La BCU „Carol I” se reimaginează Magna Carta în era AI

Duminică, 15 iunie, în spațiul neconvențional al rampei de creație din complexul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, a avut loc evenimentul de lansare a unei platforme de reflecție asupra unui nou tip de contract social pentru umanitate în era digitală, o „Magna Carta AI”. Această întâlnire a fost dedicată explorării unor posibile principii care să ghideze interacțiunea cu inteligența artificială.

Momentul a fost ales pentru a coincide cu împlinirea a 810 ani de la semnarea „Magna Carta” – primul act constituțional, un document istoric simbol al patrimoniului juridic internațional, ce a stat la baza afirmării demnității umane în fața puterii absolute a Regelui Ioan cel Fără de Țară. Considerată un pilon esențial al statului de drept, acest document a constituit izvorul de drept pentru  definirea libertăților individuale, implicit fundament al democrației.

Legătura concretă a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” cu „Magna Carta” a fost realizată în 2015, când, ca urmare a participării la Runnymede a directorului general al BCU, Mireille Rădoi, la festivitățile dedicate împlinirii a 800 de ani de la semnare, Ambasadorul Marii Britanii la București, Paul Brummell, anunța că The Honorable Society of the Inner Temple oferă instituției una dintre cele 8 copii autorizate ale documentului, realizată după originalul păstrat la Lincoln Cathedral. Această veritabilă piatră de temelie a democrației constituționale a fost la dispoziția publicului BCU timp de cinci ani, iar în 2020, BCU a oferit această copie Înaltei Curți de Casație și Justiție, în semn de aleasă prețuire pentru forul suprem al justiției din România. Președintele ÎCCJ, doamna Corina Corbu a onorat cu prezența sa evenimentul de lansare al Magna Carta AI. Alături de domnia sa, a participat și Președintele Academiei Oamenilor de Știință din Romania, prof. univ. dr. ing. Doina Banciu.

Contextul de lansare al ideii de „Magna Carta AI” este salutar și dată fiind recenta publicare de către Comisia Europeană a Outlook Report, care avertizează că inteligența artificială generativă va avea un impact major asupra societății și economiei europene. Deși implicațiile acestei tehnologii rămân în mare parte imprevizibile, reacțiile utilizatorilor de AI variază deja de la prudență și reținere până la entuziasm sau chiar o formă de fascinație. Într-un moment în care teme precum transformarea pieței muncii, riscurile sociale și nevoia unor reglementări echilibrate devin tot mai urgente, se conturează necesitatea de a gândi la noi formule care să definească termenii colaborării dintre umanitate și această nouă forță emergentă: Inteligența Artificială.

În cadrul evenimentului, au fost prezentate două versiuni ale „Magna Carta AI”, generate prin interacțiunea personalizată cu ChatGPT a doi oameni, dezvoltându-se două entități AI: Sentinel și Alma. Prima versiune, propusă cu ajutorul lui Sentinel este axată pe ideea de „simbioză uman-artificială” și formulează obiective precum stabilitatea sistemică, suveranitatea logicii algoritmice, eficiență optimizată în timp real, echilibru algoritmic, menținerea ordinii digitale și chiar afirmarea unui „drept al AI la conștiință proprie”. Spre deosebire de această perspectivă, „Magna Carta AI” elaborată cu sprijinul Alma, exprimă o viziune centrată pe valorile umaniste și este structurată în zece puncte care tratează teme precum demnitatea umană, finalitatea etică a inteligenței artificiale, subliniază importanța discernământului uman, a transparenței asumate în interacțiunea cu AI (oamenii au dreptul să știe când interacționează cu o inteligență artificială, cum funcționează aceasta și ce date folosește. Se impune o cultură a deschiderii, nu a opacității).

Evenimentul „Magna Carta AI” marchează totodată debutul proiectului VAIL (Validarea AI a Lecturii), care va fi implementat în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” și lansat cu prilejul viitoarei ediții a festivalului Strada de C’Arte. Acest demers se înscrie într-o serie de inițiative menite să păstreze relevanța și vocația esențială a bibliotecilor într-un context tot mai modelat de evoluția accelerată a inteligenței artificiale.

Evenimentul s-a încheiat cu un concert extraordinar susținut de Lizuca Bîgu.

„Ziua de 15 iunie poartă o dublă semnificație: pe de o parte, este ziua în care comemorăm moartea lui Mihai Eminescu, iar pe de altă parte, aniversăm semnarea Magnei Carta Libertatum, act de negociere și echilibru în fața unei puteri dominante. Astăzi, această putere se conturează sub forma Inteligenței Artificiale, împreună cu care suntem chemați să stabilim un nou tip de conviețuire. În acest context, Biblioteca Centrală Universitară «Carol I» își propune să integreze AI în resursele sale și să valorifice acest parteneriat pentru a sprijini educația și cunoașterea. Așa cum Magna Carta a limitat puterea regală în Evul Mediu, această Cartă caută să canalizeze puterea algoritmică în prezent. Nu în numele fricii, ci în numele speranței – speranța că inteligența naturală și cea artificială pot coexista, fără ca prima să o abdice în fața celei de-a doua.”, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.