aceste zone. Da, este o discuție care va începe la un moment dat, însă ceea ce vreau să transmit este că, așa cum pentru magistrați este expres că cei care îndeplinesc condițiile de pensionare în momentul noii legi vor beneficia de aceste condiții de pensionare mai departe, adică, în momentul în care se vor pensiona, dacă aleg să rămână în sistem, vor beneficia de condițiile de la momentul acesta și nu de la momentul viitor în care se vor pensiona, există acord politic pe toate palierele pentru ca același lucru să se întâmple în sistemele de apărare, interne, servicii, adică nu este un motiv ca oamenii să se pensioneze, pentru că, din păcate, din cauza incertitudinii – vorbesc acum doar de zona de magistrați – din cauza incertitudinii pe ce urma să fie în sistemul de justiție, multă lume s-a pensionat de frică că mai târziu nu va avea aceleași condiții de pensionare. Deci vreau să fac anunțul ăsta foarte clar pentru ca oamenii să aibă o previzibilitate pe ce se va întâmpla cu viitorul lor profesional.
Întrebări.
Jurnalist: Aș vrea să vă întreb ce încredere mai poate avea populația în CSM când instituția promovează o plângere penală față de o opinie exprimată și dacă considerați necesar pe viitor organizarea unui referendum pentru desființarea completă a pensiilor speciale.
Președintele Nicușor Dan: Bun, la a doua întrebare am răspuns. Un referendum este un instrument pe care îl folosești când societatea are o opinie divergentă sau părți din societate au opinii divergente pe o anumită problemă. Nu e cazul aici. Și societatea, și clasa politică, și inclusiv magistrații sunt de acord că nu e normal ca pensia să fie cât salariul, și atunci este doar o chestiune de armonizare legislativă, de cum să rezolvăm această problemă. Deci nu e necesar un referendum. Toată lumea are aceeași opinie în societate pe problema asta.
Legat de prima întrebare, nu a fost cel mai echilibrat gestul CSM de a face o plângere penală față de un om politic care a avut o opinie politică. M-am exprimat în felul ăsta. Acum, în sprijinul CSM, dacă vreți – ca să ducem nuanțele și echilibrul până la capăt – în sprijinul CSM este un fenomen. CSM este compus din niște magistrați care reprezintă alți 5.000-6.000 de magistrați și de mult timp, și în special de câteva luni, există o tensiune socială la adresa magistraților. Orice e rău în țara asta se întâmplă pentru că ei au niște pensii prea mari.
Vă aduceți aminte că, într-una din conferințele anterioare, am spus că o să sun pe doi magistrați care s-au hotărât să pensioneze brusc tocmai din cauză că urma să fie modificată această lege. Am făcut exercițiul ăsta. Am vorbit cu o doamnă judecător care mi-a spus „eu am încercat să-mi fac meseria, m-am dus la toate cursurile de pregătire la care am putut să mă duc, să fiu competentă profesional, să rezolv problemele pe care am să le rezolv. Acum mi-e rușine să spun public că sunt judecător, ba chiar mi-e frică să spun public că sunt judecător”. Asta nu-i normal. Deci, CSM a avut o măsură disproporționată, dar a avut-o la presiunea unor oameni care simt că asupra lor e o presiune socială care este în mare parte nejustificată.
Jurnalist: Ați introdus corupția în această Strategie Națională de Apărare și despre acest domeniu vreau să vă întreb, pentru că vedem că în ultimele dosare ale procurorilor anticorupție apar numele mai multor membri ai Guvernului: Radu Miruță, Ionuț Moșteanu și chiar numele premierului Bolojan, care s-ar fi întâlnit cu un om de afaceri arestat preventiv în acest moment chiar în biroul de la Palatul Victoria. Și vreau să vă întreb cum vedeți dumneavoastră aceste lucruri, dacă considerați că trebuie făcute anumite modificări la nivelul conducerii Guvernului.
Președintele Nicușor Dan: Ceea ce știam cu toții este că există corupție, că există oameni care sunt gata să dea șpagă ca să primească sau să facă fel de fel de lucruri ca să câștige necuvenit niște bani de la societate. Vestea bună este că reprezentanții statului au reacționat corect în această circumstanță. Problemele cu corupția sunt altele, cele pe care, cumva în treacăt, le-am menționat, că procesele durează prea mult, că parchetele sunt ineficiente pe ramuri întregi de corupție. Acolo sunt probleme.
Jurnalist: Am înțeles. Deci nu considerați o problemă că domnul Bolojan ar fi primit sau, mă rog, partidul ar fi primit 1,5 milioane de euro ca să se întâlnească cu acel om de afaceri în biroul de la Palatul Victoria?
Președintele Nicușor Dan: Eu nu știu să fi primit. În orice caz, nu a existat vreo decizie administrativă care să fie în favoarea unui corupt în acest caz. Ăsta este lucrul care contează.
Jurnalist: Ieri ați avut o întâlnire cu liderii Coaliției, astăzi urmează o nouă întâlnire cu reprezentanții magistraților și liderii Coaliției, o premieră, aș putea spune. Întrebarea este dacă, după discuția de ieri, există flexibilitate în privința atât a cuantumului, cât și a anilor de tranziție. Pentru că Ilie Bolojan, ne aducem aminte, spunea că „nu, vom rămâne pe legea veche”.
Președintele Nicușor Dan: Da, din nou, sunt și vești bune. Vestea bună este că ședința, discuția de ieri, a durat doar o oră și jumătate, mă așteptam la două ore și jumătate, ceea ce înseamnă că am început să ne obișnuim unii cu alții și să reușim să agreăm niște lucruri. Nu vreau să vă spun, pentru că, cumva, este un proces de, să-i spunem, negociere între mai mulți actori. Eu sunt un mediator, deci nu pot să vă spun exact ce s-a discutat înăuntru, însă ce cred că pot să spun este că există – cred că din toate părțile – înțelegerea faptului că această chestiune trebuie închisă. Și dacă lucrul ăsta se poate întâmpla în noiembrie, cu atât mai bine.
Jurnalist: Dar varianta prezentată de dumneavoastră în vară mai este luată în calcul, cea pe care ați spus-o la Guvern?
Președintele Nicușor Dan: Da, un an la un an este ceva ce…
Jurnalist: 75 cu 15 ani.
Președintele Nicușor Dan: Eu n-am spus niciodată 75. Niciodată. Multă lume a spus că eu am spus 75, dar eu n-am spus niciodată. Singurul lucru pe care l-am spus a fost că e prea mult un an și jumătate față de un an, cred că este echilibrat și pentru magistrați, și pentru societate un an la un an.
Jurnalist: Domnule Președinte, Strategia Națională pe care ați prezentat-o are la bază viziunea condensată în cuvintele independență și solidaritate. Referitor la solidaritate, sunt 117 puncte în document și 90 de subpuncte. Sunt vizate probleme de coeziune socială și de radicalizare a societății și se indică diverse direcții de acțiune. În niciunul dintre aceste peste 200 de puncte și subpuncte nu se discută despre disparitatea socială, despre nevoia creșterii veniturilor, fenomene pe care Eurostat le-a relevat. Dacă în UE cam 20% din oameni sunt în risc de sărăcie, la noi mai bine de o treime sunt în această situație. Există o referire la sărăcie, o singură dată, în document, la punctul 40, dar se referă la sărăcirea din zonele lumii care pot aduce imigrație la noi. Vreau să vă întreb: în acest context, în care miza Strategiei este apărarea cetățeanului, nu considerați sărăcia o amenințare la adresa siguranței naționale și, dacă o considerați, de ce nu apare în Strategie?
Președintele Nicușor Dan: Vom reflecta și, pentru că e un document care este pus în dezbatere, cred că este absolut pertinent ce spuneți.
Jurnalist: Adică veți reflecta cu privire la sărăcia ca pericol la adresa siguranței naționale de acum înainte?
Președintele Nicușor Dan: Nu am înțeles.
Jurnalist: Veți reflecta, de acum înainte, cu privire la posibilitatea ca sărăcia să fie o amenințare la siguranța națională?
Președintele Nicușor Dan: Nu, vom reflecta în cuprinsul acestor 12 zile la sugestia sau întrebarea pe care dumneavoastră ați pus-o.
Jurnalist: Întrebarea era dacă considerați sau nu că sărăcia este o amenințare.
Președintele Nicușor Dan: Eu cred că este.
Jurnalist: Domnule Președinte, ați spus chiar într-un interviu pentru Știrile PRO TV că, practic, și din proprie inițiativă, serviciile de informații ar putea să furnizeze aceste date în ce privește corupția. Cum vă veți asigura că nu vor fi situații în care SRI, serviciile vor fi acuzate că sunt un instrument politic ori că sunt implicate și în procesul de justiție, deși ați spus că veți delimita? Dacă ne puteți explica, în ce fel veți delimita aceste atribuții?
Președintele Nicușor Dan: Da, foarte bine. O întrebare foarte bună. În primul rând, da, deci cuvântul corupție era și în Strategia anterioară, dar, exact cum spunea colegul dumneavoastră, era cumva în niște paragrafe trecut, și de asta am ținut să fie capitol separat, pentru că serviciile de informații funcționează după niște, să le spunem, planuri, și alocarea lor de resurse, pe aceste planuri, este proporțională cu ceea ce doresc structurile statului, inclusiv în această Strategie, de la ele. Și atunci, așa cum este în momentul de față și în activitatea lor, corupția este la „Alte activități care perturbă funcționarea instituțiilor”. În momentul în care corupția este bine definită în modul lor de acțiune și în alocarea de resurse, ea va ocupa un loc mai important. Ăsta este sensul pentru care corupția este bine delimitată în acest document. În ceea ce privește limitarea sau, în fine, departajarea foarte clară dintre informație și proces în justiție, pentru asta, Strategia, bineînțeles, este o strategie – în planul de implementare vor fi trecute niște lucruri care să expliciteze mult mai multe decât ceea ce am spus eu și, în măsura în care e nevoie să formulăm această chestiune în acte normative, o vom face. Însă voința exprimată în acest document este foarte, foarte clară. Există un fenomen de corupție pe care nu-l cunoaștem suficient. Pentru a-l cunoaște mai bine, trebuie să alocăm resurse, inclusiv în zona de informații.
Jurnalist: Aș insista, ce garanții legale sau instituționale, v-ați gândit că ați putea oferi, tocmai ca să ne asigurăm că delimităm cele două atribuții?
Președintele Nicușor Dan: Păi, în momentul de față, există garanții legale. În momentul de față, activitatea de cercetare penală este desfășurată de Parchet, activitatea de judecată este desfășurată de magistrați și orice interferență în acest proces este ilegală, dacă nu chiar infracțiune. Trebuie să ne asigurăm că acest corp de procurori și de magistrați respectă legea. Cu instrumentele pe care le am, o să încerc să fac lucrul ăsta, dar, din punct de vedere legal, lucrurile sunt, în opinia mea, foarte clare de acum.
Jurnalist: Domnule Președinte, în perspectiva întâlnirii pe care o veți avea în această după-amiază cu Coaliția și cu reprezentanții magistraților, Înalta Curte a transmis în urmă cu puțin timp, a făcut public, un acord pentru justiție și stabilitate instituțională, pe care vrea să vi-l propună la întâlnirea de astăzi. Este vorba despre un acord care ar angaja puterile, instituțiile fundamentale ale statului pentru independența și stabilitatea sistemului de justiție. Sunt câteva propuneri ale Înaltei Curți, e vorba de un cod de conduită pe care să și-l asume instituțiile statului, astfel încât justiția să nu mai fie atacată, principiul consultării pentru orice măsură legislativă care ar afecta funcționarea sistemului de justiție și chiar măsuri de fidelizare și compensatorii, deci mai mulți bani pentru magistrații aflați în activitate. Întrebarea mea are două componente. Considerați că este nevoie de un astfel de acord sau principiile din Constituție privind atribuțiile și cooperarea instituțiilor statului sunt suficiente? Şi doi, cum vi se par aceste propuneri ale Înaltei Curți, dacă nu cumva ele interferează cu atribuțiile puterii legislative și executive din Constituție?
Președintele Nicușor Dan: Da, în primul rând, nu am avut această informație. Pe prima liniuță din ce ne-ați citit sunt absolut de acord, dar cred că trebuie să fie amândouă sensurile, că m-am văzut și eu beștelit de câțiva domni magistrați zilele trecute fără să am nicio vină. Eu cred că, dimpotrivă, am încercat să fiu echilibrat în a rezolva această problemă a societății. Niciodată nu strică să mai spui ceva explicit, când, deși lucrurile sunt scrise implicit, sunt mai multe decizii ale Curții Constituționale care vorbesc de raporturile de putere, dar niciodată nu strică să explicităm niște lucruri, și cred că ar fi util ca pe acest subiect sensibil și unii, și alții să fie mai ponderați în manifestările lor publice. Pe conținut, o să vedem. De principiu, orice formă de propunere într-un dialog între părți este binevenită.
Jurnalist: În privința fidelizării magistraților, dincolo de discuția actuală privind pensiile, considerați că este nevoie de deschiderea unei alte discuții privind salariile magistraților și acordarea unor compensații, așa cum propune Înalta Curte?
Președintele Nicușor Dan: E prima oară că aud subiectul ăsta în spațiul public. Așa, de principiu, eu cred că este un echilibru la acest moment în ceea ce privește salariile. Adică ele sunt mult mai mari decât alte categorii profesionale. Pe de altă parte, asta se întâmplă peste tot în lume, pentru că trebuie să dai judecătorului care poate să judece la un moment dat dosare de zeci de milioane de euro, să-i dai și confortul și să-l oprești de la tentația de a nu judeca corect. Deci putem să avem discuția asta, dar nu cred că e urgentă în momentul ăsta.
Jurnalist: Domnule Președinte, referitor la Strategia Națională de Apărare a Țării, vedem în ultima vreme o intensificare a eforturilor, a interesului Chinei față de România, de la pleiada de politicieni pe care i-am văzut cu toții mergând la Beijing și făcând lobby regimului de la Beijing, continuând cu soft power-ul făcut prin Institutele Confucius, și pe alt palier cu tentative de recrutare a unor specialiști români, despre care vorbea șeful Cyberint din SRI, generalul Anton Rog. Tot dânsul acuza China că, alături de Rusia, a lansat atacuri cibernetice care au afectat România. Am avut parlamentari români spionați de chinezi, interferența rusă s-a făcut în mare parte pe platforma TikTok. Aș reaminti și că fostul ambasador al SUA, domnul Zuckerman, spunea că România s-a vulnerabilizat prin participarea Lenovo la infrastructura 5G. Vorbea dânsul de camere de supraveghere chinezești interzise în SUA și văzute ca o amenințare și de Parlament European prezente în instituții guvernamentale, în instituții militare, iar anchete de presă, precum cele făcute de Europa Liberă, arată că aceste camere sunt și în unități militare. În Dobrogea s-au instalat, iarăși, într-o zonă de tampon și o zonă foarte importantă pentru NATO s-au instalat astfel de mii de camere. Un fost ministru USR vorbea despre faptul că în MAE sunt diplomați cultivați de China, ceea ce ar afecta interesele României, și în zona aceasta am putea vedea și faptul că România nu fructifică relațiile cu Taiwanul, în timp ce alte țări profită. Pe scurt, domnule Președinte, este China văzută, a fost luată în calcul la întocmirea Strategiei Naționale de Apărare a României? Este spionajul chinez luat în calcul la întocmirea acestei strategii sau prevăzute mecanisme pentru contracararea influenței chineze și a spionajului chinez?
Președintele Nicușor Dan: Da. Bineînțeles că această Strategie este un document cumva generic. Când vorbește, de exemplu, de spionaj, vorbește de oricine ne-ar putea spiona. Nu cred că ar trebui să individualizăm chestiunea asta. De asemenea, chiar dacă cuvântul China nu apare foarte des în Strategie, el răzbate în multe. Când vorbim de lanțuri de resurse critice, evident că e o bulină mare acolo, China. Pe scurt, ca să rămânem în zona asta generică, pe de o parte, orice fel de amenințări de securitate trebuie tratate, inclusiv, cum spuneți dumneavoastră, camere și altele, trebuie tratate de instituțiile responsabile. Pe de altă parte, China este un actor important în lume, în special pe zona economică, și interacțiunile României în zona asta economică trebuie să țină seama de interesul său național. Nu putem să rupem intempestiv relațiile economice cu China. Deci trebuie să avem un echilibru, să ne uităm cine sunt partenerii noștri pe zona de securitate și să fim foarte restrictivi acolo, pe de altă parte, să ne vedem interesul pe zona economică.
Jurnalist: Rămânând în sfera Strategiei Naționale de Apărare, dacă permiteți o completare pe alt palier. Într-adevăr, Strategia Națională de Apărare poate fi oricât de bună, dar ea este pusă în aplicare de oameni. Foarte multe voci din societate, inclusiv experți, opinează că serviciile noastre, și instituții de forță, și nu numai, sunt puternic penetrate de ruși. Vedem și în plan economic, sectoare strategice au fost acaparate de Rusia, vedem Lukoil, ne uităm la industria aluminiului. Domnule Președinte, s-a făcut o analiză și avem idee, aveți idee dacă avem spioni ruși, agenți de influență ruși în servicii, în instituțiile de forță, în Parlament, în legislativ, dacă da, cunoașteți numele acestora și cum vor răspunde aceștia? Pentru că dacă tot oameni care lucrează pentru ruși vor pune la aplicarea această Strategie…
Președintele Nicușor Dan: Nu, nu. Eu cred că suntem într-un alt context decât cel pe care îl zugrăviți dumneavoastră. Bineînțeles că instituțiile noastre, fiecare dintre ele, au problemele lor, dar, în linii mari, ele apără interesul național și, bineînțeles, pe partea operativă, există servicii de informații, există interferențe între activitatea de informație și activitatea diplomatică pe care toată lumea o are, există spionaj, există contra-spionaj. Pentru a dovedi tipul ăsta de acțiuni, uneori îți ia 5-6 ani sau poate mai mult pentru a dovedi o intuiție pe care tu o ai în câteva săptămâni, dar, în linii mari, instituțiile statului român apără interesul statului român.
Jurnalist: Aș vrea să revin la lupta împotriva corupției văzută ca vulnerabilitate în cadrul Strategiei Naționale de Apărare. În mod concret, cum va arăta aceasta și, pentru că ați făcut referire mai devreme la implicarea serviciilor de informații în combaterea corupției, vă întreb dacă, în acest context, ați mai avansat cu discuțiile referitoare la nominalizarea persoanelor care vor fi la conducerea SRI și SIE, când vor fi numite acestea, dacă le veți numi până la sfârșitul acestui an.
Președintele Nicușor Dan: Nu, nu a fost o preocupare a mea de la ultima conferință până azi, dar ea rămâne ca preocupare – numirea șefilor serviciilor, dar în acest interval nu am avut discuții sau altceva.
Jurnalist: Și referitor la lupta împotriva corupției, în mod concret, cum se va desfășura aceasta?
Președintele Nicușor Dan: Sunt mai multe lucruri de spus – eficientizarea parchetelor, cât de mult durează un proces, dacă mai este necesară sau nu camera preliminară, astea sunt chestiuni care țin de legislație, și legislativ, și administrativ. Dacă întrebați de partea de servicii, aici, în opinia mea, în acest moment, statul român nu are un tablou cât de cât exhaustiv al fenomenului corupției din acest stat. Și de aia este nevoie ca serviciile să aloce mai multe resurse pentru asta.
Jurnalist: Domnule Președinte, dumneavoastră v-ați fi dorit un candidat comun al Coaliției pentru Primăria Generală, acest lucru nu s-a întâmplat, și, pe lângă faptul că avem trei candidați veniți doar din partea partidelor din Coaliție, sunt și alți candidați susținuți de alte partide, mulți dintre aceștia se bat pe același electorat. Dumneavoastră cunoașteți bine acest electorat din București și aș vrea să vă întreb dacă, în contextul acestei divizări pe care am prezentat-o, care considerați, dumneavoastră, că este riscul ca Primăria Generală să ajungă la un candidat din partea partidelor considerate extremiste.
Președintele Nicușor Dan: Vă dați seama că Bucureștiul mă interesează, mă uit pe sondaje, evoluția sondajelor. Mai mult decât atât, este un exercițiu democratic și, din nou, pe care cred că multă parte mare din societate și l-ar fi dorit în două tururi, inclusiv eu, nu suntem în situația asta. Până la urmă, în acest context stabilit de clasa politică, avem un exercițiu democratic, și bucureștenii vor decide asta, e ce pot să spun. Evident că îmi doresc să fie cineva care să pună ordine în bani, în urbanism și să dezvolte infrastructura.
Jurnalist: Ați spus că nu vă veți implica în campanie, deși aveți un preferat pentru Primăria Generală. La un moment dat, cred că la finalul lunii iulie, ați făcut o poză cu Cătălin Drulă. Au fost voci în spațiul public care au spus că nu v-ați respectat această promisiune de a nu vă implica, că poate acela a fost un semnal de susținere. Ar fi trebuit să evitați să faceți acea poză cu Cătălin Drulă, cum considerați la momentul acesta?
Președintele Nicușor Dan: Am făcut multe poze de atunci. Un parlamentar din București mi-a făcut o vizită și am făcut o poză.
Jurnalist: Ați menționat în campania electorală că banii care o să vă rămână de acolo o să îi donați pentru cauze civice, ca să vă parafrazez chiar pe dumneavoastră. Ce s-a întâmplat cu acei bani? Ați făcut vreun demers în acest sens?
Președintele Nicușor Dan: Da, da, mulțumesc de întrebare. Banii au venit acum vreo două sau trei zile, ca să ne precizăm, să ne localizăm în spațiu și timp. Au venit acum vreo trei zile. În linii mari, eu am cheltuit în cele două tururi 61 de milioane de lei, din care 58,5 milioane împrumutați și 2,5 milioane donați. Din cele 61, dacă AEP mi-ar fi restituit toți banii pe care i-am cheltuit, aș fi rămas cu 2,5 milioane și s-ar fi pus problema ce fac cu ei. AEP mi-a restituit 60 de milioane, deci cu un milion de lei mai puțin, aproximativ. Deci, după ce voi plăti cele 58,5 milioane împrumuturi, vor rămâne un milion și jumătate, restul de un milion pe care nu mi l-a dat înapoi AEP o să contestăm asta, o să fie un proces și procesul ăsta probabil că va dura, așa cum știu eu cu instanțele de contencios, cam doi ani. Deci vorbim de un milion și jumătate acum și un milion eventual peste 2 ani, și îmi mențin ideea de a-i da către organizații civice, nu sociale. În mediul ONG există civic și social, sunt mulți bani, pentru că e mult mai emoțional să dai bani pe social, eu cred că nu se dau suficienți bani pentru zona civică, adică oameni care să se ducă să pună întrebări la autorități, să dea autoritățile în judecată, să constrângă autoritățile să respecte legea. Deci eu cred că acolo trebuie dați banii. N-aș vrea să aleg eu o astfel de cauză, ci să facem un fel de concurs, deci o să mai dureze, deci banii o să fie ăștia un milion și jumătate de acum, o să-i punem într-un cont și, când o să facem tot cadrul pentru a-i da, o să vă anunț.
Jurnalist: Pentru că în câteva ore vă întâlniți cu reprezentanții magistraților, subiectul principal este de fapt ieșirea din profesie, vârsta ieșirii din profesie, pensionarea magistraților. Pledoaria dumneavoastră pentru acești specialiști, pentru acești profesioniști de a rămâne în profesie după vârsta legală, pentru că ați vorbit chiar și în introducerea dumneavoastră de faptul că foarte mulți magistrați au făcut cereri de pensionare pe care dumneavoastră le-ați semnat. Care e pledoaria dumneavoastră pentru ca acești oameni să rămână în profesie și să nu se simtă obligați să rămână în profesie și astfel să nu servească cetățenii?
Președintele Nicușor Dan: În primul rând, și asta e valabil pentru orice profesie la stat, orice profesie la stat este un contract social, prin care trebuie să echilibrăm cât dai tu față de cât dă statul. Și aici, pe vârsta de pensionare, sunt mai multe lucruri de spus, faptul că e profitabil pentru societate ca această vârstă să fie mai înaintată și ca, într-un termen oarecare, să ajungă la 65 de ani – cred că suntem de acord. Pe de altă parte, e un lucru pe care l-am afirmat, încerc să nu fiu populist, ci corect: este o meserie în care oamenii ăștia au muncit mult mai mult decât analogii lor din Europa. Pentru că legile sunt proaste, pentru că instituțiile nu iau decizii: „de ce să semnez eu să vină Curtea de Conturi și DNA peste mine, ia mai bine să trimit un proces în instanță”, da? Din cauza asta, cum am spus, nu a fost foarte popular ce am spus, dar este realitatea, oamenii ăștia au muncit mai mult decât, mult mai mult. Dacă un aviator din România lucrează aproximativ cât un aviator din Spania, un magistrat din România, statistic vorbind, a lucrat mult mai mult decât un magistrat din Spania, sau din Elveția, sau din Croația, sau de unde vreți dumneavoastră. Și, din cauza asta, am spus că nu este normal ca cineva care a muncit așa de mult, știind că o să iasă peste doi ani la pensie, după ce a lucrat 25 sau 27 de ani, deodată să afle că va ieși peste 15 ani la pensie. Nu e corect, și trebuie echivalat acest efort pe care ei l-au făcut. Și o soluție care să împace și dorința societății de a avea oameni cu pregătire profesională la maturitatea lor profesională mai mult în sistemul public și cumva ceea ce spun oamenii ăștia, că „am lucrat mult mai mult, știind că doar atât lucrăm, 25 de ani”, am zis că un echilibru, în opinia mea, este ca câți ani mai are omul până la pensie să se înmulțească cu doi. Dacă mai are trei ani, să mai facă șase, dacă mai are patru, să facă opt.
Jurnalist: Vreau să vă citez, dacă îmi permiteți, pentru că săptămâna trecută spuneați, adresându-vă mediului economic, la un eveniment: „Vă încurajez să intrați în domenii în care, în mod normal, mediul economic nu ar trebui să intre, vă încurajez să veniți dumneavoastră cu politici gata scrise și cu puncte de vedere gata făcute, gata să fie implementate”. Aș vrea să vă întreb dacă reprezintă această declarație o capitulare a statului român și, implicit, a dumneavoastră, ca Președinte, în fața privatului, sau, dacă nu, ce mai face statul dacă privatul vine să legifereze și, totodată, cum puteți avea încredere că mediul privat, în care profitul este cel care dictează politicile, ar putea să facă politici publice adresate cetățeanului de rând?
Președintele Nicușor Dan: Da, în primul rând, ați citat foarte corect, mulțumesc. Nu se pune problema ca decizia să fie luată de altcineva decât de organele statului. Ceea ce spun eu, de ani de zile, este că noi, în țara asta, nu avem proiecte. Avem idei? Avem. Dar ca aceste idei să fie transpuse în măsuri concrete, proiecte de legi, aici stăm foarte, foarte prost. Am mai spus în declarația, în expunerea pe care am făcut-o la acea întâlnire, am mai spus că eu sper că vom fi capabili, într-un interval de unu, doi, trei ani, în interiorul administrației statului, să avem această capacitate administrativă de a transforma idei în lucruri concrete. Ce am spus? Am spus că, în momentul acesta, eu nu o văd. Ea pe multe domenii nu există și eu îmi doresc ca, nu doar mediul de afaceri, doresc ca ONG-uri, asociații profesionale, orice actor din statul ăsta să vină cu proiecte de lege gata făcute sau cu proiecte de hotărâri de Guvern gata făcute. Numai că multe din lucrurile astea necesită resurse pe care mulți nu le au. Adică să analizezi, să zicem, cum am dat exemplu atunci, sistemul de scheme de ajutor pe care statul român îl are, care dintre ele au fost profitabile pentru statul român, au redus deficitul comercial, care au fost bani aruncați de statul român. Ca să faci o astfel de analiză, niciun ONG din țara asta nu are resurse să plătească cinci analiști care să stea un an de zile și să facă analiza asta. Mediul de afaceri are și e în avantajul lor să o facă, să dea acele date, pe care, în momentul de față, nimeni în România nu le are. Ăsta a fost mesajul meu. Eu sper să creăm un stat care în timp să-și producă toate, și inclusiv am spus azi în conferință, că eu vreau o administrație care să lucreze cu date și să nu se întâmple cum, inclusiv când discutam de formarea Guvernului și discutam de reducerea deficitului, azi să avem niște date și peste o săptămână datele alea să fie 50% din datele inițiale. Nu se poate astfel. Cam asta am vrut să spun.
Jurnalist: Și dacă îmi permiteți să ne îndreptăm privirea puțin și înspre sindicate, în special în educație, acolo unde în continuare vedem că educația e un fel de Cenușăreasa în stat, au fost luate acele măsuri în educație, spuneați dumneavoastră că veți face o analiză legată de efectele produse de acele măsuri, spuneați, de asemenea, că veți avea și discuții cu sindicatele din educație, aș vrea să vă întreb când veți chema sindicatele la discuții și, totodată, când veți numi un consilier pe acest domeniu, care pare cumva uitat întotdeauna.
Președintele Nicușor Dan: Da, aveți dreptate. Am zis două luni, au trecut două luni, n-am făcut ce am zis că voi face. Consilier probabil că săptămâna asta, vom numi prin decret, pentru educație – domnul Costreie va fi – și, imediat ce domnia sa va fi numit consilier pentru educație, va contacta sindicatele, va contacta Ministerul, va cere de la fiecare dintre aceste două părți date relevante, de exemplu cu cât s-a redus numărul de oameni care făceau plata cu ora, câți din profesori nu acoperă exact disciplina pentru care ei sunt, în fine, toate datele pe care sindicatele sau ministerul le consideră relevante, și vom avea o discuție cu datele pe masă, ca să vedem unde suntem.
Jurnalist: Aș vrea să vorbim despre rolul Serviciului Român de Informații în lupta anticorupție. Ați spus că rolul serviciilor de informații se termină după ce au colectat probe și le predau procurorilor. Bun, pe de altă parte, sunt niște condiții obligatorii ca persoanele puse sub supraveghere să fie informate în termen de 10 zile de procuror, asupra măsurii, să aibă acces la conținutul proceselor verbale în care sunt consemnate activități de supraveghere, înregistrări audio, video. Este adevărat?
Președintele Nicușor Dan: Bun, asta este, se referă la procesul penal, la cercetarea penală, da, da. Ei nu vor face. Ei vor culege informații despre fenomenul corupției.
Jurnalist: Întrebarea este dacă se poate ține cont de probele anterioare obținute de Serviciu Român de Informații în anumite dosare de corupție.
Președintele Nicușor Dan: Foarte probabil nu.
Jurnalist: Deci retroactiv nu.
Președintele Nicușor Dan: Adică dumnealor vor face o poză de ansamblu a unui fenomen de corupție și vor spune procurorului „uite, asta cred eu că se întâmplă în zona aia” și mai departe procurorul se va duce și cu toate posibilitățile sale de anchetă, inclusiv unele mai speciale la care poate să acceadă numai prin încuviințarea judecătorului, va face asta mai departe.
Jurnalist: Cadrul legal actual este destul de solid, astfel încât serviciile secrete să nu-și depășească atribuțiile? Sau ar fi necesare și modificări?
Președintele Nicușor Dan: Eu cred că este solid, eu cred că el era suficient de solid și în momentul în care serviciile își depășeau atribuțiile. Problema noastră în România este că tot timpul încercăm să o modificăm, cine aplică legea și cine reacționează când legea este încălcată. Aici suntem în mare suferință.
Jurnalist: Deci, legea trebuie aplicată și pentru asta vă veți asigura că lucrurile de acum încolo vor fi.
Jurnalist: Aș vrea să vă întreb, în contextul în care Federația Rusă și războiul hibrid declanșat de Federația Rusă reprezintă principale amenințări la adresa securității naționale, în contextul în care vă doriți să implicați serviciile secrete în lupta împotriva corupției, dacă dumneavoastră considerați că, în acest moment, serviciile secrete din România sunt capabile să ducă această luptă pe două fronturi sau dacă mai degrabă e nevoie de o reformă profundă la nivelul serviciilor secrete și, tot în acest context, care ar fi profilul de șef al SRI sau al Serviciului de Informații Externe care să poată să conducă o fel de luptă pe două fronturi împotriva corupției și pentru a combate amenințările ostile ale Federației Ruse?
Președintele Nicușor Dan: Bineînțeles că este un proces continuu de evaluare și, ca peste tot, sunt multe lucruri care trebuie îmbunătățite și orice fel de evaluare exterioară, informație, care ne parvine este binevenită despre cum funcționează serviciile. Pe de altă parte, dacă ne uităm așa, foarte grosier, dacă ne uităm la partea de siguranță propriu-zisă, vedem că e destul de bine, adică am avut dejucate niște sabotaje pe teritoriul național, serviciile au acoperit bine această zonă. Dacă ne uităm la zona cyber, mi se pare că stăm bine, adică nu avem cum au avut alții mari sisteme publice care să fie afectate, infiltrate, imobilizate. Pe zona de manipulare-dezinformare, cred că nu suntem bine în momentul ăsta, trebuie să progresăm. Învățăm. Și, de asemenea, vreau să subliniez că pe relația cu partenerii externi stăm foarte bine, adică au fost mai mulți oficiali ai țărilor partenere care mi-au spus cât de bine colaborează cu serviciile noastre. Deci avem un punct de plecare care este solid în momentul ăsta. Cine să conducă? Cineva care are o experiență profesională, să fi condus mulți oameni și să aibă și o abilitate de a… trebuie să mai lucrezi și cu gri.
Jurnalist: Și vă păstrați acea evaluare inițială de la începutul mandatului, că șefii serviciilor secrete ar trebui să fie oameni care nu au un CV politic, care nu au un trecut în partide politice?
Președintele Nicușor Dan: Îmi păstrez, da.
Jurnalist: Și, dacă îmi permiteți o completare, domnule Președinte, tot în contextul Strategiei Naționale de Apărare, vă așteptați la o intensificare a acțiunilor ostile ale Federației Ruse inclusiv asupra României. Și, în acest context, veți discuta cu lideri ai țărilor NATO pentru a înlocui cumva trupele americane care se retrag parțial din România cu soldați din alte state NATO?
Președintele Nicușor Dan: Mi-ați spus cumva două întrebări diferite. Una este, prima parte a întrebării, mi se pare că se referă la acțiunile hibride, că acțiuni propriu-zise n-au fost, mai puțin niște drone care, în opinia mea, fără intenție au căzut pe teritoriul nostru, n-am avut acțiuni fizice în sensul clasic al termenului de agresiune, n-am avut. Acțiuni hibride mă aștept să se intensifice și cumva am răspuns la asta. La a doua parte a întrebării, cum am spus la început, faptul că avem acest mare exercițiu care s-a desfășurat trei săptămâni în România cu mii de militari tocmai pentru ca ei împreună să poată forma o brigadă de luptă adevărată, asta dovedește că avem parteneri, că ei, împreună cu noi, se preocupă de această zonă de securitate și că România este sigură din punctul ăsta de vedere.
Jurnalist: Domnule Președinte, apropo de drone, ultima incursiune a unei drone rusești a avut loc recent, a pătruns 5 km în interiorul țării, deși noi am promis că orice dronă care intră în spațiul nostru aerian va fi doborâtă. Atunci, avioanele nu s-au putut ridica din cauza ceții, iar întrebarea ar fi: în acest caz, avem cu ce să ripostăm?
Președintele Nicușor Dan: Da, bineînțeles că nu pot să vă spun care sunt dispozitivele, câte sunt aeriene, câte sunt la sol. Avem, da.
Jurnalist: Domnule Președinte, considerați că avem o problemă de comunicare la nivel guvernamental? Despre retragerea trupelor americane am aflat din presa din străinătate. Acum vedem o declarație controversată a doamnei Gheorghiu. Ce părere aveți dumneavoastră despre asta?
Președintele Nicușor Dan: Bun, sunt două lucruri diferite. Dacă vorbim de retragerea trupelor, aici a fost o înțelegere între oficiali români, oficiali americani. Imediat ce decizia a fost luată, a fost o înțelegere că vom comunica simultan lucrul ăsta, și au fost relativ puțini oficiali români care au știut. S-a întâmplat că, pe circuitul dintre Administrația americană și Congres, această informație s-a scurs și bineînțeles că orice jurnalist abia așteaptă să dea o știre. Și a dat-o. Şi atunci, am reacționat coordonat cu partea americană. Deci cred că aici nu a fost vreo greșeală a cuiva din statul român. Pe afirmația doamnei Gheorghiu, eu am spus că a fost nefericită, dar, dacă ar fi să-i penalizăm pe tot politicienii care fac afirmații nefericite, nu știu cine ar mai guverna România.
Jurnalist: Ok. Şi aș mai avea o întrebare referitoare la fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu. Aș dori să știu dacă, de la începutul mandatului dumneavoastră și până astăzi, ați primit vreo informare că dânsul ar fi fost colaborator sau agent al SIE sau, dacă pe vremea comunismului, a fost recrutat de Centrul de Informații Externe, CIE.
Președintele Nicușor Dan: Mulțumesc de întrebare. Am spus că o să ieșim cu un raport despre alegerile din 2024. Pentru acest raport există mai multe informări pe mai multe tipuri de informații, inclusiv biografia domnului Georgescu. Și, în momentul în care o să ieșim cu raportul, o să aveți și răspunsul la întrebarea dumneavoastră.
Jurnalist: Bine, mulțumesc.
Jurnalist: Ați menționat în intervenția dumneavoastră inițială faptul că România va urmări, ca parte de oportunități, să-și valorifice parteneriatele, ați spus cele din cadrul NATO, Uniunii Europene și cel cu Statele Unite. Totuși, Strategia precedentă, 2020-2024, spunea că Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenența la UE și la NATO rămân fundamentele politicii externe ale României. Această frazare sau una diferită se va regăsi în noua Strategie pe care o veți adopta și care ar fi nuanțele în acest sens?
Președintele Nicușor Dan: Sincer, răspunsul la întrebarea dumneavoastră, strict tehnic, nu-l am, dar…
Jurnalist: Politic.
Președintele Nicușor Dan: Dar politic, răspunsul meu este că e de la sine înțeles. O să verific dacă este frazat exact în felul ăsta sau în sensul ăsta, dar în răspunsul meu este că e de la sine înțeles, că aceștia sunt pilonii politicii noastre externe.
Jurnalist: Și dacă-mi permiteți o foarte scurtă completare, în ce cheie priviți dumneavoastră cea mai recentă declarație cordială și afabilă a Președintelui Donald Trump cu privire la România, pe care a făcut-o săptămâna trecută la Casa Albă?
Președintele Nicușor Dan: Vreau să-i mulțumesc Președintelui Trump pentru aceste cuvinte foarte amabile față de români și față de statul român. O să fac asta și personal, când o să avem ocazia. Și ce e important este că ele confirmă că acea retragere a forței rotaționale nu a fost un gest politic, ci a fost un gest pur operațional. Reașezarea, cum a spus săptămâna trecută și Secretarul General NATO, a fost o chestiune operațională, de reașezare a forțelor americane în Europa. În ceea ce privește relația României cu Statele Unite, dincolo de aceste afirmații, vreau să vă spun că ea, cum am spus de mai multe ori, partea economică este foarte importantă pentru noi, și, în pregătirea acelei vizite în Statele Unite, au existat mai multe contacte și mai multe idei de proiecte discutate la nivel de miniștri în aceste ultime săptămâni, luni.
Jurnalist: Cum comentați situația cu Lukoil România? Ați vorbit cu Guvernul despre o eventuală preluare?
Președintele Nicușor Dan: Da, mulțumesc de întrebare. A avut loc, e un grup de lucru la nivelul Guvernului de care sunt informat. În linii mari, Lukoil are în România o rafinărie și vreo 100 de benzinării – asta este activitatea comercială a Lukoil în România. Ponderea benzinăriilor nu este foarte importantă, importantă este rafinăria. În acest moment, ea este închisă pentru mentenanță, ar urma să fie redeschisă în câteva săptămâni. După cum se vede, faptul că ea e închisă nu afectează fluxul, însă, pe termen mediu și lung, dacă ea nu ar mai procesa, nu ar mai rafina, ne-ar obliga să importăm mai mult, asta este problema. Ca să spun ceva la un nivel foarte grosier, superficial, pe de o parte, nu există riscul ca ea să fie preluată de cineva, o firmă paravan a Rusiei, pentru că avem o comisie care evaluează toate vânzările de companii care au un interes strategic – acest risc nu există. Bineînțeles că există un interes ca ea să fie preluată, însă nimic nu ne obligă să ne grăbim cu procesul ăsta, și există și varianta – care are nevoie de un cadru normativ special – există și varianta ca pe o perioadă limitată ea să fie preluată de statul român.
Jurnalist: Aș avea două întrebări, dar pentru că stați şi dumneavoastră în picioare de o oră şi jumătate, o să mă rezum la una. Mă văd nevoit, fără a vrea să fiu redundant, să revin la tema justiției, și dacă îmi îngăduiți puțin context, ca să se înțeleagă exact, în luna martie Comisia Europeană a informat Guvernul că jalonul referitor la pensiile de serviciu ale magistraților a fost îndeplinit prin legea din 2023, care eșalona majorarea vârstei de pensionare. Mai rămăsese problema legată de impozitarea progresivă a pensiilor deja aflate în plată, care a căzut la Curtea Constituțională. Deci argumentul că reforma propusă de domnul Bolojan nu se adoptă până la sfârșitul lunii și din cauza asta se pierd bani este o minciună care nu putea justifica modul heirupist de a acționa al Guvernului. Asta, în primul rând, iar, în a doilea rând, cred că suntem de acord că justiția este un sistem care, în mare parte, prin taxe de timbru, prin hotărârile pe care le pronunță, prin confiscări, prin alte măsuri, se autofinanțează și chiar apără interesele fiscale ale statului. În acest context, sigur, e ușor să vorbim despre o majoritate în societate care vrea schimbarea sistemului de pensii, după ce ani de zile politicienii practic au preconstituit probe în sensul ăsta prin atacuri constante la magistrați. Vedem în fiecare zi pe rețele de socializare în societate influențări, ONG-uri care propun proteste, care critică magistrații în termeni mai mult sau mai puțin…, mă rog, populiști, aș spune, cum a fost doamna Gheorghiu. Şi aș vrea să vă întreb dacă, în perspectiva discuției de azi despre Strategia de securitate, vi se pare că această atitudine ostilă față de justiție este o vulnerabilitate și dacă aveți măsuri în această direcție. Sigur, nu vreau să vă pun într-o situație delicată, am văzut că propaganda la care mă refeream înainte v-a atacat și pe dumneavoastră de fiecare dată când ați spus niște lucruri absolut decente despre ce ar trebui să se întâmple în privința pensiilor, deci întrebarea ar fi: ce măsuri ați propune dumneavoastră pentru a aduce pacea socială în acest domeniu fără a afecta justiția, mă rog, independența justiției, după cum este ea percepută în latura financiară?
Președintele Nicușor Dan: Da, strict tehnic, dar nu e lucrul cel mai important, nu cred că aveți dreptate, în sensul că am avut la un moment dat cifrele astea și trebuie să le verificăm, dar cred că taxele de timbru sunt cam sub o treime din cât plătește statul pentru acest serviciu, dar nu spun că e rău asta și că trebuie să înmulțim cu trei taxele de timbru. Justiția este un serviciu al statului pe care îl oferă cetățenilor, companiilor din țara asta, și care este un serviciu esențial și pentru care statul trebuie să aloce resurse, niciun fel de dubiu pe chestiunea asta. Dincolo de jalon PNRR sau nu, e anormal ca pensia să fie cât salariul, deci era absolut necesar ca statul reprezentat de Guvern și ulterior de Parlament să intervină pe această chestiune. Nu poți să critici pe cineva care vede o disfuncționalitate în societate și o critică, cum este asta, pentru nu a fost un accident că pensia a fost cât salariul. Noi am avut vreo 4-5 ani de zile când pensia a fost mai mare decât salariul și mai avem încă vreo 5 ani de când pensia este cât salariul. Deci nu e un accident, ci este un fenomen la care evident că mulți oameni care lucrează în alte zone au fost sensibili. Pe de altă parte, așa cum spuneam la început, să transformi asta într-o ură la adresa unei categorii sociale, oricare ar fi acea categorie socială, nu e benefic pentru societate și cu atât mai mult când de acea categorie socială depind așa de mulți oameni. Sunt oameni care au moșteniri, sunt alții care divorțează, sunt alții care au conflicte cu angajatorul, trebuie ca oamenii ăștia să aibă o încredere, și, când se duc la instanța de judecată, să simtă că se duc acolo ca cineva să le rezolve problema. Cam astea sunt nuanțele pe care am încercat să le exprim în spațiul public. Şi, deci, legat de discuția de azi după-amiază, cred că, dincolo de 10 ani, 15 ani, 70%, cred că trebuie să găsim cu toții o cale pe care să o transmitem societății și prin care să ne înțelegem, să găsim un echilibru pe această chestiune socială, prin care să redăm și magistraților confortul vieților personale, până la urmă, și cetățenilor cât de cât încrederea că sistemul ăsta lucrează pentru ei, cam asta e.
Jurnalist: Deci, pe scurt, ca să încheiem subiectul, nu sunteți de acord cu forme de presiune, cum ar fi proteste în stradă din cauza unor venituri din justiție sau a unor hotărâri prin care doar se aplică legislația în instanță.
Președintele Nicușor Dan: Eu, dat fiind contextul, bineînțeles că fiecare – am protestat și eu de câteva sute de ori, nu poți să oprești protestul unui om pe orice subiect pe care el consideră că îl afectează, îl interesează. Punctul meu de vedere, pentru cine contează, este că deja avem o tensiune și că trebuie să găsim un echilibru în chestiunea asta. Și vreau să mai spun un lucru, dacă m-ați provocat, pentru că noi, în societate, confundăm actul de justiție cu 50 de persoane care judecă dosarele marilor corupți. Trebuie mai întâi să facem o diferență între ce judecă aceste 50 de persoane și cadrul legislativ – deciziile CCR, faptul că Parlamentul nu a transpus niște decizii ale CCR și, în felul ăsta, am ajuns ca să avem un fenomen de prescripție și că judecătorul nu are niciun fel de vină că CCR plus Parlamentul i-au spus că se prescrie un dosar care n-ar fi trebuit să se prescrie, dar el trebuie să asculte de ce spune legea și ce a spus CCR. Deci ăsta este un fenomen. Și al doilea fenomen este că, dincolo de aceste 50 de persoane, sunt alte 5.000 de persoane, din care unele judecă 70 de dosare pe ședință, 100 de dosare de ședință, conflicte de muncă, alții judecă 120 de dosare pe ședință insolvențe, alții judecă chestiuni administrative, autorizații legale emise din niște oameni – din București unii -, și oamenii ăștia, adică ei toți împreună formează sistemul de justiție.
Jurnalist: Aș dori să vă întreb legat de perspectiva economică a României, având în vedere că v-ați implicat în elaborarea măsurilor fiscale ale Guvernului, dacă ați discutat cu premierul, cu Coaliția de guvernare, ce ne așteaptă anul viitor. Vor mai exista creșteri de taxe, fie TVA sau alte taxe?
Președintele Nicușor Dan: Mulțumesc de întrebare. Am discutat puțin ieri de subiectul ăsta. O să înceapă o discuție, dacă nu săptămâna viitoare, săptămâna imediat de după, pe bugetul 2026. Ministrul de Finanțe este pregătit să vină să spună decidenților politici pe unde suntem dacă nu facem nimic și ei să decidă de unde să mai tăiem. Nu există în acest moment, dincolo de ce s-a anunțat – reduceri de salarizări în sectorul public, taxele care au fost deja aprobate prin acte normative – nu există intenție de alte măsuri care să afecteze direct populația.
Jurnalist: Adică nu vor exista creștere de taxe? Sau doar reașezări?
Președintele Nicușor Dan: Acele creșteri de taxe din 2026, au fost deja anunțate. De exemplu, mărirea taxei pe proprietate – ea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, dar actul normativ a fost dat, dacă nu mă înșel, în august 2025. În afară de ce s-a dat deja, nu există intenție pentru altceva.
Jurnalist: Nici pentru HoReCa, ajustarea taxei?
Președintele Nicușor Dan: Aici este o discuție. Aici este o discuție, nu cunosc stadiul. Ei aici, după cum știți, atunci s-a spus că mai discutăm la 1 ianuarie.
Jurnalist: Și o altă întrebare, cum vedeți propunerea făcută de Uniunea Salvați România pentru funcția de Avocat al Poporului?
Președintele Nicușor Dan: E o doamnă pe care nu o cunoșteam. Am solicitat referințe, am primit referințe pozitive despre domnia sa, deci mi se pare în regulă. Adică eu cred că această instituție a statului român trebuie să-și respecte numele, „al Poporului”, pentru că ce am văzut, din păcate, la doamna Renate Weber n-a prea fost „al Poporului”. Inclusiv a fost o sesizare foarte frumos elaborată, pe care am mai văzut-o prin puncte de vedere în instanță ale dezvoltatorilor imobiliari, care ajuta „poporul dezvoltatorilor imobiliari”.
Jurnalist: Domnule Președinte, legat de securitatea României, în elaborarea Strategiei Naționale de Apărare a fost luat în calcul scenariul în care Dunărea ar deveni o graniță comună cu Federația Rusă și, dacă da, cum ar gestiona România un astfel de scenariu negru?
Președintele Nicușor Dan: Sunt mai multe răspunsuri la întrebarea asta. În primul rând, de asta insistăm pe Ucraina și de asta România încearcă, în limita posibilităților ei, să ajute Ucraina, pentru că evident că e mult mai bine să fii vecin cu Ucraina, un stat care respectă ordinea internațională, decât să fii vecin cu Rusia, un stat care nu respectă ordinea internațională și care, prin agresiunea sa, a dezechilibrat toată pacea și prosperitatea care au venit după Al Doilea Război Mondial. Deci, de asta e important, dar n-am insistat acum în expunerea pe care am făcut-o, pentru că sunt lucruri pe care le-am spus de multe ori și care sunt, cumva, de la sine înțelese. Este o eventualitate pe care noi nu ne-o dorim în niciun fel, dar, dacă ea se va întâmpla, după cum am spus, acest document are un plan de implementare care este mult mai elaborat și, pe de altă parte, la nivelul CSAT, există documente și de nivel strategic, și de nivel de implementare care se referă la toate scenariile posibile.
Jurnalist: Și legat de posibile negocieri de pace în Ucraina, care ar fi perspectivele la ora actuală, din discuțiile pe care le-ați mai avut și cu ceilalți lideri europeni?
Președintele Nicușor Dan: Dacă vă aduceți aminte, era luna august și multă lume a fost foarte optimistă că lucrurile pot să aibă un final fericit și rapid. Eu am fost mai pesimist atunci, pentru că am spus că Rusia nu dorește pacea și, nici în momentul de față, Rusia nu dorește pacea. Așa, cumva, privit foarte de sus și fără să ținem seama de pierderile uriașe din toată această perioadă, suntem ceva mai bine decât eram în august, în sensul că economia rusă este mai rău decât era în august, că aceste sancțiuni, inclusiv sancțiunile americane cu privire la Lukoil, de care vorbeam mai devreme, își produc efectele, economia Rusiei slăbește, care este momentul în care toate aceste acțiuni conjugate o vor face să se așeze la masă, nu chiar săptămâna viitoare.
Jurnalist: Spuneați mai devreme că vă așteptați la o intensificare a acțiunilor hibride ale Rusiei. Concret, care ar fi principalele amenințări în această privință pentru România?
Președintele Nicușor Dan: Încercări pe zona de cyber, asta tot vedem, și, bineînțeles, o rafinare a procesului de manipulare-dezinformare, cam asta este. Pe zona de manipulare-dezinformare este chiar un război, în care, așa cum pe frontul din Ucraina fiecare țară învață din tehnologia pe care alții o dezvoltă, așa și aici, lucrurile, desfășurându-se în plan social, ele se rafinează, adică noi reacționăm, ei învață să se adreseze mai bine, mai țintit pe anumite categorii.
Jurnalist: Considerați că România este mai pregătită acum decât în urmă cu un an să facă față acestui război hibrid?
Președintele Nicușor Dan: Este categoric mai pregătită, dar mai avem foarte mult, foarte mult, pentru că noi trebuie să fim capabili ca o știre evident falsă să nu stea pe online mai mult de 15 minute. Nu facem asta acum.
Jurnalist: Și ce ar trebui să facem ca să se întâmple?
Președintele Nicușor Dan: Să dezvoltăm tehnologia și colaborarea instituțiilor, astfel încât să putem să facem asta.
Jurnalist: Și, în privința trupelor americane, retragerii trupelor americane, a întrebat un coleg mai devreme, nu mi-a fost clar răspunsul. România este în discuții acum cu alte state pentru a suplini lipsa acestor militari?
Președintele Nicușor Dan: Da, și discuțiile astea nu au început acum două sau trei săptămâni, când a fost anunțul american. Ele sunt mai vechi, și Exercițiul care mâine are ultima zi, exact în sensul ăsta este, de a reuși să armonizeze trupe care să vină foarte repede pentru a acționa ca Brigadă.
Jurnalist: Ne puteți spune cu ce state suntem în discuții pentru suplimentarea numărului de militari?
Președintele Nicușor Dan: Nu.
Jurnalist: Voiam să vă întreb în legătură cu afirmația pe care ați făcut-o în prima parte a acestei conferințe de presă. Ați spus că presiunea societății la adresa magistraților este nejustificată. Cum ar trebui să privească societatea valul de eliberări ale marilor corupți, cu prejudicii de sute de milioane de euro pe care Înalta Curte, condusă de doamna Lia Savonea, le dispune în ultima perioadă? Și dumneavoastră cum comentați această mare eliberare?
Președintele Nicușor Dan: Da, bineînțeles că este un semnal foarte prost pentru societate. Societatea, și despre asta este și Strategia Națională de Apărare, despre asta este și încrederea cetățenilor în statul român, mare parte despre sentimentul de justiție socială care este grav afectat de aceste măsuri, adică statul a investit foarte mult în a documenta fapte grave de corupție cu prejudicii foarte mari pentru stat și oamenii ăștia scapă foarte repede. Ceea ce eu n-am văzut, și cumva este aș zice că şi vina mea de a explica oamenilor, așa cum răspundeam mai devreme, cât din această decizie revine Curții Constituționale, cât revine Parlamentului și cât revine instanței de judecată. Eu n-am văzut analiza asta nicăieri în spațiul public, pentru că ea ar fi relevantă.
Jurnalist: Într-adevăr, dumneavoastră, prin pozițiile pe care le-ați exprimat în ultima perioadă și pe măsură ce au crescut și tensiunile față de justiție, v-ați poziționat mai degrabă de partea magistraților în această dezbatere. Voiam să vă întreb dacă nu considerați că și magistrații au contribuit la creșterea acestei tensiuni prin pozițiile vehemente pe care le-au avut împotriva oricărei reforme a pensiilor, prin autovictimizare, prin faptul că acum, chiar astăzi, înainte să aveți dumneavoastră întâlnirea cu liderii Coaliției și reprezentanții magistraților, au emis această solicitare, de semnare a unui acord care conține inclusiv solicitări de noi bani, de plăți compensatorii pentru magistrații aflați în funcții. Și, în calitatea pe care o aveți de mediator, nu ați considerat necesar să participați la nicio ședință a Consiliului Superior al Magistraturii de când ați preluat mandatul, tocmai pentru că justiția, și este principala problemă, principală temă de controversă din societate, și dacă veți participa la vreo ședință la CSM și când veți face acest lucru?
Președintele Nicușor Dan: Da, mulțumesc de întrebare. În primul rând, eu nu cred că m-am poziționat de partea magistraților, pentru că am spus că nu e normal ca pensiile să fie la nivelul de acum și că nu e normal ca magistrații să iasă la pensie la 48 de ani. Astea sunt lucruri pe care le-am spus în acord cu – cred că – toată lumea din țara asta. Însă am introdus niște nuanțe care mi se par, adică nu e un meci, nu este un concurs de like-uri, este despre a rezolva o problemă socială, și eu cred că trebuie să acționăm în calitate de reprezentanți ai statului român, cu responsabilitate în chestiunea asta. Pentru că, în opinia mea, calitatea actului de justiție din România următorilor ani este mult mai importantă decât 70 sau 75%. Și asta este pentru că nu e vorba numai de sentimentul de dreptate în societate, e vorba și de insolvențe, de bani, de evaziune, deci în toate lucrurile astea care țin de prosperitatea oamenilor din țara asta sistemul de justiție este foarte important. Fără discuție, toată lumea a greșit în dezbaterea publică cu privire la magistrați. Au fost poziții nepotrivite și dintr-o parte, și din alta, asta se întâmplă în societate. Totul este să fim calmi și să încercăm să găsim justul echilibru între necesitățile uneori divergente ale părților din societate. Mai era o parte de întrebare…
Jurnalist: Ședințele CSM, nu ați participat la nicio ședință a CSM.
Președintele Nicușor Dan: Nu am participat. Eu abia aștept să terminăm discuția asta ca să începem discuția serioasă despre sistemul de justiție, pentru că, din păcate, această discuție despre pensii acoperă discuția, în opinia mea, mult mai serioasă despre sistemul de justiție. De ce nu mai anchetăm magistrați, de exemplu? Pentru că, statistic, nu se poate întâmpla ca o întreagă categorie profesională să nu aibă uscăturile ei, deodată să nu mai vedem niciun fel de probleme de corupție în interiorul magistraturii. Cum funcționează Inspecția Judiciară, dacă nu cumva pe spețe similare dă soluții diferite. Cum se fac promovările în sistemul de justiție. Astea sunt niște lucruri foarte, foarte interesante, pe care abia aștept să le discutăm împreună cu CSM la niște ședințe la care voi participa. Dar haideți să închidem chestiunea asta cu pensiile, discuția dintre magistrați și societate, și imediat după ne ocupăm de ce e înăuntrul sistemului.
Jurnalist: Aveți un termen la care măcar să începeți această discuție?
Președintele Nicușor Dan: După. După ce se termină discuția asta cu pensiile. Mulțumesc!
