Republica Moldova continuă să fie profund marcată de migrație, însă datele statistice recente arată o realitate mai complexă decât imaginea unei țări din care populația doar pleacă. Germania a devenit principala destinație pentru moldovenii care merg peste hotare la muncă sau în căutarea unui loc de muncă, numărul acestor persoane este în scădere, iar peste jumătate dintre cetățenii care au avut cândva reședința în străinătate s-au întors în Republica Moldova în perioada 2020–2024.
Datele prezentate de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova conturează schimbări importante în profilul migrației moldovenești din ultimul deceniu.
123.400 de emigranți în 2024
În anul 2024, numărul emigranților a fost estimat la 123,4 mii de persoane, în timp ce numărul imigranților s-a ridicat la 105,8 mii. Prin urmare, migrația netă a fost negativă, de -17,6 mii de persoane.
Privită pe o perioadă mai lungă, emigrația a cunoscut fluctuații considerabile.
În 2014 au fost înregistrați 123,0 mii de emigranți, iar numărul acestora a crescut până la 158,8 mii în 2018. În 2020, anul pandemiei, indicatorul a coborât puternic, la 72,4 mii de persoane.
Ulterior, emigrația a revenit la 113,8 mii în 2021, pentru ca în 2022 să atingă un vârf de 241,4 mii de persoane. În 2023 numărul a scăzut la 130,1 mii, iar în 2024 la 123,4 mii.
Soldul migrațional a rămas negativ în fiecare dintre anii 2014–2024 prezentați de BNS. Cel mai accentuat deficit din această serie a fost înregistrat în 2022, când sporul migrațional a ajuns la -63,6 mii de persoane.
Germania a devenit principala destinație pentru cei care pleacă la muncă
O schimbare importantă se observă și în geografia migrației pentru muncă.
Datele privind populația de 15 ani și peste plecată peste hotare la lucru sau în căutare de lucru, pentru o perioadă mai mică de un an, arată o diminuare considerabilă a fenomenului.
În 2014 erau estimate 149,8 mii de persoane aflate în această situație. În 2018 numărul era de 147,4 mii, după care a urmat o tendință generală de scădere: 105,9 mii în 2019, 90,4 mii în 2020, 79,0 mii în 2021, 93,0 mii în 2022, 82,9 mii în 2023 și 61,8 mii în 2024.
Pentru 2025, indicatorul coboară la numai 45,9 mii de persoane.
În același timp, s-au schimbat substanțial țările către care se îndreaptă lucrătorii moldoveni.
Federația Rusă ocupa primul loc între 2014 și 2021. Începând cu 2022, Germania devine principala țară de destinație și își menține această poziție inclusiv în 2025.
În 2025, clasamentul principalelor destinații este condus de Germania, urmată de Italia și Franța.
Această schimbare ilustrează o reorientare importantă a migrației pentru muncă din Republica Moldova către statele Uniunii Europene.
Peste jumătate dintre cei care au trăit în străinătate s-au întors în perioada 2020–2024
Recensământul populației și locuințelor din 2024 oferă o perspectivă suplimentară asupra mobilității populației.
Potrivit datelor prezentate de BNS, 154,7 mii de persoane, reprezentând 6,4% din populație, au declarat că au avut vreodată reședința obișnuită în străinătate.
Ponderea este ușor mai ridicată în rândul bărbaților – 6,8%, comparativ cu 6,1% în cazul femeilor.
Diferența este și mai pronunțată între mediul urban și cel rural. Aproximativ 8% din populația urbană a avut cândva reședința obișnuită în străinătate, față de 5,1% din populația rurală.
Unul dintre cele mai interesante rezultate privește perioada în care aceste persoane au revenit în Republica Moldova.
53,2% dintre cei care au avut reședința în străinătate – aproximativ 82,3 mii de persoane – s-au stabilit din nou în Republica Moldova în perioada 2020–2024.
Prin comparație, 18% au revenit în perioada 2015–2019, 11% între 2010 și 2014, iar 17,7% înainte de anul 2009.
Datele indică astfel că mai mult de jumătate din totalul persoanelor recenzate care au avut experiența unei reședințe obișnuite peste hotare au revenit în țară în intervalul recent 2020–2024.
Sudul țării, puternic afectat de soldul negativ al migrației
Migrația nu afectează uniform teritoriul Republicii Moldova.
Compararea ratelor sporului migrațional din 2014 și 2024 indică schimbări importante la nivel regional.
În 2014, cea mai redusă rată era înregistrată în municipiul Chișinău, de -17,9‰, în timp ce raionul Fălești avea valoarea maximă, de +8,8‰.
Zece ani mai târziu, în 2024, cea mai severă rată negativă este consemnată în raionul Taraclia: -22,6‰. Valoarea maximă este de numai +2,7‰, în raionul Criuleni.
Harta pentru 2024 evidențiază un sold migrațional negativ în cea mai mare parte a țării și valori deosebit de scăzute în mai multe raioane din sud.
Republica Moldova are circa 2,37 milioane de locuitori cu reședință obișnuită
La 1 ianuarie 2026, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova este estimată preliminar la 2.365.645 de persoane.
Femeile reprezintă 53% din populație, iar bărbații 47%. Totodată, 53% din populație locuiește în mediul rural și 47% în mediul urban.
Distribuția regională arată aproximativ 714,5 mii de locuitori în municipiul Chișinău, 660,8 mii în regiunea Centru, 591,2 mii în Nord, 299,3 mii în Sud și 99,8 mii în UTA Găgăuzia.
Datele demografice continuă să indice și un spor natural negativ: sunt menționate 22.108 nașteri și 32.074 de decese.
Migrația moldovenească își schimbă profilul
Privite împreună, cifrele arată că migrația rămâne una dintre marile realități demografice ale Republicii Moldova, însă fenomenul trece printr-o transformare.
Țările de destinație se schimbă, Germania ocupând în ultimii ani primul loc în cazul plecărilor pentru muncă sau în căutarea unui loc de muncă. În același timp, numărul persoanelor aflate temporar peste hotare în acest scop a scăzut considerabil față de nivelurile înregistrate cu un deceniu în urmă.
Un alt element important este dimensiunea revenirii: dintre persoanele identificate la recensământul din 2024 care au avut vreodată reședința obișnuită în străinătate, mai mult de jumătate s-au întors în perioada 2020–2024.
Aceste evoluții sugerează că analiza diasporei moldovenești nu mai poate fi redusă doar la numărul celor care pleacă. Mobilitatea, schimbarea destinațiilor, revenirea în țară și legăturile menținute între Republica Moldova și comunitățile sale din străinătate devin componente esențiale ale noii realități demografice.
Sursa datelor: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova; Recensământul populației și locuințelor 2024. Datele privind migrația sunt obținute de BNS inclusiv în baza datelor administrative ale Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și Ministerului Afacerilor Interne.
Ionela van Rees- Zota
